DUMITRU BUZATU, PREȘEDINTE AL CONSILIULUI JUDEȚEAN VASLUI, LA REALITATEA TV DIN CHIȘINĂU

November 14, 2014

Dumitru Buzatu, președinte al Consiliului județean Vaslui, în studioul Televiziunii Realitatea din Chișinău, discutând despre integrarea europeană, despre problematica Republicii Moldova, despre relația București-Chișinău și despre actuala campanie prezidențială din România.

Advertisements

VICTOR PONTA: SĂ FACEM DIN NOU O MARE UNIRE A TUTUROR ROMÂNILOR!

September 29, 2014

Ponta lansare UNIRE

„Preşedintele României trebuie să fie mândru că este român, să îşi iubească ţara şi să promoveze valorile sale autentice, fie că vorbim de tradiţie, credinţă, istorie sau speranţele noii generaţii. Noul Preşedinte al României trebuie să vrea să depăşească 25 de ani de tranziţie imperfectă, dar şi 10 ani de război politic și scandal care nu au adus nimic bun oamenilor obişnuiţi.  

Ca preşedinte, vreau să promovez o nouă Mare Unire pentru români. Doar uniţi putem merge înainte! 

Vrem să începem a doua mare unire a românilor. Dar, pentru asta, pentru a putea construi pentru viitor, avem nevoie de echilibru şi stabilitate. Avem mult de lucru, iar scopul real al unui Preşedinte trebuie să fie acela de a stimula prosperitatea şi progresul, bunăstarea şi echilibrul, fără curbe de sacrificiu, fără noi terapii de austeritate, fără risipă şi dezbinare. 

Fiind un lider social-democrat, ştiu din experienţă care sunt grijile şi problemele celor aflaţi în nevoie, celor defavorizaţi, celor rupţi de România civilizată, celor care au încănevoie de sprijin foarte direct din partea statului.

Fiind, ca premier, ancorat şi în noile evoluţii economice şi geopolitice globale, sunt direct preocupat de situaţia şi performanţa mediului activ, dinamic, întreprinzator – cel care produce plus-valoare şi care aduce creştere şi bunăstare. 

Fiind cel mai tânăr președinte al unui mare partid din România, dar şi cel mai tânăr prim-ministru din Europa în momentul desemnării, știu care sunt dorințele, preocupările și temerile noii generații.Tinerii sunt viitorul României, iar şansa noastră, ca ţară, este să le oferim acestora oportunităţi reale acasă, pe măsura pregătirii lor. Prea mult timp, energii şi resurse umane incredibil de bune s-au risipit în lumea largă, doar pentru că România nu a avut răbdarea şi grija de a se preocupa de noile sale generaţii. Ambiţia mea este să aducem o schimbare autentică, una în care scandalul şi războiul politic să nu îşi mai facă loc la vârful statului.

În aceşti ani, ca prim-ministru, am demonstrat că pot uni românii, că pot promova politici care să îi ajute atât pe cei mai defavorizaţi (pensionarii, tinerii absolvenţii, locuitorii satelor, cei în vârstă, cei bolnavi), cât şi pe cei mai competitivi şi performanţi români din cele mai dinamice componente ale economiei. 

Proiectul USL a fost un exemplu al cooperării între partide cu ideologii diferite în interes naţional, iar acest exemplu este o excepţie pentru ultimii 10-15 ani, una care arată că dialogul, consensul politic şi deschiderea pot ajuta la atingerea unor obiective majore. 

În actualul context, cred că România are nevoie de o nouă Mare Unire, la aniversarea celor 100 de ani de la desăvârşirea sa ca stat modern şi după 25 de ani de regim democratic marcaţi atât de împliniri, aşa cum au fost aderarea la Uniunea Europană şi NATO, cât şi de neîmpliniri, aşa cum sunt nivelul ridicat al sărăciei, nedreptăţile sau inechităţile cronice. 

În decembrie 1918, cu preţul a peste jumătate de milion de morţi, românii reuşeau să şteargă frontierele statale dintre ei şi să se regăsească într-o singură ţară. La aproape 100 de ani de atunci, românii sunt din nou dezbinaţi, mai dezbinaţi ca niciodată, împărţiţi în grupuri care nu numai că nu colaborează unele cu altele, dar de cele mai multe ori ajung să se urască şi să se confrunte. Dincolo de eşecurile economice şi sociale pe care regimul Băsescu le-a produs, cea mai devastatoare moştenire lăsată este teribila fragmentare din interiorul naţiunii române. 

Este imposibil să demarezi un proiect naţional cu un popor dezbinat, împărţit în tabere şi grupuri, care pe zi ce trece îşi anulează criteriile de apartenenţă şi le dezvoltă pe cele de izolare. Va fi imposibil să clădim ceva durabil dacă nu vom reuşi să fim împreună, şi nu vom reuşi să fim împreună dacă, din cele mai înalte poziţii ale statului român, vor porni mereu mesaje încărcate de ură, dispreţ, violenţă sau intoleranţă.

De aceea, cred că primul pas după 16 noiembrie este să oprim scandalul, să punem capăt stării de conflict din societatea noastră, să pacificăm România şi să orientăm toate resursele pe care le avem spre construcţie, spre dezvoltare, spre bunăstare.

Marea Unire de care vorbesc înseamnă ştergerea frontierelor dintre noi, dintre cei de stânga şi cei de dreapta, dintre cei implicaţi şi cei neimplicaţi, dintre cei care au nevoie de ajutorul statului şi cei care se descurcă singuri, dintre cei performanţi şi cei mai puţin performanţi… Rolul Preşedintelui va fi să îi trateze pe toţi în mod egal şi să le garanteze accesul egal la drepturi, respect, siguranţă şi stabilitate. Fiecare cetăţean român trebuie să se simtă Acasă în România şi rostul unui om politic responsabil este să facă acest lucru posibil. În faţa marilor provocări de securitate pe care le trăim, în faţa noilor dezvoltări economice şi a marilor mişcări geopolitice,singura şansă pentru noi este să avem unitate acasă, competitivitate în economie şi luciditate în exterior.

Un stat modern, implicat activ în viaţa celor care au nevoie de sprijin, dar discret şi corect cu cei care au nevoie doar de reguli clare şi durabile, o Românie solidară în care avuţia este distribuită corect şi în care cetăţenii se ajută între ei, acesta este sensul Marii Uniri pe care o propun la 100 de ani de la momentul sublim din 1918. 

Avem mult de lucru! După un deceniu al dezbinării, ţara are nevoie de stabilitate, de siguranţă şi de construcţie pozitivă, de un preşedinte care să nu mai repete niciodată marile greşeli care au făcut din funcţia prezidenţială o sursă de instabilitate internă şi cauza principală a unor decizii greşite, care ausărăcit milioane de români. 

 După aderarea şi integrarea în lumea democratică euro-atlantică, noul nostru proiect naţional este România Puternică. 

  • O Românie cu un stat de drept consolidat ireversibil, cu o economie solidă, cu o societate care preţuieşte munca şi distribuie bunăstarea în mod echilibrat, nu doar pentru un grup privilegiat şi clientelar. O Românie cu instituţii solide, cu vecini buni şi graniţe sigure. 
  • O Românie care îşi recuperează activele strategice şi îşi valorifică resursele în interesnaţional şi în folosul oamenilor. 
  • O Românie care poate şi trebuie să devină actor regional important în ceea ce priveşte energia şi dezvoltarea industrială. 
  • O Românie care îşi valorifică statutul de pol de creştere economică în regiune şi care pune accentul pe relansarea industriilor de vârf şi a agriculturii moderne. 
  • O Românie respectată în Uniunea Europeană,
  • O Românie solidară care nu se discreditează singură la Bruxelles, prin abordări politicianiste, dar şi o Românie care ştie să se lupte pentru interesul său naţional. 
  • O Românie cu instituţii solide, cu un stat social dezvoltat şi cu o politică agresivă de reducere a inegalităţilor și nedreptăților. 

România îşi poate câştiga o poziţie legitimă de influenţă în regiune şi un statut important în interiorul alianţelor euro-atlantice doar dacă vom aplica o politică externă şi de securitate naţională inteligentă bazată pe: întărirea statului, consolidarea structurilor de apărare a ţării şi câştigarea independenţei energetice în următorii 5 ani. Susţin cu convingere diversificarea unor parteneriate regionale şi internaţionale reciproc avantajoase care să crească prestigiul României şi, mai ales, capacitatea noastră de a acţiona pârghii multiple pentru a ne promova interesele economice şi politice în regiune şi în lume. 

Indiferent de vârstă, de statut social, de etnie sau de credinţă, suntem cu toţii români şi avem împreună un obiectiv important, acela de a construi pentru noi şi pentru copiii noştri o viaţă mai bună şi mai sigură aici, acasă. România are nevoie de toţi cetăţenii ei, fără discriminări şi excluderi. Toţi suntem egali în drepturi, libertăţi şi obligaţii, cetăţeni români şi europeni, în acelaşi timp. Zece ani de divizare şi de conflict al românilor contra românilor sunt prea mulţi. Acastă perioadă trebuie depăşită! Trebuie să avem încredere în capacitatea noastră de a fi solidari şi de a coopera, astfel încât România să devină ţara în care fiecare îşi găseşte locul, rolul şi împlinirea personală şi profesională.

În fine, întâlnirea cu fraţii noştri din Republica Moldova în cadrul Uniunii Europene nu este nu doar un obiectiv de interes naţional, ci un crez al fiecărui român patriot de pe ambele maluri ale Prutului.

Am curajul de a promova aceste obiective, alături însă de o nouă atitudine şi de un nou mod de a valorifica funcţia prezidenţială – eu cred că Preşedintele trebuie să promoveze mândria de a fi român. Construind o Românie Puternică, îi vom face şi pe români să fie mândri de ţara lor. Regenerarea conştiinţei naţionale, a unui patriotism luminat şi modern în care iubirea de ţară este perfect acordată cu mândria de a face parte din marea familie de valori şi civilizaţie europeană se demonstrează prin fapte care fac bine ţării, nu prin vorbe goale de conţinut.

Ca premier, am demonstrat că se poate – am dat înapoi salariile şi pensiile tăiate în 2010, am creat peste 200.000 de noi locuri de muncă, am redeschis spitale şi am mărit bugetele pentru educaţie şi sănătate, am crescut salariul minim, am scăzut TVA şi CAS. Am scos ţara din izolare şi lucrăm, în prezent, la mari proiecte de investiţii. Am lăsat justiţia independentă. Am consolidat sprijinul pentru Armată, inclusiv mărind bugetele de apărare. Susţin independenţa energetică a României şi integrarea europeană a Moldovei. Fac vocea României auzită în lume. Întăresc parteneriatul cu NATO şi SUA, punând astfel România la adăpost de turbulenţele geopolitice din prezent. Vreau să continuăm să promovăm politici de creştere economică şi de reducere a inegalităţilor. Vreau să continuăm să promovăm tineri şi profesionişti în funcţii importante, să respectăm valoarea şi meritul şi să fim mereu aproape de cei în nevoie. Vreau să continuăm să investim în industrie, agricultură, energie şi infrastructură. Vreau să facem o Românie puternică, prosperă, dinamică, de care toţi românii să fie mândri.

Cu experienţa acumulată în toţi aceşti ani, cu energia şi dinamismul date de cunoaşterea şansei imense pe care România o are, alături de o echipă pozitivă şi constructivă, care sătragă România în aceeaşi direcţie – sunt convins că viitorul va fi unul bun. Împreună cu cetățenii, cu o majoritate parlamentarăsolidă, cu un viitor guvern cu care voi coopera foarte bine, cu un premier profesionist, integru, experimentat și profund ataşat valorilor euro-atlantice, prin muncă serioasă, prin consens şi bună-credinţă, prin grijă şi echilibru, vom continua să ne ţinem de cuvânt. Suntem singurii care pot promite construcţie şi muncă, dincolo de scandalul politic. Orice altă variantă va însemna, pentru România, reluarea scandalului şi a circului politic, de care nimeni nu mai are nevoie pentru că ar aduce alţi ani pierduţi de România. O continuare a actualului regim, care a sărăcit şi traumatizat România ar fi catastrofală. Noi nu vom tăia salarii şi pensii, noi le vom mări şi suntem singurii care putem promite clar acest lucru! Noi avem încredere în economie, gândim pozitiv pentru viitor –credem în creştere şi construcţie.

Obiectivul meu principal și angajamentul meu central este ca fiecare român să se bucure, treptat, de efectele pozitive ale acestor rezultate în propriul nivel de trai – fiecare să se bucure cu adevărat de viaţă acasă, în România. Certitudinea pe care o ofer eu românilor este stabilitatea, reclădirea țării, munca asiduă şi siguranţa, după un deceniu de ceartă şi scandal. Adică exact acele condiţii necesare pentru a realiza, după 100 de ani, Marea Unire a românilor într-o ţarăputernică în care se poate trăi în sfârşit mai bine.

Şansa României trebuie să fie valorificată printr-un vot pentru construcţie şi modernizare pe 16 noiembrie, dar şi printr-o echipă care să gândească pentru România, care să propună o viziune pentru viitor pe termen mediu şi lung. Vorbim de un Plan Naţional care să nu ţină timp de un mandat, ci de cel puţin 4 sau 5 mandate de consolidare a României, şi care să fie asumat de toată clasa politică, indiferent de cine câştigă alegerile. Un proiect de uniune naţională şi politică pe domenii strategice. O ofertă pe care societatea civilă şi mediul intelectual şi-o doresc de foarte mult timp, dar pe care clasa politică nu a fost capabilă să o formuleze în ultimii 10 ani. Energia umană şi cea materială pot fi încadrate într-un plan de dezvoltare pentru 20 de ani, care să se adreseze tuturor generațiilor, care să unească românii și care, prin reafirmarea mândriei și valorilor noastre autentice, să repună țara pe hartă atât  din punct de vedere economic și social, dar și din punct de vedere geostrategic și civilizațional. Suntem în Europa deja de 7 ani, dar avem nevoie de un plan strategic prin care să valorificăm şansele pe care le avem. Priorităţile adevărate, concrete, se identifică pe următoarele paliere:

Economic – construirea unei Românii a viitorului prin modernizarea unor zone-cheie precum agricultura, industria (în special cea bazată pe noile tehnologii), infrastructura şi energia, alături de consolidarea Statului social şi a serviciilor publice (educaţie, sănătate, justiţie etc).

Social – promovarea unei Românii Corecte, bazată pe echitate socială, pe solidaritate şi dreptate; reducerea decalajelor dintre bogaţi şi săraci, întărirea dialogului social şi a atitudinii consensuale.

Politic – consolidarea statului de drept, reforma instituţiilor (constituţional, administrativ, electoral), conturarea unui mandat clar al unui preşedinte care uneşte şi este util instituţiilor publice.

Valoric – reafirmarea mândriei de a fi român, într-o ţară în care valoarea şi munca sunt promovate, în care instituţiile fundamentale sunt consolidate; susţinerea unei societăţi incluzive, cu şanse egale pentru toţi.Pentru aceasta, Viziunea noastră trebuie să conducă, după alegeri, la un Pact Național cu toţi actorii politici şi sociali: oricine vine la putere îşi îndeplineşte zona asumată din planul strategic, fără culoare politică. Îşi face, desigur, propriile politici de doctrină, dar respectă la milimetru Proiectul Naţional pe care ni-l asumăm cu toţii. Asta înseamnă o Mare Unire, din punctul meu de vedere şi asta este singura şansă pentru un viitor mai bun. 

Nu ne vom grăbi să cerem forţelor politice înainte de alegeri să semneze un astfel de Plan, pentru că nu este realist – realizarea efectivă a acestui Plan Naţional presupune un efort major de dialog şi consultări, pentru ca acţiunea să fie acceptată şi îmbrăţişată de toate formațiunile politice democratice din România. Angajamentul meu este, însă, acela că, dincolo de ceea ce vom face cu majoritatea politică pe care o deţinem, voi acţiona pentru realizarea rapidă a acestui Plan Naţional şi angajarea dialogului necesar implementării sale. 

Avem, în prezent, majoritate politică în Parlament, precum şi majoritate politică în administraţia publică locală. Un Preşedinte care are de partea sa cetățenii, un Parlament şi un Guvern, poate pune în aplicare un astfel de plan construind în același timp un consens cât mai larg la nivelul întregii societăţi – tocmai aici este marea provocare pe care ne-o propunem! Vreau să iniţiez, tocmai din această poziţie politică, un dialog cu toate forţele politice, cu toate vocile credibile din societate, pentru a stabili care sunt reperele autentice, credibile şi realiste ale unui Plan Naţional pentru care să muncim cu toţii. 

Avem mult de lucru împreună, iar mesajul acestei viziuni este un apel la dialog, consens şi unire! Pe 16 noiembrie, se schimbă o epocă, iar noi trebuie să muncim cu toții pentru una mai bună. Haideţi să facem din nou o Mare Unire a tuturor românilor. Haideţi să facem schimbarea până la capăt. Haideţi să construim din nou o Românie puternică, de care să fim cu toţii mândri și în care să ne simțim bine!”

Chisinau si Bucuresti, Victor Ponta, le unesti!

 


GAZODUCTELE STRATEGICE ALE UNIRII NOASTRE CU ROMÂNIA!

September 7, 2014

Ponta gazoduct Iasi Ungheni

Ponta gazoduct Iasi Ungheni 1

Moment istoric! Fapte, nu vorbe! Interconectarea energetică a Basarabiei și României s-a produs. Avem, în sfârșit, o alternativă energetică concretă, nemaidepinzând sută la sută de importurile rusești. Câtă independență energetică de Rusia, atâta independență politică reală. Câtă interconectare energetică cu România, atâta unitate a spațiului românesc comun!

Gazoductul strategic Iași-Ungheni a fost inaugurat oficial la 27 august 2014 de către premierii Victor Ponta și Iurie Leancă și de comisarul european pentru Energie Günther Oettinger, în prezența autorităților publice locale, a unui mare număr de locuitori din zonă și a reprezentanților misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău.

Gazoductul care a unit cele două maluri ale Prutului, cu o lungime de 43, 2 kilometri, a fost testat tehnic pe parcursul lunii august și va transporta gaze naturale în Basarabia începând cu 1 septembrie. Porțiunea de subtraversare a râului Prut este de 700 de metri.

Construcția gazoductului a durat aproximativ 12 luni și a fost realizată de consorțiul de companii JV Habau Pipeline Systems (fondator Habau Hoch und Tiefbaugesellschaft, Austria), Inspet și IPM-Partners România. Semnarea contractului de lucrări a avut loc la 20 august 2013.

Construcția lui a costat 26,5 milioane de euro, dintre care 7 milioane de euro au constituit un grant acordat de Uniunea Europeană.

Capacitatea gazoductului este de 1,5-2 miliarde de metri cubi anual, în condițiile în care anul curent întreg consumul de gaze naturale al Basarabiei (Republica Moldova fără regiunea transnistreană ocupată militar de Federația Rusă) a constituit 1,1 miliarde de metri cubi (1,3 miliarde m. c. cu tot cu regiunea transnistreană). România produce anual, în special prin OMV Petrom şi Romgaz Mediaş, aproximativ 11 miliarde metri cubi de gaze, şi importă anual alte 2,5-3 miliarde metri cubi de gaze.

Anul acesta gazoductul Iași-Ungheni va funcționa la 10% din capacitate, alimentând cu gaze naturale câteva raioane frontaliere din Basarabia.

Prețul gazelor naturale furnizate din România este cu aproximativ 40% mai ieftin decât cel plătit astăzi pentru gazele naturale importate din Federația Rusă.

Pe segmentul din dreapta Prutului gazoductul va fi gestionat de compania Transgaz, iar pe segmentul din stânga Prutului – de întreprinderea de stat nou-înființată Vestmoldtransgaz.

Proiectul interconectării energetice a Basarabiei cu România cuprinde și o a doua etapă, constând în prelungirea gazoductului de la Ungheni la Chișinău, cu posibilitatea furnizării întregului necesar de gaze naturale pentru toate orașele și satele basarabene. Costurile extinderii gazoductului de la Ungheni la Chișinău sunt estimate la circa 70 de milioane de euro. Uniunea Europeană este dispusă să contribuie la aceste costuri.

De asemenea, a doua etapă a proiectului prevede construirea unui nou gazoduct, Onești-Lețcani, și a unei Stații de comprimare a gazelor pe malul drept al Prutului.

La 20 august Bucureștiul și Chișinăul au semnat un Contract privind construcția unei Stații de măsurare a gazelor în Republica Moldova.

Costul total al Stațiilor de creștere a presiunii și a gazoductului Onești-Lețcani se ridică la 120 de milioane de euro, iar guvernul Victor Ponta a alocat deja cele 72 de milioane de euro care îi revin ca parte de contribuție.

Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au deschis finanțarea pentru studiul de fezabilitate al gazoductului care va lega Chișinăul de Ungheni. Acest studiu va fi gata nu mai târziu de mijlocul anului 2015, iar lucrările de construcție nu vor dura mai mult de 1,5 ani.

VICTOR PONTA:

„ Eu vreau să vă zic că împreună suntem mai puternici, putem face lucruri bune pentru ca oamenii să trăiască o viață mai bună. Exact în urmă cu un an, eram aici și porneam în sfârșit proiectul Gazoductului. Cred că prin inaugurarea de azi, dăm un mesaj pentru toată lumea și aș vrea să fim prieteni cu toată lumea, dar mesajul să fie foarte clar, Moldova și România ca să fie cu adevărat independente au nevoie și de energie. Împreună putem să fim cu adevărat independenți și împreună putem să fim respectați pentru asta și acesta este mesajul pe care-l dăm astăzi Europei și tuturor. În rest, vreau să vă spun că pentru România nimic nu este mai important decât să fiți alături de noi în Europa”.

“Noi spunem că suntem fraţi, de ambele părţi ale Prutului, muncim împreună şi împreună suntem mai puternici”.

“Sunt convins că acest gaz nu va fi doar mai ieftin, dar va fi sigur şi, în felul asta, Moldova nu va sta cu frica în sân că rămâne fără energie. La fel trebuie să facem şi cu energia electrică, şi cu drumurile”.

”Mulțumesc tuturor miniștrilor care m-au ajutat ca vizita în Republica Moldova să fie una istorică. Proiectul cu Moldova este cel mai de succes al României și al Europei.”

***

GÜNTHER OETTINGER:

”Acest proiect este pentru oameni, pentru cetățeni, este pentru partea economică și pentru cei care activează în industrie. Totodată, vreau să zic că prin aceste proiecte pe care le susținem, vrem să asigurăm o viață mai bună, drumuri mai bune, iar toate acestea înseamnă o viață mai bună. Integrarea Republicii Moldova în infrastructura noastră energetică este foarte importantă, adică asigurarea conexiunii pe plan energetic între Republica Moldova și România în această regiune. Vom continua și cu alți pași, ne vom extinde și pe domeniul energiei electrice și a gazului. Vom asigura modernizarea acestor rețele pentru a asigura cel mai înalt nivel al independenții în domeniul energetic.”

***

IURIE LEANCĂ:

„De la 1 septembrie gazul românesc va trece Prutul, inițial într-o primă cantitate, asigurând astfel o sursă de alternativă. Vorbim despre faptul că într-un an și jumătate, maximum doi ani, vom avea un sistem perfect interconectat și atunci vom putea cumpăra gaze sau din Est, sau din Vest – de acolo de unde vor fi condițiile mai bune. Astăzi, în România, energia este mai ieftină  cu aproximativ 40 la sută. În doi ani sunt convins că vom avea și o interconectare de energie electrică. Vreau să menționez că aceste proiecte nu sunt îndreptate împotriva altcuiva, ci sunt în interesul Republicii Moldova, a consumatorilor. Evenimentul de astăzi se încadrează în obiectivul nostru de integrare europeană”.

***

JENIFER PSAKI, purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA:

“Această conductă de gaze naturale de 43 de kilometri va oferi Republicii Moldova beneficiile unei diversificări a livrărilor în sectorul energetic, un acces la piața competitivă a Europei și o creștere a securității energetice”.

”Statele Unite sunt angajate să ajute (Republica) Moldova să atingă aceste obiective prin programe care vor îmbunătăți mediul de reglementare și vor reduce consumul de energie”.


ANDI CRISTEA: SUSȚINEM INTEGRAREA REPUBLICII MOLDOVA ÎN UE

July 22, 2014

Un nou europarlamentar social-democrat român răspunde la Strasboug întrebărilor Europei Libere.

Andi Cristea Europa libera

Nu peste mult timp instituțiile europene intră în vacanță. La reluarea activității, în septembrie, deputații europeni vor decide structurile de conducere ale delegațiilor UE în țările din afara blocului comunitar. Pe parcursul negocierilor din luna iulie popularii (PPE) și social-democrații (S&D) au căzut de acord ca delegația la Republica Moldova să revină în următorii cinci ani socialiștilor, iar numele vehiculat pentru președinția acestei structuri de diplomație parlamentară este cel al proaspătului europarlamentar PSD, Andi Cristea. Într-un interviu exclusiv pentru Europa Liberă tânărul politician de stânga spune că una dintre prioritățile socialiștilor la cârma acestei delegații va fi integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană cât mai curând posibil.

Europa Liberă: Andi Cristea, tânăr europarlamentar PSD aflat la primul mandat, membru al AFET (Comisia pentru afaceri externe din Parlamentul European), membru al Delegației Parlamentului European la Republica Moldova. Din informațiile noastre, propunerea Grupului S&D pentru președinția acestei delegații. Ați colaborat îndeaproape cu actualul ministru de externe de la București, dl Titus Corlățean, care și-a manifestat în mod consecvent sprijinul pentru drumul european al Republicii Moldova. De ce și-au dorit socialișii această delegație, care în legislatura precedentă a fost condusă de popularii europeni (grupul PPE)?

Andi Cristea: „Vă mulțumesc pentru invitație și pentru intrebare. Într-adevăr, am avut onoarea și privilegiul să lucrez în ultimii ani cu domnul ministru Titus Corlățean, sunt mândru să fac parte din grupul S&D, și spun asta mai ales pentru că S&D a fost întotdeauna în avangarda extinderii europene. Vă confirm faptul că în urma procesului de negociere care a avut loc atât între grupurile politice, cât și între delegațiile naționale, președinția Delegației UE-Moldova a revenit delegației social-democrate române. O decizie cu privire la persoana care va conduce această delegație va fi luată cel mai probabil în luna septembrie, după vacanța parlamentară. În cadrul delegației social-democrate române sunt foarte multe persoane care au expertiză, care au atât experiență profesională cât și politică, și pot duce lucrurile inainte pe această cale.”

Europa Liberă: Sigur, însă numele dumneavoastră a fost cel specificat de mai multe persoane din S&D, chiar de la vârful grupului. Însă aș dori să revin la întrebarea mea: de ce este pentru social-democrati atât de importantă delegația cu Republica Moldova? Aveți și Delegația cu Rusia, o situație care nu se schimba din legislatura precedentă cand a condus această delegație dl Knut Fleckenstein. Iată, culoarul de comunicare cu Rusia este deja bătătorit. Să nu uităm conflictul din Ucraina, cu consecințele sale. De ce, revin, în acest context, vă doriți delegația cu Moldova?

Andi Cristea: „Aș vorbi mai degrabă despre Moldova. Pentru guvernul social-democrat de la București apropirea R. Moldova de UE reprezintă o prioritate. Este cunoscut acest lucru, este in topul priorităților de politică externă. Este extrem de important ca experiența românească din acest punct de vedere să fie fructficată. Pentru S&D vecinătatea estică este importantă.

Dorim să ducem procesul de extindere către est, și când spun lucrul acesta mă gândesc la trei chestiuni: criteriile de la Copenhaga, condiționalități și predictibilitate. Ar mai fi important de spus că social-democratii români au o serie de poziții extrem de importante in PE: dna Corina Crețu este vicepreședine al PE, dl Victor Boștinaru, vicepreședinte al S&D și responsabil cu politica externă, având in portofoliu atât R. Moldova cât și Balcanii de Vest. Aș mai aminti de rolul important pe care dl Pașcu îl are în AFET, ca vicepreședinte, domnia sa fiind coordonatorul socialiștilor si democraților pentru apărare și securitate. Iată că socialiștii români au un rol decisiv in conturarea pozițiilor grupului S&D in materie de politică externă și cred că acest lucru este de salutat.”

Europa Liberă: Înainte de a vă întreba despre priorități, v-aș intreba de ce l-ați criticat pe dl Junker în plen, atunci când a spus că o nouă extindere a UE va alea loc abia dupa anul 2019? UE este ca un organism slăbit de criza economică și financiară. Nu are, oare, nevoie de o pauză ca să își revină?

Andi Cristea: „Vă mulțumesc pentru întrebare. Declarația dlui Junker este nefericită, și am în vedere două aspecte când spun asta. În primul rând impactul politic pe care această declarație îl poate avea pentru statele din Balcanii de vest sau pentru țări ca Moldova, care au muncit din greu pentru semnarea Acordurilor de asociere. În R. Moldova se organizează alegeri în luna noiembrie. Potrivit sondajelor, 25% dintre cetățenii moldoveni sunt nehotărâți.

În aceste condiții o asemenea declarație, eufemistic vorbind, nu cred că ajută. În al doilea rând, din punctul meu de vedere extinderea europeană este un instrument aflat pe masa președintelui Comisiei Europene, un instrument foarte puternic, capabil de transformări democratice în vecinătatea UE. Și aici menționez cele trei elemente: indeplinirea Criteriilor de la Copenhaga, conditionalitati si credibilitate. Dar acest instrument trebuie folosit. Dacă vrem ca UE, ca actor pe scena internațională să aibă o greutate, o pondere, relevanță, nu iei extinderea și o pui la păstrare pentru următorii cinci ani. […]

Acordul de Asociere a fost semnat de către Moldova acum două săptămâni. El va fi implementat. Sunt o serie de reforme care vor trebui implementate. Faptul că cel mai devreme în semestrul al doilea al anului viitor Moldova poate depune cererea de aderare, este o chestiune care trebuie luată în considerare. Trebuie promovată si acea persoană care va deține președinția Delegației UE-Moldova are si această obligație de a impinge cât mai sus pe agenda europeană inclusiv acest lucru cu privire la R. Moldova. […]”

Europa Liberă: În ultimii cinci ani Delegația UE-Moldova a realizat foarte mult. Nimeni nu spera acum cinci ani ca Moldova să semneze Acordul de Asociere în 2013. Sperați ca sub conducerea social-democratilor saltul sa fie la fel de mare?

Andi Cristea: „Cred că, în principal, progresele care au fost realizate în relatia dintre UE și Moldova s-au datorat în mare parte guvernului social-democrat de la București, pentru că ei au fost cei care au reușit să imprime o dinamică accelerată la nivelul UE, și vorbesc acum despre semnarea Acordului de Asociere mai devreme, față de toamna acestui an, cum era stabilit inițial după parafarea de la Vilnius.

Similar, procesul de liberalizarea vizelor a fost sprijinit puternic de ministerul de externe, de dl Corlățean, de premierul Ponta. Și vă relatez in contextul acesta câteva remarce pe care mi le-au spus colegi din R.Moldova. Am fi preferat ca in ultimii ani România să  fi facut pentru noi chestiuni concrete cum este gazoductul Iași-Ungheni sau proiectul de interconectare a rețelelor electrice, decât declarații unioniste sau declaratii politice. […]”

Europa Liberă: Cum abordati problemele comerciale pe care R. Moldova le are cu Federația Rusă, mai ales după semnarea Acordului de Asociere. Aveți o viziune cu privire la posibile aplanări ale acestor  conflicte?

Andi Cristea: „Identific o posibilă solutie la nivelul diplomatiei parlamentare. În momentul când Federația Rusă a impus embargoul pe vin, România a gasit o solutie si a obtinut accesul vinurilor moldovenești pe piata europeana. Acum, Acordul de Asociere a fost semnat și le putem explica partenerilor nostri importanta mentinerii exporturilor catre pietele europene. Si as spune că traditional socialiștii si democrații au fost pentru extindere spre deosebire de populari, care au frânat procesul cu conditionalitati, uneori artificiale.

De pildă, extinderea UE prin aderarea  României și Bulgariei s-a facut atunci când președinte al Parlamentului European era un socialist, dl Josef Borell. […] Republica Moldova se află in grafic in drumul său european, iar noi vom face cu bună credinta tot ce putem din punct de vedere  institutional pentr a o sprijini să atinga obiectivul aderării la UE. As fi foarte plastic si as da un raspuns in cheia urmatoare: pentru România, R. Moldova este fratele mai mic ajuns la maturitate. Nu vrem să il luam sub acelasi acoperis, vrem sa îi fie bine si sa fie prosper. Si pentru ca nu imi place echivocul si vreau sa fie limpede, as vrea sa subliniez inca o data: socialistii si democratii sustin intergrarea Republicii Moldova în UE, dar nu proiectul unional (cu România – nr).”



VICTOR PONTA: Rep. MOLDOVA ESTE PRIORITATEA ZERO A ROMÂNIEI

June 9, 2013

VICTOR PONTA
În contextul vizitei pe care o va întreprinde în zilele de 10 şi 11 iunie la Berlin, unde îl va întâlni pe cancelarul german, Angela Merkel, premierul Victor Ponta a declarat pentru Deutsche Welle că România trebuie să se coordoneze cu Germania cu privire la ceea ce pentru România reprezintă prioritatea zero şi anume Republica Moldova şi drumul european al acesteia, sprijinirea coaliţiei pro-europene, precum şi susţinerea la summit-ul de la Vilnius a unui acord de asociere la Uniunea Europeană.

Prim-ministrul României a mai precizat în cadrul interviului acordat publicaţiei germane că vocea Germaniei în Europa este esenţială în raport cu parcursul Republicii Moldova, iar interesele şi politica Berlinului faţă de atragerea Republicii Moldova în sfera Uniunii Europene este o politică sută la sută identică cu interesul României.

Totodată, Victor Ponta este de părere că după depăşirea crizei politice la Bucureşti şi obţinerea stabilităţii politice, România a redevenit un partener considerabil pentru Germania în regiune. ,,Şi când vorbesc de regiune mă refer la Moldova, mă refer la Balcanii de Vest, mă refer la tot ce avem în jurul nostru”, a punctat acesta.

InfoPrut menţionează că Deutsche Welle nota în urmă cu câteva zile despre vizita pe care prim-ministrul Ponta o va efectua în Germania că Berlinul este interesat să cunoască mai bine perspectiva românească, iar Bucureştiul manifestă mare preocupare de a recâştiga încrederea Germaniei, după criza politică de anul trecut.


MINISTRUL TITUS CORLĂŢEAN (PSD) A DISCUTAT CU ŠTEFAN FFÜLE DESPRE REPUBLICA MOLDOVA ŞI MINORITATEA AROMÂNĂ DIN BALCANI

October 30, 2012

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut, la 29 octombrie 2012, o întrevedere cu Štefan Füle, Comisarul european pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, în contextul vizitei pe care comisarul european o efectuează în România.

Întâlnirea a ocazionat un schimb de vederi substanţial asupra evoluţiilor din regiune şi a perspectivelor avansării procesului de extindere, pornind de la constatările Comisiei Europene prin Pachetul anual privind Extinderea Uniunii Europene, publicat la 10 octombrie 2012. Cele două părţi au reiterat importanţa menţinerii ritmului şi credibilităţii procesului de extindere prin respectarea angajamentelor asumate, odată ce sunt îndeplinite toate condiţiile cerute de aderarea la UE.

În cadrul discuţiilor, şeful diplomaţiei române a reiterat sprijinul României pentru perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest, subliniind importanţa îndeplinirii criteriilor politice de către toţi candidaţii la aderarea la Uniunea Europeană. Din această perspectivă, România acordă o atenţie specială respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din statele din regiune.

În context, ministrul Titus Corlăţean şi-a exprimat convingerea că noul statut al Serbiei în relaţia cu UE, de ţară candidată, va fi un stimulent al procesului intern de reforme, pentru îndeplinirea tuturor criteriilor de aderare, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei.  Discuţia a pus în evidenţă faptul că aceste aspecte vor fi urmărite în continuare în procesul de aderare, ca parte integrantă a criteriilor politice de la Copenhaga, atât în plan european, cât şi la nivel bilateral.

Ministrul român al afacerilor externe a apreciat, de asemenea, progresele înregistrate de Albania în implementarea reformelor necesare continuării parcursului său european, reiterând atenţia prioritară pe care autorităţile române o acordă, în dialogul bilateral cu Albania, înregistrării unor evoluţii pozitive privind situaţia minorităţii aromâne.

De asemenea, cei doi oficiali au trecut în revistă evoluţiile recente din vecinătatea estică a Uniunii Europene, procesele electorale din Georgia şi Ucraina, precum şi progresele realizate de statele partenere în implementarea obiectivelor Foii de Parcurs a Parteneriatului Estic până la Summit-ul de la Vilnius (noiembrie 2013). În cadrul discuţiilor, Titus Corlăţean a reiterat sprijinul ferm acordat de ţara noastră statelor din vecinătatea estică în avansarea procesului de asociere politică şi integrare economică.

În acest context, cei doi oficiali au evidenţiat avansul important al Republicii Moldova în negocierea Acordului de Asociere UE- R. Moldova şi a Acordului Cuprinzător de Comerţ Liber, precum şi în cadrul dialogului pentru liberalizarea vizelor. Şeful diplomaţiei române a adresat mulţumiri comisarului european Štefan Füle şi Comisiei Europene pentru susţinerea constantă acordată consolidării relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Chişinău, exprimându-şi speranţa că Republicii Moldova i se va asigura o perspectivă europeană clară în viitorul apropiat.

Comisarul european pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate a reafirmat că, în actualul context european, marcat de provocările de ordin economic, este esenţială adâncirea procesului de integrare a Uniunii, în paralel cu avansarea procesului de extindere. Totodată, înaltul oficial european a reiterat necesitatea continuării progreselor în îndeplinirea obiectivelor Parteneriatului Estic, evidenţiind faptul că Republica Moldova reprezintă, din acest punct de vedere, o poveste de succes.

sursa: mae.ro