ROMÂNIA, CREȘTERE ECONOMICĂ. PIB 150 MILIARDE EURO

March 13, 2015

RO  UE

România are în 2014 o creștere economică de 2,9 %, în topul economiilor din UE. Aceste cifre ar trebui să se regăsească mai serios în relansarea economică prin crearea mai multor locuri de muncă și stimularea investițiilor. Scăderea TVA la unele produse, scăderea CAS, revenirea salariilor, mărirea pensiilor cu 5% – toate acestea sunt măsuri guvernamentale ce se regăsesc și ele puțin în dezghețarea economiei după crivățul austerității impus de criză și guvernarea Băsescu-Boc. Deși rezultatele sunt bune și toți partenerii din UE ne complimentează, mai e mult de făcut până când oamenii să simtă cu adevărat că sunt suficiente locuri de muncă și nivelul de trai devine decent pentru cei mai mulți.

Produsul intern brut s-a situat anul trecut la 669,5 miliarde lei (150,8 miliarde euro) preţuri curente, în creştere cu 2,9% în termeni reali faţă de 2013, contribuţii semnificative la creşterea economică având industria (0,9%),informaţiile şi comunicaţiile (0,6%) şi impozitele nete pe produs (0,4%)

Astfel, industria, al cărei volum de activitate s-a majorat anul trecut cu 3,5%, a avut o contribuţie de 0,9% la creşterea PIB, cu o pondere de 24% la formarea acestuia, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Totodată, informaţiile şi comunicaţiile, cu un plus al volumului de activitate de 11%, au avut un aport de 0,6% la creşterea PIB, la o pondere de 6% la formarea acestuia.

O contribuţie pozitivă au avut-o şi impozitele nete pe produs (0,4%), a căror pondere la formarea PIB a fost de 11,5% şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 3,4%. De asemenea, contribuţii de câte 0,3% la avansul economic au adus categoria Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, cea a tranzacţiilor imobiliare, precum şi sectorul Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport.

Agricultura, silvicultura şi pescuitul au adus un plus de 0,1% la creşterea economică de anul trecut, la fel ca activităţile de spectacole, culturale şi recreative, reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii. Construcţiile au reprezentat un sector neutru, cu contribuţie “zero”, precum şi categoria administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, cele mai importante contribuţii la creşterea acestuia le-au avut cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (+2,9%), cu o pondere de 60,9% la utilizarea PIB şi al cărei volum s-a majorat cu 4,9%, precum şi cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice (+0,6%), cu o pondere de 14,2% la utilizarea PIB şi al cărei volum s-a majorat cu 3,8%.

În ultimul trimestru al anului trecut, produsul intern brut a fost de 198,83 miliarde lei preţuri curente serie brută, în creştere cu 2,6% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Ca serie ajustată sezonier, PIB estimat s-a plasat la 169,5 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,5% faţă de trimestrul anterior şi cu 2,5% faţă de ultimul trimestru din anul precedent.


LA 30 NOIEMBRIE VOTĂM PARTIDELE PROEUROPENE DIN MOLDOVA

November 26, 2014

VOTAM 30 noiembrie

În acest moment de răscruce, când se hotărăște viitorul nostru, adresez un apel stăruitor către alegătorii din Republica Moldova ca la 30 noiembrie 2014 să se prezinte masiv la secțiile de votare pentru alegerea Parlamentului și să susțină partidele proeuropene.

Votul nostru trebuie să fie unul conștient și util, în măsură să asigure continuarea cursului de integrare europeană a Republicii Moldova și de aliniere a statului nostru la familia euro-atlantică, inclusiv la sistemul de securitate colectivă al statelor membre NATO.

Avem cu toții obligația patriotică să blocăm cu mijloace democratice acapararea Republicii Moldova de către partida promoscovită. Sunt convins că vom reuși împreună acest lucru.

Victor ALEXEEV


PSD SUSȚINE REPUBLICA MOLDOVA ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

October 9, 2014

Andi Cristea

1. Audiere în Comisia pentru politică externă a Parlamentului European a comisarului Johannes Hahn:

2. Andi Cristea, europarlamentar PSD, despre gazoductul Ungheni-Chișinău:

3. Interventia eurodeputatului PSD, Andi Cristea, în Comisia pentru politică externă a Parlamentului European:

 


REPUBLICA TANCHISTĂ MOLDOVA

August 15, 2014

Leuseni.-tanc-sovietic

Pe drumul unui mic cătun

Venea un rus. Venea și-un tun.

Și tunul rus, și rusul tun.

Păstorel Teodoreanu, ”Rusul și tunul”

Cu tancurile rusești îndreptate împotriva UE

Propaganda sovietică e vie în Republica Moldova. În afară de faptul că monumente sau busturi ale lui Lenin stau în picioare în mai multe orașe și sate, o armată întreagă de tancuri și tunuri sovietice, toate cu țevile îndreptate amenințător spre România (deci și împotriva NATO și a UE), este parcă gata de a porni la atac.

Geografia tanchistomaniei

La Leușeni, chiar la poarta de intrare în Basarabia, o mamă de tăncoi sovietic, cocoțat sus pe un postament din vârful dealului, țintește spre malul drept al Prutului.

La Cahul, principalul nostru oraș din sud, un tanc la fel de barosan are țeava îndreptată spre aceeași țintă, România, iar în fața gării auto un tun sovietic stă de-a gata să-și scuipe obuzele pe direcția Oancea.

La Bălți, principalul nostru oraș din nord, un tanc sovietic instalat încă în anul 1969, printr-o dispoziție a ministrului apărării fostei URSS, ”la cererea unui grup de elevi din oraș”, stă tot cu țeava împotriva României.

La Giurgiulești, o altă poartă de intrare în Basarabia, un tun rusesc țintește spre Galați.

La Comrat – un alt tanc. Ca să aibă și găgăuzii măcar unul. Dar și acesta tot împotriva României este orientat.

La Tiraspol, de!, altă mamă de tanc îndreptat contra României, dar acolo guvernul de la Chișinău este neputincios.

La Dubăsari – alt tanc.

La Grigoriopol – încă un tanc.

La Cinişeuţi, în raionul Rezina – iarăși un tanc. Și tot cu țeava îndreptată contra României.

La Cornești, în raionul Ungheni – alt tanc. Cu țeava îndreptată – ați ghicit! – împotriva României.

La Mingir, în raionl Hâncești – încă un tanc gata să pornească pe direcția României. Numai că acest monument al militarismului sovietic a fost instalat în 2010, sub guvernarea Alianței pentru Integrare Europeană! Și chiar pe banii Guvernului AIE! El glorifică imperialismul și agresiunea sovietică din Afganistan.

Noi nu avem nevoie de propaganda militarismului sovietic

Tanchistomania și tunofilia Chișinăului este suspectă. Apetitul Chișinăului pentru militarismul sovietic ridicat la nivel de monument propagandistic provoacă dezgust și neîncredere. Guvernul Alianței pentru Integrare Europeană refuză să se autosesizeze asupra problemei aflării în cirulație a materialelor de propagandă vizuală sovietică, cu caracter ideologic comunist. În această categorie de materiale de propagandă vizuală sunt și monumentele cu caracter militar.

Mai mult, cele 3 guverne ale Alianței pentru Integrare Europeană de după 2009 nu au reacționat adecvat nici la demersurile energice ale societății civile privind demontarea tancurilor și tunurilor rusești și a altor monumente ideologice înșurubate în pământul Moldovei de către regimul sovietic de ocupație.

Demersuri pentru demontarea tancurilor și tunurilor armatei sovietice de ocupație au existat destule. Ne amintim cu toții despre demersurile Mișcării ANTITANC, despre rezoluții adoptate la adunări ale cetățenilor, despre documente adoptate de partide și mișcări social-politice, despre demersuri ale autorităților publice locale, despre programele electorale ale celor care anunțau o ”Moldovă fără comuniști”, despre multele materiale din presa locală și cea centrală.

Dar cel mai bine ne amintim despre faptul că Republica Moldova, care a aderat la Consiliului Europei în 1996, și-a asumat în această calitate un șir de angajamente cu privire la demontarea moștenirii regimului totalitar comunist de ocupație.

Ce au făcut balticii și nu am făcut noi?

Tancuri și tunuri sovietice pe postamente au fost și în Estonia, Lituania și Letonia. De mai bine de două decenii nu mai este niciunul. Toate au fost demontate. Aceste trei state post-sovietice sunt de mulți ani membre ale Uniunii Europene și ale NATO și pentru că guvernele lor cu adevărat patriotice și europene au avut grijă să îndepărteze la timp moștenirea ideologică a propagandei sovietice.

Când vă veți conforma Rezoluțiilor APCE și veți demonstra că vă deosebiți de Voronin, domnilor guvernanți?

Întrebarea noastră legitimă către Guvernul de la Chișinău este: Când va începe Republica europeană Moldova să pună în aplicare Rezoluția APCE nr. 1096 (1996) și Rezoluția APCE nr. 1481 (2006)? Când, domnule Iurie Leancă?

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei le-a cerut statelor membre ale organizaţiei, deci şi Republicii Moldova, să sustragă din uz şi din circulaţie toate materialele de propagandă vizuală cu caracter ideologic comunist, fiind vizate şi monumentele, inclusiv cele cu caracter militar. Este vorba de Rezoluţiile APCE nr. 1096 (1996) cu privire la măsurile de demantelare a moștenirii fostelor regimuri totalitare comuniste și Rezoluția nr. 1481 (2006) cu privire la necesitatea condamnării internaționale a crimelor regimurilor totalitare comuniste?

Când, domnule prim-ministru Iurie Leancă, când? Când, doamnă ministru al Integrării Europene, Natalia Gherman, când? Ce vă lipsește, ce nu vă ajunge ca să urmați exemplul estonienilor, letonilor și lituanienilor? Prin ce vă deosebiți dumneavoastră de odiosul regim al comunistului Voronin în abordarea acestei probleme?

Nu vom avea niciodată o Republică autentic europeană Moldova, cât guvernanții mențin, absurd și complice cu propaganda Moscovei, o Republică tanchistă sovietică Moldova.

 


DOMNULE LEANCĂ, ȘTERGEȚI PECETEA CSI DIN FRUNTEA MOLDOVEI!

August 12, 2014

Monumentul CSI Leuseni 3

Monumentul CSI de la Leușeni

Făcătura rusească CSI, un fel de surogat al fostei URSS, ține coada bârzoi la noi! Păi, CSI are un singur monument pe fața pământului. Și unde anume? Ați ghicit! Unde altundeva să fie decât în scumpa și proeuropeana noastră, în vorbe, Republică Moldova.

Fălosul monument al CSI se înalță țeapăn și bățos la Leușeni. La porțile NATO și ale Uniunii Europene. El are menirea de a le aminti moldovenilor, dar și tuturor celor care trec pe malul stâng al Prutului, că Republica Moldova aparține CSI-ului controlat de Moscova. El este un fel de ștampilă pusă pe fruntea țării. O danga. Un sigiliu geopolitic. O marcă sau o etichetă propagandistică a Moscovei.

Colhozul ceseist controlat de Kremlin

Pentru cine nu cunoaște, vom aminti că CSI este o șandrama care funcționează pe principiul unei societăți pe acțiuni, în care Moscova deține pachetul de control. Federația Rusă deține 51% din voturi, iar celelalte state membre luate la un loc – 49%. Republica Moldova deține 3% din voturi. Ucraina a semnat Acordul de constituire a CSI, dar nu l-a ratificat niciodată, așa că are statut de fondator nemembru. Turkmenistatul și Georgia au părăsit oficial CSI. Țările Baltice (Estonia, Letonia și Lituania) nu au semnat niciodată Acordul CSI și, aderând la UE și NATO, au astăzi un Produs Inter Brut pe cap de locuitor de 7-10 ori mai mare decât al Republicii Moldova. Chișinăul, prin semnătura fostului președinte Mircea Snegur, astăzi membru în partidul domnilor Vladimir Filat și Iurie Leancă, ca și fostul președinte Petru Lucinschi, a semnat Acordul de constituire a CSI, iar parlamentul agrarian l-a ratificat în 1994, formulând rezerva participării doar pe partea economică, nu și pe cea de securitate sau apărare colectivă. Cu toate acestea, deținătorii funcției de șef al serviciului secret al Republicii Moldova și de ministru al Apărării au participat în repetate rânduri la reuniunile CSI pe probleme de securitate și apărare.

Bărzoiul Moscovei înfipt în trupul Moldovei

Monumentul CSI de la Leușeni reprezintă o formă stilizată, turnată în beton armat, a emblemei CSI adoptate la Moscova, la reuniunea șefilor de state CSI din 19 ianuarie 1996. Unii au observat că, de fapt, acest monument îmbină – iertați-mi naturalismul! – un semn falic și un semn vaginal, simboluri întâlnite în arsenalul imagologic al ideologilor eruasianismului. Regimul Voronin, care l-a instalat, pe bani de la Bugetul de stat, a dorit să le arate tuturor că Leușeniul nostru este poarta de intrare în CSI-ul controlat de Moscova, că la Leușeni începe ”Lumea Rusă”, colhozul geopolitic în care Rusia lui Putin are o cotă de 51%. El are funcția simbolică de bornă de hotar a spațiului de influență și control al Kremlinului.

Cei peste 1 milion de oameni care traversează anual frontiera prin punctul de trecere Leușeni-Albița văd imaginea falică a falnicei etichete a CSI, majoritatea dintre ei încercând un sentiment de penibil și de dezgust. Nu puțini sunt cei care se opresc să fotografieze bârzoiul de monument ceseist, neuitând să strecoare printre dinți câte o înjurătură neaoșă românească, din aia veche, bătrânească, care o invocă pe ”mama lor”, a ”patrihoților” proimperialiși.

Monumente ale CSI nu există nici măcar în Rusia, nici măcar în Bielorusia, unde este fixată formal capitala CSI. Cea mai ceseistă dintre ceseiste este doar guvernarea noastră de la Chișinău, căreia i-a dat în cap să împlânte în trupul Moldovei lui Ștefan cel Mare această hidoșenie propagandistică.

Monumentul CSI Leuseni

Separatiștii iau exemplu de la Chișinău

Războiul simbolurilor este în plină desfășurare în Moldova. Vă mai amintiți cu cât zor provocator s-au apucat niște nebuni să arboreze drapele cu emblema CSI pe clădirile administrative de la Ceadâr-Lunga și Vulcănești, ca o sfidare a procesului de integrare europeană a țării? La fel, ținem minte aceleași gesturi provocatoare de la Taraclia. Nu am uitat nici declarațiile separatistoide ale unuia ca Mihail Formuzal pe această temă, după cum nu am uitat nici declarațiile celor de la așa-zisa Ligă a Tineretului Rus din Moldova și acțiunea lor „Patria – Uniunea Vamală”. Nu am uitat nici că gruparea politică zisă ”Patrioții Moldovei” a arborat pe sediul său aceeași petică cu emblema CSI.

Este adevărat că am văzut și reacția corectă, dar izolată, a Procuraturii Generale sau pe cea a poliției naționale, care au obținut îndepărtarea cârpelor ceseiste de pe clădirile administrative.

Numai că guvernarea noastră multpreaeuropeană cu vorba, dar prea puțin și cu fapta, împreună cu Procuratura noastră Generală încă nereformată și cu poliția noastră națională pe hârtie și încă ceseistă ca putere și viteză de reacție la propaganda moscovită, au uitat să dispună și îndepărtarea acestei hidoșenii propagandistice care este monumentul CSI de la Leușeni.

Fostul premier Vladimir Filat, în cele două mandate ale sale, chiar dacă a urcat în scaun cu lozinca ”Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști!”, totuși nu a avut curajul să dea jos urâțenia de monument ceseist ridicat de Voronin la Leușeni.

Cerere și avertisment

Bârzoiul ceseist de la Leușeni trebuie dat jos! Pecetea Moscovei din fruntea Moldovei trebuie ștearsă!

Domnilor guvernanți de la Chișinău, domnule prim-ministru Iurie Leancă, ca cetățean al acestui stat care se vrea european cu adevărat, vă cer public să dispuneți fără întârziere demontarea acestei rușini de ciocălău răsuflecat cu tot cu ghiuleaua lui din vârf care se holbează ciclopic și sfidător către România și către toată Uniunea Europeană.

Dacă guvernul Republicii Moldova nu va reacționa adecvat și nu da curs acestei cereri publice, arătând în atașament practic față de simbolurile propagandistice ceseiste instalate de regimul Voronin, vom ridica toată suflarea românească și europeană de la noi și totuna vom smulge din rădăcină acest bârzoi propagandistic cu care Moscova imperialistă ne violează mințile cu acordul tacit de complice al Chișinăului.

Monumentul CSI Leuseni 1


ANDI CRISTEA: SUSȚINEM INTEGRAREA REPUBLICII MOLDOVA ÎN UE

July 22, 2014

Un nou europarlamentar social-democrat român răspunde la Strasboug întrebărilor Europei Libere.

Andi Cristea Europa libera

Nu peste mult timp instituțiile europene intră în vacanță. La reluarea activității, în septembrie, deputații europeni vor decide structurile de conducere ale delegațiilor UE în țările din afara blocului comunitar. Pe parcursul negocierilor din luna iulie popularii (PPE) și social-democrații (S&D) au căzut de acord ca delegația la Republica Moldova să revină în următorii cinci ani socialiștilor, iar numele vehiculat pentru președinția acestei structuri de diplomație parlamentară este cel al proaspătului europarlamentar PSD, Andi Cristea. Într-un interviu exclusiv pentru Europa Liberă tânărul politician de stânga spune că una dintre prioritățile socialiștilor la cârma acestei delegații va fi integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană cât mai curând posibil.

Europa Liberă: Andi Cristea, tânăr europarlamentar PSD aflat la primul mandat, membru al AFET (Comisia pentru afaceri externe din Parlamentul European), membru al Delegației Parlamentului European la Republica Moldova. Din informațiile noastre, propunerea Grupului S&D pentru președinția acestei delegații. Ați colaborat îndeaproape cu actualul ministru de externe de la București, dl Titus Corlățean, care și-a manifestat în mod consecvent sprijinul pentru drumul european al Republicii Moldova. De ce și-au dorit socialișii această delegație, care în legislatura precedentă a fost condusă de popularii europeni (grupul PPE)?

Andi Cristea: „Vă mulțumesc pentru invitație și pentru intrebare. Într-adevăr, am avut onoarea și privilegiul să lucrez în ultimii ani cu domnul ministru Titus Corlățean, sunt mândru să fac parte din grupul S&D, și spun asta mai ales pentru că S&D a fost întotdeauna în avangarda extinderii europene. Vă confirm faptul că în urma procesului de negociere care a avut loc atât între grupurile politice, cât și între delegațiile naționale, președinția Delegației UE-Moldova a revenit delegației social-democrate române. O decizie cu privire la persoana care va conduce această delegație va fi luată cel mai probabil în luna septembrie, după vacanța parlamentară. În cadrul delegației social-democrate române sunt foarte multe persoane care au expertiză, care au atât experiență profesională cât și politică, și pot duce lucrurile inainte pe această cale.”

Europa Liberă: Sigur, însă numele dumneavoastră a fost cel specificat de mai multe persoane din S&D, chiar de la vârful grupului. Însă aș dori să revin la întrebarea mea: de ce este pentru social-democrati atât de importantă delegația cu Republica Moldova? Aveți și Delegația cu Rusia, o situație care nu se schimba din legislatura precedentă cand a condus această delegație dl Knut Fleckenstein. Iată, culoarul de comunicare cu Rusia este deja bătătorit. Să nu uităm conflictul din Ucraina, cu consecințele sale. De ce, revin, în acest context, vă doriți delegația cu Moldova?

Andi Cristea: „Aș vorbi mai degrabă despre Moldova. Pentru guvernul social-democrat de la București apropirea R. Moldova de UE reprezintă o prioritate. Este cunoscut acest lucru, este in topul priorităților de politică externă. Este extrem de important ca experiența românească din acest punct de vedere să fie fructficată. Pentru S&D vecinătatea estică este importantă.

Dorim să ducem procesul de extindere către est, și când spun lucrul acesta mă gândesc la trei chestiuni: criteriile de la Copenhaga, condiționalități și predictibilitate. Ar mai fi important de spus că social-democratii români au o serie de poziții extrem de importante in PE: dna Corina Crețu este vicepreședine al PE, dl Victor Boștinaru, vicepreședinte al S&D și responsabil cu politica externă, având in portofoliu atât R. Moldova cât și Balcanii de Vest. Aș mai aminti de rolul important pe care dl Pașcu îl are în AFET, ca vicepreședinte, domnia sa fiind coordonatorul socialiștilor si democraților pentru apărare și securitate. Iată că socialiștii români au un rol decisiv in conturarea pozițiilor grupului S&D in materie de politică externă și cred că acest lucru este de salutat.”

Europa Liberă: Înainte de a vă întreba despre priorități, v-aș intreba de ce l-ați criticat pe dl Junker în plen, atunci când a spus că o nouă extindere a UE va alea loc abia dupa anul 2019? UE este ca un organism slăbit de criza economică și financiară. Nu are, oare, nevoie de o pauză ca să își revină?

Andi Cristea: „Vă mulțumesc pentru întrebare. Declarația dlui Junker este nefericită, și am în vedere două aspecte când spun asta. În primul rând impactul politic pe care această declarație îl poate avea pentru statele din Balcanii de vest sau pentru țări ca Moldova, care au muncit din greu pentru semnarea Acordurilor de asociere. În R. Moldova se organizează alegeri în luna noiembrie. Potrivit sondajelor, 25% dintre cetățenii moldoveni sunt nehotărâți.

În aceste condiții o asemenea declarație, eufemistic vorbind, nu cred că ajută. În al doilea rând, din punctul meu de vedere extinderea europeană este un instrument aflat pe masa președintelui Comisiei Europene, un instrument foarte puternic, capabil de transformări democratice în vecinătatea UE. Și aici menționez cele trei elemente: indeplinirea Criteriilor de la Copenhaga, conditionalitati si credibilitate. Dar acest instrument trebuie folosit. Dacă vrem ca UE, ca actor pe scena internațională să aibă o greutate, o pondere, relevanță, nu iei extinderea și o pui la păstrare pentru următorii cinci ani. […]

Acordul de Asociere a fost semnat de către Moldova acum două săptămâni. El va fi implementat. Sunt o serie de reforme care vor trebui implementate. Faptul că cel mai devreme în semestrul al doilea al anului viitor Moldova poate depune cererea de aderare, este o chestiune care trebuie luată în considerare. Trebuie promovată si acea persoană care va deține președinția Delegației UE-Moldova are si această obligație de a impinge cât mai sus pe agenda europeană inclusiv acest lucru cu privire la R. Moldova. […]”

Europa Liberă: În ultimii cinci ani Delegația UE-Moldova a realizat foarte mult. Nimeni nu spera acum cinci ani ca Moldova să semneze Acordul de Asociere în 2013. Sperați ca sub conducerea social-democratilor saltul sa fie la fel de mare?

Andi Cristea: „Cred că, în principal, progresele care au fost realizate în relatia dintre UE și Moldova s-au datorat în mare parte guvernului social-democrat de la București, pentru că ei au fost cei care au reușit să imprime o dinamică accelerată la nivelul UE, și vorbesc acum despre semnarea Acordului de Asociere mai devreme, față de toamna acestui an, cum era stabilit inițial după parafarea de la Vilnius.

Similar, procesul de liberalizarea vizelor a fost sprijinit puternic de ministerul de externe, de dl Corlățean, de premierul Ponta. Și vă relatez in contextul acesta câteva remarce pe care mi le-au spus colegi din R.Moldova. Am fi preferat ca in ultimii ani România să  fi facut pentru noi chestiuni concrete cum este gazoductul Iași-Ungheni sau proiectul de interconectare a rețelelor electrice, decât declarații unioniste sau declaratii politice. […]”

Europa Liberă: Cum abordati problemele comerciale pe care R. Moldova le are cu Federația Rusă, mai ales după semnarea Acordului de Asociere. Aveți o viziune cu privire la posibile aplanări ale acestor  conflicte?

Andi Cristea: „Identific o posibilă solutie la nivelul diplomatiei parlamentare. În momentul când Federația Rusă a impus embargoul pe vin, România a gasit o solutie si a obtinut accesul vinurilor moldovenești pe piata europeana. Acum, Acordul de Asociere a fost semnat și le putem explica partenerilor nostri importanta mentinerii exporturilor catre pietele europene. Si as spune că traditional socialiștii si democrații au fost pentru extindere spre deosebire de populari, care au frânat procesul cu conditionalitati, uneori artificiale.

De pildă, extinderea UE prin aderarea  României și Bulgariei s-a facut atunci când președinte al Parlamentului European era un socialist, dl Josef Borell. […] Republica Moldova se află in grafic in drumul său european, iar noi vom face cu bună credinta tot ce putem din punct de vedere  institutional pentr a o sprijini să atinga obiectivul aderării la UE. As fi foarte plastic si as da un raspuns in cheia urmatoare: pentru România, R. Moldova este fratele mai mic ajuns la maturitate. Nu vrem să il luam sub acelasi acoperis, vrem sa îi fie bine si sa fie prosper. Si pentru ca nu imi place echivocul si vreau sa fie limpede, as vrea sa subliniez inca o data: socialistii si democratii sustin intergrarea Republicii Moldova în UE, dar nu proiectul unional (cu România – nr).”


TITUS CORLĂȚEAN A PROPUS O REUNIUNE A MINIȘTRILOR DE EXTERNE AI UE, LA CHIȘINĂU

June 17, 2014