GUVERNUL PONTA NE SCAPĂ DE RUȘI! 0% IMPORT DE GAZE RUSEȘTI ÎN ROMÂNIA

March 20, 2015

GAZE NATURALE

Guvernul Ponta ne scapă de ruși! Luna aprilie 2015 va fi prima din ultimele decenii în care populaţia României va consuma gaze doar din producţie internă. Şi în industrie importurile vor fi extrem de mici, dacă vor fi, pentru că este suficient gaz pe piaţa locală.

În prezent, consumul anual de gaze al României este de 10-11 miliarde de metri cubi, din care până la 400 de milioane de metri cubi reprezintă importuri. În 2007, consumul a fost de 18 miliarde de metri cubi, din care importuri circa 6 miliarde de metri cubi. Factura României de atunci era de 4-5 miliarde de dolari anual. Acum, importatorii români plătesc până la 500 de milioane de dolari pe an.

Gazele româneşti costă circa 200 de dolari mia de metri cubi, față de 380 de dolari cât costă mia de metri cubi de gaze rusești. Piaţa consumatorilor casnici din România trebuie liberalizată total, potrivit angajamentelor luate de statul român în faţa FMI şi UE, până în 2018.

Producţia locală de gaze este asigurată în cea mai mare parte de Romgaz şi Petrom.

Menționăm că gazul românesc a ajuns recent și în Republica Moldova, prin intermediul gazoductului Iași-Ungheni, considerat a fi de importanță strategică. 

Gazoductul strategic Iași-Ungheni a fost inaugurat oficial la 27 august 2014 de către premierii Victor Ponta și Iurie Leancă și de comisarul european pentru Energie Günther Oettinger, în prezența autorităților publice locale, a unui mare număr de locuitori din zonă și a reprezentanților misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău.

Proiectul interconectării energetice a Basarabiei cu România cuprinde și o a doua etapă, constând în prelungirea gazoductului de la Ungheni la Chișinău, cu posibilitatea furnizării întregului necesar de gaze naturale pentru toate orașele și satele basarabene. Costurile extinderii gazoductului de la Ungheni la Chișinău sunt estimate la circa 70 de milioane de euro. Uniunea Europeană este dispusă să contribuie la aceste costuri.

De asemenea, a doua etapă a proiectului prevede construirea unui nou gazoduct, Onești-Lețcani, și a unei Stații de comprimare a gazelor pe malul drept al Prutului.

La 20 august 2014 Bucureștiul și Chișinăul au semnat un Contract privind construcția unei Stații de măsurare a gazelor în Republica Moldova.

Costul total al Stațiilor de creștere a presiunii și a gazoductului Onești-Lețcani se ridică la 120 de milioane de euro, iar guvernul Victor Ponta a alocat deja cele 72 de milioane de euro care îi revin ca parte de contribuție.

 


ROMÂNIA, CREȘTERE ECONOMICĂ. PIB 150 MILIARDE EURO

March 13, 2015

RO  UE

România are în 2014 o creștere economică de 2,9 %, în topul economiilor din UE. Aceste cifre ar trebui să se regăsească mai serios în relansarea economică prin crearea mai multor locuri de muncă și stimularea investițiilor. Scăderea TVA la unele produse, scăderea CAS, revenirea salariilor, mărirea pensiilor cu 5% – toate acestea sunt măsuri guvernamentale ce se regăsesc și ele puțin în dezghețarea economiei după crivățul austerității impus de criză și guvernarea Băsescu-Boc. Deși rezultatele sunt bune și toți partenerii din UE ne complimentează, mai e mult de făcut până când oamenii să simtă cu adevărat că sunt suficiente locuri de muncă și nivelul de trai devine decent pentru cei mai mulți.

Produsul intern brut s-a situat anul trecut la 669,5 miliarde lei (150,8 miliarde euro) preţuri curente, în creştere cu 2,9% în termeni reali faţă de 2013, contribuţii semnificative la creşterea economică având industria (0,9%),informaţiile şi comunicaţiile (0,6%) şi impozitele nete pe produs (0,4%)

Astfel, industria, al cărei volum de activitate s-a majorat anul trecut cu 3,5%, a avut o contribuţie de 0,9% la creşterea PIB, cu o pondere de 24% la formarea acestuia, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Totodată, informaţiile şi comunicaţiile, cu un plus al volumului de activitate de 11%, au avut un aport de 0,6% la creşterea PIB, la o pondere de 6% la formarea acestuia.

O contribuţie pozitivă au avut-o şi impozitele nete pe produs (0,4%), a căror pondere la formarea PIB a fost de 11,5% şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 3,4%. De asemenea, contribuţii de câte 0,3% la avansul economic au adus categoria Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, cea a tranzacţiilor imobiliare, precum şi sectorul Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport.

Agricultura, silvicultura şi pescuitul au adus un plus de 0,1% la creşterea economică de anul trecut, la fel ca activităţile de spectacole, culturale şi recreative, reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii. Construcţiile au reprezentat un sector neutru, cu contribuţie “zero”, precum şi categoria administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, cele mai importante contribuţii la creşterea acestuia le-au avut cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (+2,9%), cu o pondere de 60,9% la utilizarea PIB şi al cărei volum s-a majorat cu 4,9%, precum şi cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice (+0,6%), cu o pondere de 14,2% la utilizarea PIB şi al cărei volum s-a majorat cu 3,8%.

În ultimul trimestru al anului trecut, produsul intern brut a fost de 198,83 miliarde lei preţuri curente serie brută, în creştere cu 2,6% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Ca serie ajustată sezonier, PIB estimat s-a plasat la 169,5 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,5% faţă de trimestrul anterior şi cu 2,5% faţă de ultimul trimestru din anul precedent.


LA 30 NOIEMBRIE VOTĂM PARTIDELE PROEUROPENE DIN MOLDOVA

November 26, 2014

VOTAM 30 noiembrie

În acest moment de răscruce, când se hotărăște viitorul nostru, adresez un apel stăruitor către alegătorii din Republica Moldova ca la 30 noiembrie 2014 să se prezinte masiv la secțiile de votare pentru alegerea Parlamentului și să susțină partidele proeuropene.

Votul nostru trebuie să fie unul conștient și util, în măsură să asigure continuarea cursului de integrare europeană a Republicii Moldova și de aliniere a statului nostru la familia euro-atlantică, inclusiv la sistemul de securitate colectivă al statelor membre NATO.

Avem cu toții obligația patriotică să blocăm cu mijloace democratice acapararea Republicii Moldova de către partida promoscovită. Sunt convins că vom reuși împreună acest lucru.

Victor ALEXEEV


PSD SUSȚINE REPUBLICA MOLDOVA ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

October 9, 2014

Andi Cristea

1. Audiere în Comisia pentru politică externă a Parlamentului European a comisarului Johannes Hahn:

2. Andi Cristea, europarlamentar PSD, despre gazoductul Ungheni-Chișinău:

3. Interventia eurodeputatului PSD, Andi Cristea, în Comisia pentru politică externă a Parlamentului European:

 


VICTOR PONTA: MĂ BUCUR CÂND SUNT CRITICAT DE LA MOSCOVA PENTRU CĂ DORESC REUNIREA ROMÂNIEI CU MOLDOVA ÎN CADRUL UE ÎN 2018

September 17, 2014

Ponta guvern

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri,  17 septembrie 2014, că se bucură când este criticat de la Moscova pentru că își dorește ca Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană, subliniind că “reunirea” României cu Moldova în cadrul UE reprezintă un obiectiv strategic pentru Guvernele de la București și Chișinău.

Mă bucur când sunt criticat de la Moscova pentru faptul că-mi doresc alături de prim-ministrul Iurie Leancă ca Moldova să fie în Uniunea Europeană până în 2018-2019. Poate că e un obiectiv prea ambițios, dar, dacă nu ai obiective ambițioase, nu le atingi. Cred că reunirea României cu Moldova în cadrul Uniunii Europene, nu în alt fel, e un obiectiv strategic pentru Guvernul pro-european de la Chișinău și pentru Guvernul României și pentru toți cei care văd un viitor pro-european pentru Republica Moldova”, a afirmat Victor Ponta, la începutul ședinței săptămânale a Executivului.

El a adăugat că este ”în regulă” dacă primește critici precum cele de la Moscova și a exprimat “totala încredere” că Guvernul pro-european de la Chișinău duce Republica Moldova în direcția bună.

Departamentul de Informare și Presă din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei a transmis, într-un comentariu postat marți pe site-ul oficial de internet, că Moscova își exprimă îngrijorarea în legătură cu declarațiile premierului român Victor Ponta cu privire la viitorul Republicii Moldova, făcute la o întâlnire cu activiști ai Partidului Social Democrat la Alba Iulia.

Potrivit acestei surse, din apelurile deschise ale candidatului la funcția de președinte al României “de a înfăptui a doua mare unire în 2018” rezultă clar că anumite cercuri politice de la București alimentează în continuare planuri anexioniste față de țara vecină neutră și suverană.

Sursa: AGERPRES/(A — autor: Cătălin Alexandru, editor: Claudia Stănescu)

Premierul Victor Ponta a declarat, la 12 septembrie 2014, în discursul rostit în cadrul Congresului PSD, reunit la Alba Iulia, că angajamentul său şi apelul adresat românilor este acela de a face împreună, pentru a doua oară, marea unire a României.

Vreau să ne asumăm cu toţii un angajament: în 1918, aici, la Alba Iulia, după ce sute de mii români şi-au dat viaţa în primul Război Mondial, am obținut cel mai important obiectiv naţional: Marea Unire. Vreau şi vă rog să fiţi alături de mine pentru ca, la o sută de ani, să fim acea ţară mândră, puternică, respectată, pe care strămoşii noştri aflaţi aici în urmă cu 96 de ani şi-au dorit-o. Acesta e angajamentul meu, acesta e apelul meu către toți românii, să facem împreună a doua oară Marea Unire a României”, a afirmat Victor Ponta.

Și când spun că Marea Unire este, într-adevăr, obiectivul nostru național, să știți că lucrez zi de zi alături de miniștri, alături de președinții de consilii județene pentru ultima parte din România care a venit lângă România în 1918, a fost pierdută după aceea și acum, printr-o șansă istorică, Moldova poate să se unească nu doar cu România, ci cu întreaga Europă.

Cred că obligația noastră este să arătăm că suntem toți români, că avem toți o șansă. Putem să vorbim cu adevărat despre Marea Unire, Marea Unire în Europa cu cei de pe malul stâng al Prutului, și eu pot să fac acest lucru, în timp ce un contracandidat al meu n-a fost niciodată în Moldova.

Vreau, ca președinte, împreună cu Guvernul pe care dumneavoastră îl veți susține, vreau să muncim pentru români, vreau să facem o schimbare adevărată și vreau să facem Marea Unire pentru România”, a mai declarat Victor Ponta.


REPUBLICA TANCHISTĂ MOLDOVA

August 15, 2014

Leuseni.-tanc-sovietic

Pe drumul unui mic cătun

Venea un rus. Venea și-un tun.

Și tunul rus, și rusul tun.

Păstorel Teodoreanu, ”Rusul și tunul”

Cu tancurile rusești îndreptate împotriva UE

Propaganda sovietică e vie în Republica Moldova. În afară de faptul că monumente sau busturi ale lui Lenin stau în picioare în mai multe orașe și sate, o armată întreagă de tancuri și tunuri sovietice, toate cu țevile îndreptate amenințător spre România (deci și împotriva NATO și a UE), este parcă gata de a porni la atac.

Geografia tanchistomaniei

La Leușeni, chiar la poarta de intrare în Basarabia, o mamă de tăncoi sovietic, cocoțat sus pe un postament din vârful dealului, țintește spre malul drept al Prutului.

La Cahul, principalul nostru oraș din sud, un tanc la fel de barosan are țeava îndreptată spre aceeași țintă, România, iar în fața gării auto un tun sovietic stă de-a gata să-și scuipe obuzele pe direcția Oancea.

La Bălți, principalul nostru oraș din nord, un tanc sovietic instalat încă în anul 1969, printr-o dispoziție a ministrului apărării fostei URSS, ”la cererea unui grup de elevi din oraș”, stă tot cu țeava împotriva României.

La Giurgiulești, o altă poartă de intrare în Basarabia, un tun rusesc țintește spre Galați.

La Comrat – un alt tanc. Ca să aibă și găgăuzii măcar unul. Dar și acesta tot împotriva României este orientat.

La Tiraspol, de!, altă mamă de tanc îndreptat contra României, dar acolo guvernul de la Chișinău este neputincios.

La Dubăsari – alt tanc.

La Grigoriopol – încă un tanc.

La Cinişeuţi, în raionul Rezina – iarăși un tanc. Și tot cu țeava îndreptată contra României.

La Cornești, în raionul Ungheni – alt tanc. Cu țeava îndreptată – ați ghicit! – împotriva României.

La Mingir, în raionl Hâncești – încă un tanc gata să pornească pe direcția României. Numai că acest monument al militarismului sovietic a fost instalat în 2010, sub guvernarea Alianței pentru Integrare Europeană! Și chiar pe banii Guvernului AIE! El glorifică imperialismul și agresiunea sovietică din Afganistan.

Noi nu avem nevoie de propaganda militarismului sovietic

Tanchistomania și tunofilia Chișinăului este suspectă. Apetitul Chișinăului pentru militarismul sovietic ridicat la nivel de monument propagandistic provoacă dezgust și neîncredere. Guvernul Alianței pentru Integrare Europeană refuză să se autosesizeze asupra problemei aflării în cirulație a materialelor de propagandă vizuală sovietică, cu caracter ideologic comunist. În această categorie de materiale de propagandă vizuală sunt și monumentele cu caracter militar.

Mai mult, cele 3 guverne ale Alianței pentru Integrare Europeană de după 2009 nu au reacționat adecvat nici la demersurile energice ale societății civile privind demontarea tancurilor și tunurilor rusești și a altor monumente ideologice înșurubate în pământul Moldovei de către regimul sovietic de ocupație.

Demersuri pentru demontarea tancurilor și tunurilor armatei sovietice de ocupație au existat destule. Ne amintim cu toții despre demersurile Mișcării ANTITANC, despre rezoluții adoptate la adunări ale cetățenilor, despre documente adoptate de partide și mișcări social-politice, despre demersuri ale autorităților publice locale, despre programele electorale ale celor care anunțau o ”Moldovă fără comuniști”, despre multele materiale din presa locală și cea centrală.

Dar cel mai bine ne amintim despre faptul că Republica Moldova, care a aderat la Consiliului Europei în 1996, și-a asumat în această calitate un șir de angajamente cu privire la demontarea moștenirii regimului totalitar comunist de ocupație.

Ce au făcut balticii și nu am făcut noi?

Tancuri și tunuri sovietice pe postamente au fost și în Estonia, Lituania și Letonia. De mai bine de două decenii nu mai este niciunul. Toate au fost demontate. Aceste trei state post-sovietice sunt de mulți ani membre ale Uniunii Europene și ale NATO și pentru că guvernele lor cu adevărat patriotice și europene au avut grijă să îndepărteze la timp moștenirea ideologică a propagandei sovietice.

Când vă veți conforma Rezoluțiilor APCE și veți demonstra că vă deosebiți de Voronin, domnilor guvernanți?

Întrebarea noastră legitimă către Guvernul de la Chișinău este: Când va începe Republica europeană Moldova să pună în aplicare Rezoluția APCE nr. 1096 (1996) și Rezoluția APCE nr. 1481 (2006)? Când, domnule Iurie Leancă?

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei le-a cerut statelor membre ale organizaţiei, deci şi Republicii Moldova, să sustragă din uz şi din circulaţie toate materialele de propagandă vizuală cu caracter ideologic comunist, fiind vizate şi monumentele, inclusiv cele cu caracter militar. Este vorba de Rezoluţiile APCE nr. 1096 (1996) cu privire la măsurile de demantelare a moștenirii fostelor regimuri totalitare comuniste și Rezoluția nr. 1481 (2006) cu privire la necesitatea condamnării internaționale a crimelor regimurilor totalitare comuniste?

Când, domnule prim-ministru Iurie Leancă, când? Când, doamnă ministru al Integrării Europene, Natalia Gherman, când? Ce vă lipsește, ce nu vă ajunge ca să urmați exemplul estonienilor, letonilor și lituanienilor? Prin ce vă deosebiți dumneavoastră de odiosul regim al comunistului Voronin în abordarea acestei probleme?

Nu vom avea niciodată o Republică autentic europeană Moldova, cât guvernanții mențin, absurd și complice cu propaganda Moscovei, o Republică tanchistă sovietică Moldova.

 


DOMNULE LEANCĂ, ȘTERGEȚI PECETEA CSI DIN FRUNTEA MOLDOVEI!

August 12, 2014

Monumentul CSI Leuseni 3

Monumentul CSI de la Leușeni

Făcătura rusească CSI, un fel de surogat al fostei URSS, ține coada bârzoi la noi! Păi, CSI are un singur monument pe fața pământului. Și unde anume? Ați ghicit! Unde altundeva să fie decât în scumpa și proeuropeana noastră, în vorbe, Republică Moldova.

Fălosul monument al CSI se înalță țeapăn și bățos la Leușeni. La porțile NATO și ale Uniunii Europene. El are menirea de a le aminti moldovenilor, dar și tuturor celor care trec pe malul stâng al Prutului, că Republica Moldova aparține CSI-ului controlat de Moscova. El este un fel de ștampilă pusă pe fruntea țării. O danga. Un sigiliu geopolitic. O marcă sau o etichetă propagandistică a Moscovei.

Colhozul ceseist controlat de Kremlin

Pentru cine nu cunoaște, vom aminti că CSI este o șandrama care funcționează pe principiul unei societăți pe acțiuni, în care Moscova deține pachetul de control. Federația Rusă deține 51% din voturi, iar celelalte state membre luate la un loc – 49%. Republica Moldova deține 3% din voturi. Ucraina a semnat Acordul de constituire a CSI, dar nu l-a ratificat niciodată, așa că are statut de fondator nemembru. Turkmenistatul și Georgia au părăsit oficial CSI. Țările Baltice (Estonia, Letonia și Lituania) nu au semnat niciodată Acordul CSI și, aderând la UE și NATO, au astăzi un Produs Inter Brut pe cap de locuitor de 7-10 ori mai mare decât al Republicii Moldova. Chișinăul, prin semnătura fostului președinte Mircea Snegur, astăzi membru în partidul domnilor Vladimir Filat și Iurie Leancă, ca și fostul președinte Petru Lucinschi, a semnat Acordul de constituire a CSI, iar parlamentul agrarian l-a ratificat în 1994, formulând rezerva participării doar pe partea economică, nu și pe cea de securitate sau apărare colectivă. Cu toate acestea, deținătorii funcției de șef al serviciului secret al Republicii Moldova și de ministru al Apărării au participat în repetate rânduri la reuniunile CSI pe probleme de securitate și apărare.

Bărzoiul Moscovei înfipt în trupul Moldovei

Monumentul CSI de la Leușeni reprezintă o formă stilizată, turnată în beton armat, a emblemei CSI adoptate la Moscova, la reuniunea șefilor de state CSI din 19 ianuarie 1996. Unii au observat că, de fapt, acest monument îmbină – iertați-mi naturalismul! – un semn falic și un semn vaginal, simboluri întâlnite în arsenalul imagologic al ideologilor eruasianismului. Regimul Voronin, care l-a instalat, pe bani de la Bugetul de stat, a dorit să le arate tuturor că Leușeniul nostru este poarta de intrare în CSI-ul controlat de Moscova, că la Leușeni începe ”Lumea Rusă”, colhozul geopolitic în care Rusia lui Putin are o cotă de 51%. El are funcția simbolică de bornă de hotar a spațiului de influență și control al Kremlinului.

Cei peste 1 milion de oameni care traversează anual frontiera prin punctul de trecere Leușeni-Albița văd imaginea falică a falnicei etichete a CSI, majoritatea dintre ei încercând un sentiment de penibil și de dezgust. Nu puțini sunt cei care se opresc să fotografieze bârzoiul de monument ceseist, neuitând să strecoare printre dinți câte o înjurătură neaoșă românească, din aia veche, bătrânească, care o invocă pe ”mama lor”, a ”patrihoților” proimperialiși.

Monumente ale CSI nu există nici măcar în Rusia, nici măcar în Bielorusia, unde este fixată formal capitala CSI. Cea mai ceseistă dintre ceseiste este doar guvernarea noastră de la Chișinău, căreia i-a dat în cap să împlânte în trupul Moldovei lui Ștefan cel Mare această hidoșenie propagandistică.

Monumentul CSI Leuseni

Separatiștii iau exemplu de la Chișinău

Războiul simbolurilor este în plină desfășurare în Moldova. Vă mai amintiți cu cât zor provocator s-au apucat niște nebuni să arboreze drapele cu emblema CSI pe clădirile administrative de la Ceadâr-Lunga și Vulcănești, ca o sfidare a procesului de integrare europeană a țării? La fel, ținem minte aceleași gesturi provocatoare de la Taraclia. Nu am uitat nici declarațiile separatistoide ale unuia ca Mihail Formuzal pe această temă, după cum nu am uitat nici declarațiile celor de la așa-zisa Ligă a Tineretului Rus din Moldova și acțiunea lor „Patria – Uniunea Vamală”. Nu am uitat nici că gruparea politică zisă ”Patrioții Moldovei” a arborat pe sediul său aceeași petică cu emblema CSI.

Este adevărat că am văzut și reacția corectă, dar izolată, a Procuraturii Generale sau pe cea a poliției naționale, care au obținut îndepărtarea cârpelor ceseiste de pe clădirile administrative.

Numai că guvernarea noastră multpreaeuropeană cu vorba, dar prea puțin și cu fapta, împreună cu Procuratura noastră Generală încă nereformată și cu poliția noastră națională pe hârtie și încă ceseistă ca putere și viteză de reacție la propaganda moscovită, au uitat să dispună și îndepărtarea acestei hidoșenii propagandistice care este monumentul CSI de la Leușeni.

Fostul premier Vladimir Filat, în cele două mandate ale sale, chiar dacă a urcat în scaun cu lozinca ”Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști!”, totuși nu a avut curajul să dea jos urâțenia de monument ceseist ridicat de Voronin la Leușeni.

Cerere și avertisment

Bârzoiul ceseist de la Leușeni trebuie dat jos! Pecetea Moscovei din fruntea Moldovei trebuie ștearsă!

Domnilor guvernanți de la Chișinău, domnule prim-ministru Iurie Leancă, ca cetățean al acestui stat care se vrea european cu adevărat, vă cer public să dispuneți fără întârziere demontarea acestei rușini de ciocălău răsuflecat cu tot cu ghiuleaua lui din vârf care se holbează ciclopic și sfidător către România și către toată Uniunea Europeană.

Dacă guvernul Republicii Moldova nu va reacționa adecvat și nu da curs acestei cereri publice, arătând în atașament practic față de simbolurile propagandistice ceseiste instalate de regimul Voronin, vom ridica toată suflarea românească și europeană de la noi și totuna vom smulge din rădăcină acest bârzoi propagandistic cu care Moscova imperialistă ne violează mințile cu acordul tacit de complice al Chișinăului.

Monumentul CSI Leuseni 1