PROMOVARE ELECTORALĂ PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN 2019- ANGEL TÎLVĂR PSD

May 8, 2019

Advertisements

DUMITRU BUZATU, PREȘEDINTE AL CONSILIULUI JUDEȚEAN VASLUI, LA REALITATEA TV DIN CHIȘINĂU

November 14, 2014

Dumitru Buzatu, președinte al Consiliului județean Vaslui, în studioul Televiziunii Realitatea din Chișinău, discutând despre integrarea europeană, despre problematica Republicii Moldova, despre relația București-Chișinău și despre actuala campanie prezidențială din România.


ANDI CRISTEA: SUSȚINEM INTEGRAREA REPUBLICII MOLDOVA ÎN UE

July 22, 2014

Un nou europarlamentar social-democrat român răspunde la Strasboug întrebărilor Europei Libere.

Andi Cristea Europa libera

Nu peste mult timp instituțiile europene intră în vacanță. La reluarea activității, în septembrie, deputații europeni vor decide structurile de conducere ale delegațiilor UE în țările din afara blocului comunitar. Pe parcursul negocierilor din luna iulie popularii (PPE) și social-democrații (S&D) au căzut de acord ca delegația la Republica Moldova să revină în următorii cinci ani socialiștilor, iar numele vehiculat pentru președinția acestei structuri de diplomație parlamentară este cel al proaspătului europarlamentar PSD, Andi Cristea. Într-un interviu exclusiv pentru Europa Liberă tânărul politician de stânga spune că una dintre prioritățile socialiștilor la cârma acestei delegații va fi integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană cât mai curând posibil.

Europa Liberă: Andi Cristea, tânăr europarlamentar PSD aflat la primul mandat, membru al AFET (Comisia pentru afaceri externe din Parlamentul European), membru al Delegației Parlamentului European la Republica Moldova. Din informațiile noastre, propunerea Grupului S&D pentru președinția acestei delegații. Ați colaborat îndeaproape cu actualul ministru de externe de la București, dl Titus Corlățean, care și-a manifestat în mod consecvent sprijinul pentru drumul european al Republicii Moldova. De ce și-au dorit socialișii această delegație, care în legislatura precedentă a fost condusă de popularii europeni (grupul PPE)?

Andi Cristea: „Vă mulțumesc pentru invitație și pentru intrebare. Într-adevăr, am avut onoarea și privilegiul să lucrez în ultimii ani cu domnul ministru Titus Corlățean, sunt mândru să fac parte din grupul S&D, și spun asta mai ales pentru că S&D a fost întotdeauna în avangarda extinderii europene. Vă confirm faptul că în urma procesului de negociere care a avut loc atât între grupurile politice, cât și între delegațiile naționale, președinția Delegației UE-Moldova a revenit delegației social-democrate române. O decizie cu privire la persoana care va conduce această delegație va fi luată cel mai probabil în luna septembrie, după vacanța parlamentară. În cadrul delegației social-democrate române sunt foarte multe persoane care au expertiză, care au atât experiență profesională cât și politică, și pot duce lucrurile inainte pe această cale.”

Europa Liberă: Sigur, însă numele dumneavoastră a fost cel specificat de mai multe persoane din S&D, chiar de la vârful grupului. Însă aș dori să revin la întrebarea mea: de ce este pentru social-democrati atât de importantă delegația cu Republica Moldova? Aveți și Delegația cu Rusia, o situație care nu se schimba din legislatura precedentă cand a condus această delegație dl Knut Fleckenstein. Iată, culoarul de comunicare cu Rusia este deja bătătorit. Să nu uităm conflictul din Ucraina, cu consecințele sale. De ce, revin, în acest context, vă doriți delegația cu Moldova?

Andi Cristea: „Aș vorbi mai degrabă despre Moldova. Pentru guvernul social-democrat de la București apropirea R. Moldova de UE reprezintă o prioritate. Este cunoscut acest lucru, este in topul priorităților de politică externă. Este extrem de important ca experiența românească din acest punct de vedere să fie fructficată. Pentru S&D vecinătatea estică este importantă.

Dorim să ducem procesul de extindere către est, și când spun lucrul acesta mă gândesc la trei chestiuni: criteriile de la Copenhaga, condiționalități și predictibilitate. Ar mai fi important de spus că social-democratii români au o serie de poziții extrem de importante in PE: dna Corina Crețu este vicepreședine al PE, dl Victor Boștinaru, vicepreședinte al S&D și responsabil cu politica externă, având in portofoliu atât R. Moldova cât și Balcanii de Vest. Aș mai aminti de rolul important pe care dl Pașcu îl are în AFET, ca vicepreședinte, domnia sa fiind coordonatorul socialiștilor si democraților pentru apărare și securitate. Iată că socialiștii români au un rol decisiv in conturarea pozițiilor grupului S&D in materie de politică externă și cred că acest lucru este de salutat.”

Europa Liberă: Înainte de a vă întreba despre priorități, v-aș intreba de ce l-ați criticat pe dl Junker în plen, atunci când a spus că o nouă extindere a UE va alea loc abia dupa anul 2019? UE este ca un organism slăbit de criza economică și financiară. Nu are, oare, nevoie de o pauză ca să își revină?

Andi Cristea: „Vă mulțumesc pentru întrebare. Declarația dlui Junker este nefericită, și am în vedere două aspecte când spun asta. În primul rând impactul politic pe care această declarație îl poate avea pentru statele din Balcanii de vest sau pentru țări ca Moldova, care au muncit din greu pentru semnarea Acordurilor de asociere. În R. Moldova se organizează alegeri în luna noiembrie. Potrivit sondajelor, 25% dintre cetățenii moldoveni sunt nehotărâți.

În aceste condiții o asemenea declarație, eufemistic vorbind, nu cred că ajută. În al doilea rând, din punctul meu de vedere extinderea europeană este un instrument aflat pe masa președintelui Comisiei Europene, un instrument foarte puternic, capabil de transformări democratice în vecinătatea UE. Și aici menționez cele trei elemente: indeplinirea Criteriilor de la Copenhaga, conditionalitati si credibilitate. Dar acest instrument trebuie folosit. Dacă vrem ca UE, ca actor pe scena internațională să aibă o greutate, o pondere, relevanță, nu iei extinderea și o pui la păstrare pentru următorii cinci ani. […]

Acordul de Asociere a fost semnat de către Moldova acum două săptămâni. El va fi implementat. Sunt o serie de reforme care vor trebui implementate. Faptul că cel mai devreme în semestrul al doilea al anului viitor Moldova poate depune cererea de aderare, este o chestiune care trebuie luată în considerare. Trebuie promovată si acea persoană care va deține președinția Delegației UE-Moldova are si această obligație de a impinge cât mai sus pe agenda europeană inclusiv acest lucru cu privire la R. Moldova. […]”

Europa Liberă: În ultimii cinci ani Delegația UE-Moldova a realizat foarte mult. Nimeni nu spera acum cinci ani ca Moldova să semneze Acordul de Asociere în 2013. Sperați ca sub conducerea social-democratilor saltul sa fie la fel de mare?

Andi Cristea: „Cred că, în principal, progresele care au fost realizate în relatia dintre UE și Moldova s-au datorat în mare parte guvernului social-democrat de la București, pentru că ei au fost cei care au reușit să imprime o dinamică accelerată la nivelul UE, și vorbesc acum despre semnarea Acordului de Asociere mai devreme, față de toamna acestui an, cum era stabilit inițial după parafarea de la Vilnius.

Similar, procesul de liberalizarea vizelor a fost sprijinit puternic de ministerul de externe, de dl Corlățean, de premierul Ponta. Și vă relatez in contextul acesta câteva remarce pe care mi le-au spus colegi din R.Moldova. Am fi preferat ca in ultimii ani România să  fi facut pentru noi chestiuni concrete cum este gazoductul Iași-Ungheni sau proiectul de interconectare a rețelelor electrice, decât declarații unioniste sau declaratii politice. […]”

Europa Liberă: Cum abordati problemele comerciale pe care R. Moldova le are cu Federația Rusă, mai ales după semnarea Acordului de Asociere. Aveți o viziune cu privire la posibile aplanări ale acestor  conflicte?

Andi Cristea: „Identific o posibilă solutie la nivelul diplomatiei parlamentare. În momentul când Federația Rusă a impus embargoul pe vin, România a gasit o solutie si a obtinut accesul vinurilor moldovenești pe piata europeana. Acum, Acordul de Asociere a fost semnat și le putem explica partenerilor nostri importanta mentinerii exporturilor catre pietele europene. Si as spune că traditional socialiștii si democrații au fost pentru extindere spre deosebire de populari, care au frânat procesul cu conditionalitati, uneori artificiale.

De pildă, extinderea UE prin aderarea  României și Bulgariei s-a facut atunci când președinte al Parlamentului European era un socialist, dl Josef Borell. […] Republica Moldova se află in grafic in drumul său european, iar noi vom face cu bună credinta tot ce putem din punct de vedere  institutional pentr a o sprijini să atinga obiectivul aderării la UE. As fi foarte plastic si as da un raspuns in cheia urmatoare: pentru România, R. Moldova este fratele mai mic ajuns la maturitate. Nu vrem să il luam sub acelasi acoperis, vrem sa îi fie bine si sa fie prosper. Si pentru ca nu imi place echivocul si vreau sa fie limpede, as vrea sa subliniez inca o data: socialistii si democratii sustin intergrarea Republicii Moldova în UE, dar nu proiectul unional (cu România – nr).”



MINISTRUL TITUS CORLĂŢEAN (PSD) A DISCUTAT CU ŠTEFAN FFÜLE DESPRE REPUBLICA MOLDOVA ŞI MINORITATEA AROMÂNĂ DIN BALCANI

October 30, 2012

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut, la 29 octombrie 2012, o întrevedere cu Štefan Füle, Comisarul european pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, în contextul vizitei pe care comisarul european o efectuează în România.

Întâlnirea a ocazionat un schimb de vederi substanţial asupra evoluţiilor din regiune şi a perspectivelor avansării procesului de extindere, pornind de la constatările Comisiei Europene prin Pachetul anual privind Extinderea Uniunii Europene, publicat la 10 octombrie 2012. Cele două părţi au reiterat importanţa menţinerii ritmului şi credibilităţii procesului de extindere prin respectarea angajamentelor asumate, odată ce sunt îndeplinite toate condiţiile cerute de aderarea la UE.

În cadrul discuţiilor, şeful diplomaţiei române a reiterat sprijinul României pentru perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest, subliniind importanţa îndeplinirii criteriilor politice de către toţi candidaţii la aderarea la Uniunea Europeană. Din această perspectivă, România acordă o atenţie specială respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din statele din regiune.

În context, ministrul Titus Corlăţean şi-a exprimat convingerea că noul statut al Serbiei în relaţia cu UE, de ţară candidată, va fi un stimulent al procesului intern de reforme, pentru îndeplinirea tuturor criteriilor de aderare, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei.  Discuţia a pus în evidenţă faptul că aceste aspecte vor fi urmărite în continuare în procesul de aderare, ca parte integrantă a criteriilor politice de la Copenhaga, atât în plan european, cât şi la nivel bilateral.

Ministrul român al afacerilor externe a apreciat, de asemenea, progresele înregistrate de Albania în implementarea reformelor necesare continuării parcursului său european, reiterând atenţia prioritară pe care autorităţile române o acordă, în dialogul bilateral cu Albania, înregistrării unor evoluţii pozitive privind situaţia minorităţii aromâne.

De asemenea, cei doi oficiali au trecut în revistă evoluţiile recente din vecinătatea estică a Uniunii Europene, procesele electorale din Georgia şi Ucraina, precum şi progresele realizate de statele partenere în implementarea obiectivelor Foii de Parcurs a Parteneriatului Estic până la Summit-ul de la Vilnius (noiembrie 2013). În cadrul discuţiilor, Titus Corlăţean a reiterat sprijinul ferm acordat de ţara noastră statelor din vecinătatea estică în avansarea procesului de asociere politică şi integrare economică.

În acest context, cei doi oficiali au evidenţiat avansul important al Republicii Moldova în negocierea Acordului de Asociere UE- R. Moldova şi a Acordului Cuprinzător de Comerţ Liber, precum şi în cadrul dialogului pentru liberalizarea vizelor. Şeful diplomaţiei române a adresat mulţumiri comisarului european Štefan Füle şi Comisiei Europene pentru susţinerea constantă acordată consolidării relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Chişinău, exprimându-şi speranţa că Republicii Moldova i se va asigura o perspectivă europeană clară în viitorul apropiat.

Comisarul european pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate a reafirmat că, în actualul context european, marcat de provocările de ordin economic, este esenţială adâncirea procesului de integrare a Uniunii, în paralel cu avansarea procesului de extindere. Totodată, înaltul oficial european a reiterat necesitatea continuării progreselor în îndeplinirea obiectivelor Parteneriatului Estic, evidenţiind faptul că Republica Moldova reprezintă, din acest punct de vedere, o poveste de succes.

sursa: mae.ro


MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE, TITUS CORLĂŢEAN, A AVUT O ÎNTREVEDERE CU PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA, NICOLAE TIMOFTI

September 27, 2012

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut în marja celei de-a 67-a sesiuni a Adunarii Generale a ONU o scurtă întrevedere cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.

Ministrul Titus Corlăţean a evocat discuţiile avute recent la Chişinău cu înalţii oficiali ai Republicii Moldova şi l-a informat pe preşedintele Nicolae Timofti în legătură cu măsurile decise de partea română pentru accelerarea punerii în aplicare a iniţiativelor de cooperare sectorială. O atenţie aparte a fost acordată proiectelor de interconectare energetică, de maxim interes pentru racordarea Republicii Moldova la spaţiul european.

Ministrul afacerilor externe a reafirmat sprijinul României pentru toate eforturile Republicii Moldova pe calea integrării europene, precum şi disponibilitatea de a oferi întreaga susţinere necesară parcurgerii cu succes a negocierilor în curs în dialogul Chişinăului cu Uniunea Europeană.

În contextul discutării stadiului actual al dosarului transnistrean, ministrul Titus Corlăţean a evidenţiat poziţia de principiu a României, de respectare fermă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele sale internaţional recunoscute.

sursa: mae.ro


DEZBATERE ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN PE TEMA REFERENDUMULUI DIN ROMÂNIA

September 13, 2012

Propaganda portocalie a suferit un eşec major. Tema „Europa critică derapajele guvernanţilor” a devenit istorie. Liderii a peste 50% dintre europarlamentari au arătat care este situaţia reală din România şi au criticat prestaţia lui Traian Băsescu.

Discursurile liderilor socialişti şi liberali

Hannes Swoboda (lider al socialiştilor europeni): Imediat după intervenţia Comisiei şi, de altfel, şi înainte de intervenţia Comisiei, am spus că voi respecta ceea ce constată Comisia. Deci, nu vreau să… Dar o poziţie ca a dumneavoastră, domnule Weber (PPE – n.a.), sau a colegului Daul vizvi de Ungaria, nu am auzit niciodată, pentru că evident că din afară aţi luat partea preşedintelui Băsescu, fără să ţineţi seama de opinia poporului român. Doamnă vicepreşedinte, vă apreciez foarte mult în multe aspecte, dar prin observaţiile dumneavoastră, astăzi, aţi pus iar sub semnul întrebării obiectivitatea Comisiei, pentru că aţi vorbit de mai multe ori despre o lovitură de stat parlamentară. Aceasta este o contradicţie în sine. Nu este vorba despre o lovitură de stat, pentru că există şi situaţii în care un preşedinte să poată fi suspendat prin decizia Parlamentului, fără referendum. Acum a avut loc şi un referendum şi dumneavoastră ştiţi foarte bine că Băsescu ştia la ce trebuie să se aştepte şi, de aceea, a insistat asupra introducerii cvorumului de 50%. Eu sunt împotriva acestei situaţii, dar Ponta, de fapt, şi-a respectat promisiunea, a respectat cvorumul. Să vorbeşti despre o lovitură de stat în aceste condiţii mi se pare total nedrept. De ce nu s-a reacţionat cu luni înainte faţă de faptele lui Băsescu? Comisia atunci a tăcut mâlc, iar acum spune că avem de a face cu un scandal. Aceasta nu este o reflectare a obiectivităţii şi eu cer să acţionaţi obiectiv. Şi încă un element, e foarte interesant: domnul Băsescu a fost ales de către 5,3 milioane. Acum, 7,4 milioane au fost pentru suspendare, deci l-au respins. Iată că, de fapt, sarcina unui preşedinte este ca oamenii să fie aduşi la un loc, să fie uniţi. De fapt, toata lumea trebuie să contribuie în acest sens. Eu nu văd care este, din acest punct de vedere, contribuţia lui Băsescu, pentru că 7,4 milioane înseamnă mult peste numărul celor care l-au ales. Asta ne spune ceva despre cât de popular sau de nepopular este un preşedinte. Şi boicotul pe care el l-a promovat în ce priveşte neparticiparea la referendum iarăşi vorbeşte de la sine. Deci, acel om, de fapt, nu şi-a asumat sarcinile pe care le-ar avea ca preşedinte. Mulţi români au privit atitudinea sa în acest sens şi aşa văd şi eu comportamentul preşedintelui.

Graham Watson (liderul liberalilor democraţi – echivalentul în PE al PNL): România ne dă un exemplu al dificultăţilor tranziţiei de la comunism, un preşedinte care se spune că a fost membru al Securităţii nu se aduce publicităţii trecutul şi cu 30 de ani mai târziu încă nu s-a putut elimina corupţia comunismului. Niciuna dintre părţi nu este foarte curată, din ceea ce s-a întâmplat şi nici Comisia Europeană. Nu este vorba de o lovitură de stat, nici în fraza dumneavoastră, o lovitură de stat parlamentară. Un Parlament ales de o majoritate a votat să suspende un preşedinte care a abuzat de puterea sa pentru că a încercat să transforme statul într-un stat prezidenţial şi nu o democraţie parlamentară. Chiar preşedintele a acceptat procedura atunci când a apărut în Parlament penru a răspunde la întrebări. Ce s-a întâmplat după aceea este stupefiant aproape. Este ca din poveşti. Suntem de acord cu Emil Constantinescu, în scrisoarea sa către preşedintele Schulz, că mandatul actual al preşedintelui român este ilegal. Numirile la Curtea Constituţională sunt politice, Transparency International, Freedom House şi alte organizaţii au avertizat în legătură cu situaţia precară a statului de drept. Nu este prima dată când domnul Băsescu a fost supus unui referendum. A schimbat Legea referendumului, însă prietenul său, Avocatul Poporului, a refuzat să chestioneze decizia Curţii Constituţionale. De ce Comisia insistă asupra unei reguli care nu se aplică în nicio altă ţară? În orice alt stat, dacă peste 50% dintre votanţi votează că preşedintele trebuie să plece, acel preşedinte pleacă, însă, în România preşeditntele vrea să îşi… PPE-ul vrea, în Europa, să îşi consolideze puterea şi primeşte în rândurile sale preşedinţi cum ar fi Berlusconi şi Băsescu. Socialiştii europeni s-au hotărât să nu ţină conferinţa la Bucureşti, ci la Bruxelles. Ştim că PPE-ul nu are acest simţ al ruşinii, pentru că l-au salutat şi l-au aplaudat pe prim-ministrul Orban timp de cinci minute. Au acelaşi spirit ca Saakaşvili. Vă amintesc de cuvintele domnului Adenauer: “Nu puneţi limite înţelepciunii umane, ci stupidităţii umane”. Doar dacă toate partidele europene sunt scrupuloase în legătură cu apărarea democraţiei şi statului de drept. Dacă acest lucru nu se întâmplă, viitorul Europei este în pericol. Cel mai bun lucru pentru România ar fi noi alegeri, atât parlamentare, cât şi prezidenţiale şi după aceea, o convenţie între toate partidele, pentru a stabili câteva reguli de bază în legătură cu comportarea într-o democraţie. Şi Uniunea Europeană, doamna comisar Reding, ar putea să reflecte în legătură cu avantajele unui sistem parlamentar şi nu prezidenţial.

În cadrul dezbaterii din Parlamentul European referitoare la situația politică din România, Cătălin Ivan, liderul eurodeputaților PSD, s-a adresat comisarului european Viviane Reding, căruia i-a solicitat să explice în fața „instituției care reprezintă direct cetățenii europeni” de ce „o regulă care nu este valabilă nicăieri în Uniunea Europeană a fost impusă României” și de ce „votul a 8,4 de milioane de cetățeni nu a contat deloc”.

„Doamnă comisar Reding, mă bucur că sunteți aici, pentru că aceasta este instituția care reprezintă direct cetățenii europeni. Aici trebuie să spuneți de ce votul a 8,4 milioane de cetățeni nu a contat deloc pentru dumneavoastră, de ce o regulă care nu este valabilă nicăieri în Uniunea Europeană a fost impusă României – și mă refer aici la cvorum. Cum a ajuns să fie puci parlamentar acțiunea a 7 grupuri parlamentare? Am tot respectul pentru dumneavoastră, dar îmi pare rău să vă spun că în aceasta vară ați acționat ca un agent electoral al lui Traian Băsescu. Prin declarațiile dumneavoastră ați prejudiciat foarte mult România. Poate ne explicați cum un referendum – deciziile CCR au arătat că acesta a fost corect – a devenit «lovitură de stat». Ați creat un precedent foarte periculos în Uniunea Europeană: ați reușit să impuneți un președinte împotriva voinței populare”, a susținut Cătălin Ivan la Strasbourg.

Norica Nicolai: Domnule preşedinte, doamnă Reding, eu n-am să consider dezbaterea de astăzi o dezbatere despre România, ci am să consider o dezbatere despre starea Uniunii şi democraţiei în UE. Despre asta este vorba, doamnă Reding. Este vorba de principiile şi valorile pe care dvs le-aţi reamintit, pe care românii, şi nu numai politicienii români, cetăţenii României le respectă şi aş dori să vă reamintesc una din obligaţiile fundamentale ale liderilor în UE şi ale cetăţenilor ei: aceea de a apăra democraţia, diversitatea culturală şi organizarea puterilor publice a statelor membre la nivel naţional. Aţi putea să-mi spuneţi, doamnă Reding, în mod concret, care sunt prevederile constituţionale pe care o procedură de suspendare prevăzută în Constituţia statului român au fost încălcate? Pentru că decizia Curţii Constituţionale spune foarte clar că procedurile constituţionale în acest demers de suspendare au fost respectate şi Curtea Constituţională a României a validat procedura constituţională. Mai mult, poporul a validat această procedură prin 7.4 milioane de oameni care au votat pentru demiterea unui preşedinte. Sigur, doamnă Reding, în UE poate popoarele nu contează pentru unii dintre dvs. Pentru majoritatea a celor care stăm în această sală contează, doamnă Reding! Pentru că aş dori să vă reamintesc ceea ce spunea Jean Monnet: “Nu veţi reuşi să faceţi mai multă Europă dacă veţi coaliza statele, ci va trebui să facem mai multă Europă unind oamenii”. Ceea ce s-a întâmplat în această vară, intervenţia dvs brutală în proceduri constituţionale, legitime şi legale în statul român n-a făcut decât să dezbine oamenii. Doamnă Reding, ca liberală, sunt pentru mai multă Europă, susţin o Europă a diversităţii, sunt convinsă că împreună vom fi mai puternici. Dar nu vom fi, doamnă, mai puternici printr-un partizanat politic manifest, nu vom fi niciodată mai puternici dacă ne privilegiem ideologiile şi familiile politice. Vom fi mai puternici, doamnă Reding atunci când vom şti ce înseamnă diversitate culturală, când vom cunoaşte ceva despre ţările pe care le judecăm, când le vom respecta tradiţiile şi mai ales când vom respecta principiile fundamentale ale UE.
Discursul doamnei europarlamentar Corina Creţu: