ASTĂZI INAUGURĂM BIROUL EUROPARLAMENTARULUI VIORICA DĂNCILĂ LA CHIȘINĂU

December 7, 2012

Viorica Dancila
Astăzi, vineri, 07 decembrie 2012, la ora 12.00, va fi inaugurat Biroul europarlamentarului Viorica Dăncilă la Chişinău, pe adresa: strada Sfatul Ţării 18, etaj II, în incinta Teatrului „Ginta Latină”. Doamna europarlamentar Viorica Dăncilă va fi prezentă la eveniment.

Inaugurarea Biroului europarlamentar va fi urmată de o Conferinţă de presă care se va ţine în Sala de conferinţe a Teatrului „Ginta Latină”.

Este vorba despre o premieră absolută. Biroul europarlamentarului Viorica Dăncilă este primul birou al unui membru al Parlamentului de la Bruxelles care va funcţiona în afara spaţiului comunitar actual.

Este o onoare pentru noi că acest Birou este inaugurat anume la Chişinău. Biroul se deschide la cererea unui număr mare de cetăţeni români de la răsărit de Prut, pentru ca orice doritor să poată primi asistenţa calificată din partea unui europarlamentar în chestiuni care privesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor europeni de la noi.

Viorica Dăncilă este europarlamentar român.

S-a născut la 16 decembrie 1963, la Roşiorii de Vede, județul Teleorman, România.

Studii: Master “Spațiul Public European” – Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Administrație Publică, București (2004-2006). Facultatea Forajul Sondelor și Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, Ploiești (1983-1988). Specializări: programarea și managementul proiectelor, bazele economiei petroliere și luarea deciziilor, expert în armonizarea legislativă – integrare europeană.

Activitate profesională: Inginer la “Petrom SA” – membru OMV Grup, Aria de Operare Videle, Serviciul Monitorizare Producție Țiței și Gaze (1988-2009). Profesoară la Liceul Industrial Videle (1997-1998).

Activitate politică: Deputat în cadrul Parlamentului European (2009-Prezent); Vicepreședinte al Organizației Naționale de Femei a PSD (2010-Prezent); Lider grup europarlamentari PSD din cadrul PE (Martie 2010 – Martie 2011); Consilier Județean PSD (2008-2009); Membru în Consiliul Național al PSD (2005-2009); vicepreședinte al Organizației Județene PSD Teleorman (2005 – 2011); președinte al Organizației Județene de Femei a PSD (2005 – Prezent). Președinte al Organizației de Femei PSD Oras Videle (2000-2003); Consilier local PSD Oraș Videle (2004-2008); Președinte al Organizației PSD Oraș Videle (2003-2011).

Face parte din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor și Democraţilor din Parlamentul European.

Este membru în mai multe Comisii ale Parlamentului European:

AGRI Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală
DMAS Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Mashrek
DMED Delegaţia la Adunarea Parlamentară a UE pentru Mediterana
REGI Comisia pentru dezvoltare regională
D-MD Delegaţia la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova
DEPA Delegaţia la Adunarea Parlamentară Euronest


VICTOR ALEXEEV: AM CERUT MINISTERULUI DE EXTERNE DE LA BUCUREȘTI CLARIFICAREA DREPTULUI DE VOT AL CETĂȚENILOR ROMÂNI DIN BASARABIA CARE POSEDĂ CARTE DE IDENTITATE, DAR NU ȘI PAȘAPORT ROMÂNESC

December 6, 2012

Victor Alexeev Deputat
Așa cum am făcut cunoscut anterior, echipa mea i-a adresat onoratului Minister al Afacerilor Externe al României trei memorii, la 31 octombrie 2012, 09 noiembrie 2012 și 12 noiembrie 2012, privind secțiile de votare organizate în Republica Moldova pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, precum și privind dreptul cetățenilor români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova de a-și exercita dreptul de vot prezentând Pașaportul românesc și Buletinul de identitate moldovenesc cu mențiunea privind domiciliul efectiv în Republica Moldova.

În răspunsul la memoriile noastre anterioare ni s-a comunicat faptul că numărul secțiilor de votare a fost mărit la 19 și că ”persoanele cu dublă cetățenie, română și a Republicii Moldova, aflate în posesia unei cărți de identitate românești, în care figurează ca domiciliu legal o adresă din România, dar care locuiesc efectiv pe teritoriul Republicii Moldova și dețin și o carte de identitate eliberată de autoritățile din Republica Moldova, vor fi tratate în raport cu legea română ca cetățeni români cu reședința în străinătate. Aceștia vor putea vota pe baza pașaportului românesc, iar ca dovadă a reședinței în Republica Moldova vor prezenta cartea de identitate moldovenească, cu mențiunea adresei la care locuiesc”.

Răspunsul clarificator pe care l-am primit din partea Ministerului Afacerilor Externe rezolvă în mare parte chestiunea dreptului de vot al cetățenilor români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova și asta în situația în care, la alegerile parlamentare din anul 2008, dreptul de vot al cetățenilor români cu domiciliul efectiv Republica Moldova a fost limitat abuziv de către fosta guvernare PDL-UDMR, acest drept putând fi exercitat atunci doar la prezentarea Pașaportului românesc. Acum, abordarea corectă pe care autoritățile Statului Român o au în chestiune ne bucură și face dovada unui tratament corect, bazat pe lege, fără limitări, discriminări sau diferențe de tratament.

Totodată, urmărind explicațiile date până în acest moment de autoritățile competente ale Statului Român, observăm, pe de o parte, că, DE FAPT, cetățenii români stabiliți în state membre ale Uniunii Europene își vor putea exercita dreptul de vot, pe 9 decembrie 2012, la prezentarea a) Pașaportului românesc cu mențiunea privind stabilirea domiciliului peste hotare; b) Pașaportului românesc cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a oricărui document eliberat de autoritățile străine prin care se face dovada reședinței în străinătate; c) Cărții de identitate românești cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a oricărui document eliberat de autoritățile străine prin care se face dovada reședinței în străinătate.

Observăm, pe de altă parte, că cetățenii români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova își vor putea exercita dreptul de vot, pe 9 decembrie 2012, doar la prezentarea: a) Pașaportului românesc cu mențiunea privind stabilirea domiciliului în Republica Moldova; b) Pașaportului românesc cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova cu mențiunea adresei la care locuiesc.

În cazul cetățenilor români domiciliați efectiv în Republica Moldova nu este prevăzută posibilitatea de exercitare a dreptului de vot la prezentarea Cărții de identitate românești cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova cu mențiunea adresei la care locuiesc.

Este cunoscut că în Republica Moldova locuiește un număr semnificativ de cetățeni români, cu dublă cetățenie, română și a Republicii Moldova, cetățeni care, fie din motive religioase, fie din motive de convingere, fie din motive practice sau de altă natură, și-au perfectat doar Cartea de identitate românească și posedă și un Buletin de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova cu mențiunea adresei la care locuiesc efectiv.

Din moment ce această categorie de cetățeni români nu-și va putea exercita dreptul de vot în cadrul scrutinului parlamentar din 9 decembrie 2012, asistăm, practic, la o restrângere a dreptului constituțional de vot al cetățenilor români stabiliți în Republica Moldova, posesori ai Cărții de identitate românești și ai Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova.

Menționăm între altele că cetățenii români din această caterogie pot intra și ieși din România, prezentând autorităților de frontieră Cartea de identitate românească și Pașaportul eliberat de autoritățile din Republica Moldova, neavând nevoie de viză de intrare sau de ședere în țară.

În opinia noastră, această situație ridică o chestiune principială din perspectiva: a) egalității tuturor cetățenilor români în fața legilor Statului Român și a autorităților publice române; b) unității de tratament la care sunt îndreptățiți din partea aurotităților Statului Român, inclusiv din partea autorităților electorale; c) neadmiterii discriminării sau prvilegiilor pe criteriul locului de reședință sau de domiciliu sau pe criteriul tipului actului românesc de identitate valabil (Pașaport sau Carte de identitate).

Încercând o corelare a situației DE FAPT, cu cea DE DREPT, menționăm că articolul 16 (Egalitatea în drepturi) din Constituția României stipulează că ” (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.

În același timp, articolul 36 (Dreptul de vot) din Constituția României stabilește că ”(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. (2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale”.

De asemnea, articolul 53 (Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituția României stabilește că ”(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Constatăm, în lumina prevederilor constituționale invocate, că cetățenii români domiciliați efectiv în Republica Moldova și posesori ai Cărții de identitate românești și ai Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova și care nu posedă, din diverse motive temeinice, Pașaport românesc sunt îndreptățiți la egalitate de tratament din partea autorităților Statului Român, inclusiv din partea celor electorale, și ar trebui să-și poată exercita dreptul de vot în cadrul scrutinului parlamentar din 9 decembrie 2012 la prezentarea Cărții de identitate românești și a Buletinului de identitate cu mențiunea adresei la care locuiesc peste hotarele României, asemeni altor cetățeni români de peste hotare și din cuprinsul aceleiași circumscripții electorale (nr. 43) și al aceluiași colegiu uninominal (nr. 2) (a se vedea cazul cetățenilor români cu reședința în Bulgaria).

Practic, acești cetățeni români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova au aceleași drepturi ca și românii din Țară sau ca și românii stabiliți oriunde peste hotare, în special în state ale Uniunii Europene, iar dreptul lor de vot nu poate fi restrâns și nici nu poate să i se aducă vreo atingere pe criterii formale care nu privesc apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor altor cetăţeni, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Pornind de la cele expuse mai sus, i-am adresat respectuos, astăzi, 06 decembrie 2012, onoratului Minister al Afacerilor Externe al României, rugămintea de a examina suplimentar și în timp util situația sesizată, în cooperare cu celelalte autorități competente ale Statului Român, astfel încât cetățenilor români domiciliați efectiv în Republica Moldova, posesori ai Cărții de identitate românești și ai Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova, să li se asigure dreptul de vot garantat constituțional.

De îndată ce vom primi un răspuns clarificator din partea onoratului Minister al Afacerilor Externe al României în legătură cu situația DE DREPT și DE FAPT sesizată, îl vom aduce la cunoștință publică.

Victor ALEXEEV, candidat USL pentru Camera Deputaților
Buletin de vot Victor Alexeev
Buletin de vot Cristian David

Chișinău, 06 decembrie 2012


PREZENTAREA PROGRAMULUI POLITIC ”ROMÂNIA PENTRU TOȚI ROMÂNII”

December 6, 2012


Buletin de vot Victor Alexeev
Buletin de vot Cristian David


PĂRINTELE IOAN PANCU, PROTOPOP DE CĂUȘENI ȘI ȘTEFAN VODĂ: VICTOR ALEXEEV ESTE OM CU SUFLET PENTRU ROMÂNI!

December 4, 2012

Preotul Ioan Pancu voteaza Victor Alexeev
Părintele protoiereu mitrofor Ioan Pancu, paroh al bisericii ”Sfântul Proroc, Înaintemergătorul și Botezătorul Ioan” din Căușeni, protopop de Căușeni și Ștefan Vodă:

Biserica nu face politică. Dar preoții, ca cetățeni, pot să spună cu cine vor vota. Sunt și eu cetățean român și la alegerile din 9 decembrie voi vota pentru fratele nostru Victor Alexeev, care este pământeanul nostru de la Răscăieți, de pe malul Nistrului de Jos, și fiu al protopopiatului nostru. Îl cunosc de foarte mulți ani și trebuie să spun că Victor Alexeev este un creștin adevărat. De douăzeci de ani, de când s-a reînființat Mitropolia Basarabiei sub aripa ocrotitoare a Patriarhiei Române, el este cu noi, în mijlocul nostru. Fratele Victor ne-a ajutat la înființarea parohiilor, a pus umărul la construcția de biserici, ne-a luat apărarea atunci când am fost prigoniți pe nedrept, a fost și este un binefăcător al Sfintei noastre Mitropolii. Din cât a câștigat cu munca sa cinstită, a dat creștinilor și Bisericii. Dumnezeu i-a dat putere, curaj și voință să fie unul din cei care lucrează pentru unitatea Neamului Românesc. Victor Alexeev este un om cu suflet pentru români! Un suflet curat, drept și bun. El știe să se smerească, dar și să lupte pentru adevăr și dreptate atunci când situația o cere. Noi cunoaștem că partidul Uniunea Democratică a Maghiarilor din România și cei care au guvernat cu ei au fost foarte departe de problemele și grijile Bisericii Ortodoxe Române. Aici, în protopopiatul nostru s-a născut preotul și poetul Alexei Mateevici, autorul imnului ”Limba noastră”. Amintesc aceasta, pentru că această parte a pământului românesc a rodit oameni cu multă credință și mai rodește încă. Am discutat în parohie, am discutat și în familie cu doamna preoteasă și cu cele două fiice ale noastre despre datoria noastră de vot ca cetățeni români și am fost într-un gând: Votăm cu toții pentru fratele nostru Victor Alexeev!

Buletin de vot Victor Alexeev
Buletin de vot Cristian David


VICTOR PONTA:”BĂSESCU ESTE ULTIMUL COMUNIST ŞI SECURIST AL EUROPEI. TREBUIE SĂ-L SCHIMBĂM NU DOAR PE EL, CI SISTEMUL CARE L-A MENŢINUT LA PUTERE ÎN ACEŞTI ANI!”

October 19, 2012

Discurs susţinut de Victor Ponta, premierul României și preşedintele PSD, la evenimentul de lansare a candidaților USL pentru alegerile parlamentare

(Transcriere)

Bună seara, stimaţi colegi! Aş vrea fiecare dintre dumneavoastră să fiţi puţin în locul meu, nu neapărat de prim-ministru, ci de copreşedinte al Uniunii Social Liberale, de preşedinte al Partidului Social Democrat, de om care este mândru că vă este coleg, că vă este astăzi alături şi care vrea să găsească o soluţie să vă salute pe toţi, şi pe cei din spatele meu, şi pe cei din stânga mea! Crin ar fi început în mod sigur cu dreapta, dar vreau să îi salut pe toţi cei din dreapta, de la toate tribunele, să vă spun că acum, în acest moment, am uitat tot ce a fost greu în aceste cinci luni, am uitat toate supărările, toate dezamăgirile şi alături de voi abia aştept 9 decembrie să îi batem încă o dată pe PDL şi pe Băsescu!

Stimaţi prieteni, datoria mea în această seară este să vă spun dumneavoastră, celor care ne privesc, celor care aşteaptă răspunsuri de la USL ce avem de făcut în următorii ani, de ce vrem să câştigăm alegerile şi ce anume vom face cu puterea pe care oamenii, pe care românii ne-o vor da pe 9 decembrie. Şi asta am să fac, nu înainte însă de a vă spune încă o dată că sunt extraordinar de mândru să vă reprezint, sunt extraordinar de mândru să fiu alături de dumneavoastră. Vreau să vă salut nu doar pe cei aflaţi astă-seară aici, într-o prezenţă care va rămâne oricum ca un record pentru această Arenă Naţională, vreau să-i salut cu deosebit respect pe toţi cei 7,5 milioane de români care au votat la referendum ca să scape de Traian Băsescu! Şi sigur cei din stânga mea îmi amintesc, înainte de a intra în discursul de prim-ministru, înainte de a intra în discursul instituţional pe care trebuie să-l am, să spun totuşi ceea ce gândesc şi ceea ce gândesc multe milioane de români: cred că cel mai bine va fi când vom striga cu toţii – ce strigaţi? – „Jos Băsescu”, nu? Aş vrea, cu permisiunea dumneavoastră, să spun însă că astă-seară trebuie să mă adresez şi celorlalţi români, cei care nu au votat şi care probabil nu vor vota pe 9 decembrie, nemaiavând speranţe că viaţa lor poate fi bună în România, vreau să mă adresez tuturor românilor, celor care votează PDL, UDMR, PPDD: sunt români, am aceeaşi datorie faţă de ei şi cred că trebuie să ne gândim încă o dată, după foarte mulţi ani, la noi numai ca uselişti, social-democraţi, liberali, conservatori, uneperişti, ci la noi ca români şi la ceea ce avem de făcut pentru România. Şi daţi-mi voie, cu tot respectul pentru oamenii care gândesc altfel decât noi, să îi salut pe toţi românii şi să mă adresez lor tuturor în această seară. Mai vreau să vă rog un lucru care o să vi se pară dificil, dar vă rog eu, şi dacă sunteţi nemulţumiţi să o spuneţi faţă de mine, nu faţă de alţii, vreau să mă exprim ca o gazdă în numele dumneavoastră şi să le spun bun-venit primilor-miniştri, oficialilor europeni, care se află astăzi la Bucureşti într-o altă clădire. Ei însă trebuie să audă de la dumneavoastră, trebuie să audă de la români ce gândesc românii despre cei cu care stau la masă, despre Băsescu şi despre PDL! Nu cred că v-au auzit! Şi fac acest lucru pentru că vreau să vă amintesc: niciodată o ţară nu este umilită decât dacă există cozi de topor aici în ţară, niciodată o ţară nu este înfrântă decât dacă are aici în ţară oameni care o vorbesc de rău. Şi vreau să vă rog pe toţi să îmi daţi voie, în numele USL-ului, în numele românilor, să spun că Uniunea Social Liberală, Guvernul nostru, Parlamentul, noi toţi ca români suntem europeni, ne-am câştigat acest drept, suntem mândri că suntem europeni şi vrem să ne comportăm ca cetăţeni europeni egali cu toţi ceilalţi. Vreau să transmit acest mesaj şi vreau să cred că nimeni nu va mai spune de-aici, din România, că suntem cetăţeni de mâna a doua, că trebuie să fim pedepsiţi din afara ţării, că trebuie să fim traşi la răspundere din afara ţării. Sunt convins că românii au capacitatea şi merită să fie cetăţeni europeni şi asta vreau să spun în această seară pentru colegii noştri lideri europeni şi fiţi convinşi că ne vor respecta şi ne vor trata cu respect dacă noi înşine credem lucrul ăsta despre noi.

Anul 2012 este nu doar anul victoriei – i-am spus aşa ca să rimeze cu numele meu –, dar este anul marii schimbări, este anul în care trebuie să mergem înainte, nu să ne întoarcem în timp, nu să ne întoarcem la ceea ce a fost rău, este anul în care trebuie să facem schimbarea care să conteze şi este anul în care trebuie să facem dreptate până la capăt. Nu ne putem opri din drum, nu putem să ne întoarcem, anul acesta trebuie să mergem până la capăt! Este extrem de important – şi vorbesc cu dumneavoastră, militanţii şi simpatizanţii noştri, reprezentanţii noştri în autorităţile locale, oameni care au fost alături de noi în momentele dificile din opoziţie, să mergeţi să le spuneţi celor 7,5 milioane de români care au votat la referendum, dar şi celorlalţi români, care n-au votat la referendum sau au votat „Nu”, că anul acesta trebuie să ducem schimbarea până la capăt. Nu putem să ne întoarcem în timp şi nimeni nu vrea ca România să o ia înapoi spre vremurile regimului Băsescu-PDL.

De ce spun lucrul acesta? În ianuarie, o mână de români aici în Bucureşti şi în multe alte oraşe ale ţării au avut curajul să spună „Ajunge!” Au ieşit pe străzi şi au reuşit să-l schimbe pe Emil Boc. Noi, USL, în Parlament am reuşit să schimbăm Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu şi tot noi în Parlament am reuşit să-i schimbăm pe Blaga şi Anastase, iar dumneavoastră, toţi cei care aţi venit la vot la referendumul de la sfârşitul lui iulie aţi reuşit să-i arătaţi lui Traian Băsescu că nu mai este preşedintele României. Pe 9 decembrie trebuie să mergem mai departe cu schimbarea, trebuie să facem ca aceste victorii de anul acesta să conteze cu adevărat, să nu fie doar victorii efemere, să nu avem din noul răul pe care am început să-l îndepărtăm încă din ianuarie. Spuneţi-le oamenilor cât de important este pe 9 decembrie să mergem mai departe, să mergem înainte, să nu ne întoarcem la vremurile lui Băsescu şi PDL, la vremurile lui Boc şi Ungureanu, la vremurile lui Anastase şi Blaga, spuneţi-le că pe 9 decembrie mergem mai departe şi facem dreptate până la capăt. Este foarte important. Am încredere în dumneavoastră, cuvântul dumneavoastră contează şi ştiu că veţi reuşi acest lucru pe 9 decembrie!

Vă spuneam că văzându-vă pe dumneavoastră astă-seară am uitat tot ceea ce a fost rău în aceste cinci luni de guvernare, tot ceea ce mi-aş fi dorit să fac mai mult, tot ceea ce nu a ieşit atât de repede sau atât de bine. Vreau însă să fiţi mândri şi mulţumiţi de faptul că dumneavoastră, prin efortul dumneavoastră, aţi adus la guvernare o echipă a USL-ului care a început deja să repare nedreptăţile. Am promis că dăm înapoi salariile tăiate de Băsescu şi Boc şi ne-am ţinut de cuvânt. Am promis că dăm înapoi pensiile furate de Băsescu şi de Boc şi ne ţinem de cuvânt. Am promis prin primarii noştri că vom ajuta persoanele cu dizabilităţi, cei care au cea mai mare nevoie de ajutor şi primii pe care i-au lovit Băsescu şi Boc în aceşti ani. Am promis că vom ajuta toţi oamenii din această ţară care trăiesc din munca grea din agricultură, cei care anul acesta au fost loviţi de secetă, dar şi de lipsa de sprijin şi de ajutor din partea fostului Guvern şi vreau să vă spun că ne ţinem de cuvânt.

Sigur că am călcat – şi bine am făcut – pe care PDL-ul le lăsase nu nouă, Guvernului USL, ci României. Credeţi că PDL-ul e bucuros că le-am oprit furtul de la Hidroelectrica? Credeţi că sunt bucuroşi că i-am oprit să falimenteze Poşta Română? Credeţi că sunt bucuroşi că după ce au furat ani de zile şi i-au minţit pe muncitorii de la Oltchim şi şi-au bătut joc de ei acum, cu Dan Diaconescu, credeţi că sunt bucuroşi văzând că ne ţinem de cuvânt, că dăm salarii şi că dăm un viitor Oltchimului? Sunt provocări foarte mari, sunt lucruri dificile pe care trebuie să le facem împreună, dar pe care, vă spun astă-seară, trebuie să le facem şi le putem face pentru că oamenii sunt alături de noi. Nu putem să ne ducem înapoi la furăciunile lor, la laşitatea lor, la modul în care ne-au vândut ţara bucată cu bucată ca să mai stea un pic la guvernare. Fiţi alături de mine, fiţi alături de USL ca să mergem înainte şi să ducem schimbarea până la capăt! Şi vreau, după aceste cinci luni dificile, să îi rog, să mă uit în ochii românilor şi să îi rog: nu le acordaţi iertare şi imunitate acum, pe 9 decembrie, celor care v-au furat şi şi-au bătut joc de voi. Nu îi lăsaţi să ajungă în Parlament pe Igaş, pe Anastase, pe Udrea, pe toţi ceilalţi care şi-au bătut joc de voi! Merită să plătească pentru ceea ce au făcut şi merită să răspundă în faţa românilor pentru tot răul pe care l-au făcut. Nu trebuie să fie în Parlament, trebuie să fie în faţa justiţiei!

Stimaţi prieteni, sunt multe lucruri şi dificile pe care le avem de făcut împreună în acest mandat pe care-l cerem românilor, 2012-2016. De fiecare dată, însă, eu vorbesc despre obiectivul USL-ului folosind acel an, 2019, anul în care România va avea preşedinţia Uniunii Europene. Vreau să mă gândesc nu doar la un mandat de patru ani, vreau să mă gândesc la cum va arăta România în 2019, atunci când USL va transforma România în bine şi atunci când preşedintele României, Crin Antonescu, îşi va încheia primul mandat la Cotroceni. În 2013 trebuie să schimbăm nu doar Constituţia României, ci modul în care a fost gândit statul român în aceşti ani. În 2013, odată cu sfârşitul regimului Băsescu, se va încheia perioada post-comunistă în România. Traian Băsescu este ultimul comunist al Europei, este ultimul securist al Europei – trebuie să-l schimbăm nu doar pe el, ci sistemul care l-a ţinut la putere în aceşti ani.

Stimaţi colegi, vom propune în modificarea Constituţiei un rol clar şi o răspundere clară a preşedintelui României, a primului-ministru, a Parlamentului. Nu mai putem să introducem sau să lăsăm să introducă Curtea Constituţională false cvorumuri în care dumneavoastră, şapte milioane şi jumătate, să contaţi mai puţin decât cinci judecători de la Curtea Constituţională. Trebuie să spunem foarte clar că preşedintele României, indiferent cine este acesta, trebuie să asculte voinţa democratică a poporului român, nu să-şi pună în funcţia de prim-ministru nici cel mai servil colaborator, nici cel mai bun produs al serviciilor de informaţii, nici favorite, nici oameni care îi plătesc campanii electorale, trebuie să punem în Constituţia României obligaţia, aşa cum este pentru fiecare român, şi pentru preşedintele României, de a respecta decizia electoratului. Trebuie să spunem foarte clar în Constituţia României că ne dorim o Românie care să dea într-adevăr putere şi respect regiunilor, judeţelor, primarilor, cei care sunt votaţi de comunităţile locale. În timp ce noi suntem aici, nu departe, în clădirea Parlamentului doi buni prieteni ai preşedintelui Băsescu şi ai PDL-ului – vorbesc despre europarlamentarul László Tőkés şi primul-ministru maghiar Viktor Orbán – vorbesc de federalizarea României. Să spunem clar că România este a tuturor românilor, indiferent de etnia lor, este a românilor, a maghiarilor, a romilor, a tuturor, dar nu este nici a lui László Tőkés, nici a lui Băsescu ca să o vândă mai departe ca să stea el la putere! Trebuie să gândim la modul în care România se va organiza ca o ţară europeană, ca o ţară care îşi respectă aleşii locali, care îşi respectă cetăţenii şi care nu încearcă să aducă aici, la Bucureşti, toate puterile. Eu cred că puterea trebuie să fie în toate judeţele României, de acolo de unde dumneavoastră veniţi, trebuie să fie în toate regiunile României, trebuie să fie a celor care sunt aleşi de dumneavoastră, nu doar a unui guvern care vine, îşi face datoria, dar nu este stăpânul dumneavoastră şi în niciun caz nu trebuie să fie în mâna unui preşedinte pe care românii nu-l mai vor şi care crede că poate să conducă în continuare România împotriva românilor. Sunt schimbări importante şi vă cer sprijinul pentru a merge mai departe cu aceste schimbări. Vreau să mergem înainte, vreau să ducem până la capăt aceste schimbări, nu putem să ne întoarcem, nu putem să repetăm greşelile trecutului şi vreau să vă rog să fiţi alături de mine în această schimbare fundamentală!

În acelaşi timp, trebuie să spunem românilor care vor şi îşi văd viitorul în România ce vrem să facem pentru ţară şi sunt cinci lucruri despre care am vorbit şi în opoziţie şi de când ne aflăm la guvernare şi pe care vreau să le punem în practică, vreau să le transformăm în realitate împreună: vreau să spunem foarte clar că România se bazează pe o creştere economică nu prin tăierea salariilor, a pensiilor şi a ajutoarelor pentru cei dezavantajaţi, ci folosind potenţialul nostru extraordinar din energie şi din agricultură. Ne batem joc de ceea ce Dumnezeu ne-a dat, ne-am bătut joc de ceea ce oamenii din această ţară pot să facă şi vreau să vă propun să nu mai tăiem pensii şi salarii, ci să investim şi să avem locuri de muncă în energie şi în agricultură. Împreună cu dumneavoastră vreau să stabilim ce înseamnă infrastructura de care România are nevoie, nu piscine în sate fără curent electric, nu pârtii de schi unde nu e niciodată zăpadă, avem nevoie de drumuri, avem nevoie de un sat românesc modernizat, avem nevoie de mari oraşe care să nu îngheţe în această iarnă pentru că Boc s-a răzbunat pe cetăţenii marilor oraşe că nu l-au mai votat. Trebuie să investim în infrastructură şi trebuie să folosim cu adevărat fondurile europene pe care cei care au fost la putere în 2009, 2010, 2011 le-au fraudat şi pe care noi acum ne chinuim şi încercăm să le readucem în România. Să spunem că Botiş, Udrea, Sulfina Barbu, Lăzăroiu şi-au bătut joc de banii europeni care erau ai românilor şi să spunem că încercăm acum să reparăm relele făcute de ei! Dar acest lucru putem să-l facem printr-o administraţie modernă. Am învăţat un lucru de la alte ţări în care administraţia funcţionează mai bine decât în România: nu e suficient să tai numărul de funcţionari. Mai puţin nu înseamnă mai bun. Cred că trebuie să ne propunem în sfârşit o administraţie competentă, o administraţie care să răspundă aşteptărilor populaţiei şi cerinţelor unei administraţii moderne.

Vreau însă să spun încă o dată: pentru 2012-2016 nimic nu putem să facem în această ţară, nu putem să asigurăm viitorul acestei ţări dacă nu spunem că sănătatea şi educaţia sunt importante pentru România. Nicio ţară nu are viitor fără sănătate şi fără educaţie. Stimaţi colegi, să ne angajăm aici – şi mă angajez ca prim-ministru – că nu vom tăia tot timpul de la sănătate şi de la educaţie şi că vom aştepta şi vom considera că tinerii noştri mai bine educaţi şi românii mai sănătoşi pot să facă o ţară mai prosperă.

Nu în ultimul rând, vă propun ca în anii care urmează să ne recâştigăm respectul faţă de noi înşine. Ne-am obişnuit să ne plângem undeva la Bruxelles sau în altă parte, ne-am obişnuit să spunem că în România nu se poate – după aceste cinci luni dificile împreună cu dumneavoastră am venit să vă spun că eu cred că România se poate schimba în bine. Eu cred că putem să mergem înainte, cred că putem să ducem schimbarea până la capăt şi cred în dumneavoastră, cei care sunteţi aici şi cei care aţi fost alături de noi şi la referendum şi veţi fi alături de noi şi pe 9 decembrie! Eu cred în România şi vă rog pe toţi să credeţi în ţara noastră!

Mă aflu în faţa dumneavoastră, bineînţeles, ca să vă cer sprijinul să fiţi alături de mine, să fiţi alături de Guvernul USL, să câştigăm alegerile parlamentare, să modificăm Constituţia şi să ducem schimbarea până la capăt! Să ducem schimbarea până la capăt înseamnă la Cotroceni preşedinte Crin Antonescu! Am pornit împreună pe acest drum, nu-mi abandonez partenerii de drum, îmi ţin cuvântul faţă de toţi cei care au venit alături de noi, îi tratez cu respect şi pe cei care din prima zi au crezut în USL, şi pe cei care n-au crezut, şi pe cei care au fost alături de noi de la început, şi pe cei care au venit mai târziu, şi pe cei care vor veni alături de noi în continuare. USL este un proiect al românilor pentru România, nu este doar un proiect al lui Crin Antonescu şi Victor Ponta, este un proiect al dumneavoastră! Vreau să fim împreună şi vreau să reuşim împreună. Vreau să mergem împreună înainte, vreau să ducem schimbarea până la capăt şi sunt convins că alături de Crin Antonescu, alături de toţi cei care sunteţi astăzi aici şi alături de toţi cei care au încredere în noi vom reuşi acest lucru.

Mai vreau să vă spun un singur lucru: Traian Băsescu şi cei de la PDL ori nu au înţeles, ori nu vor să înţeleagă mesajul pe care românii l-au dat în ianuarie, pe care l-au dat în iunie, mesajul pe care l-au dat la referendum. Vă spun că pe 9 decembrie putem să le dovedim odată pentru totdeauna că România nu mai este ţara lui Băsescu şi a PDL-ului. Pe 9 decembrie vom începe împreună un nou drum. Vom continua lucrurile bune pe care le-am făcut în aceste luni, dar mai ales vom face schimbarea ţării, schimbarea pe care românii o aşteaptă de atâta timp. Sunt foarte mândru de dumneavoastră, sunt foarte mândru de toţi cei care vă aflaţi astăzi aici, îmi cer iertare celor din spate, vă respect la fel de mult! Mă simt la fel de aproape, nu doar la propriu, ci şi la figurat, de cei de dreapta, de cei de stânga, de cei din centru. Sunt convins că alături de dumneavoastră vom schimba România.

Şi mai vreau să vă spun un singur lucru: vreau să vă mulţumesc tuturor pentru onoarea pe care mi-aţi făcut-o de a avea încredere în mine. Nu-mi doresc nimic mai mult decât să nu vă dezamăgesc. Voi face tot ce pot şi vreau, la sfârşitul unui drum lung, să fim tot împreună şi să spunem: am făcut bine României, am făcut schimbarea de care România avea nevoie, am învins răul din această ţară şi strig împreună cu dumneavoastră, „USL Victorie!”

18.10.2012                                                                               

Biroul de Presă al PSD


ATENŢIE LA DARURILE LUI TOMAC SAU DESPRE DIFERENŢA DINTRE CARTEA ROMÂNEASCĂ ŞI CARTEA STRĂINĂ (RUSĂ) ÎN LIMBA ROMÂNĂ

October 1, 2012

Ambasadorul Marius Gabriel Lazurca, finul de cununie al fostului ministru de Externe Teodor Anatol Baconschi, într-un interviu pentru publicaţia „Timpul” de astăzi, 1 octombrie 2012, susţine: „ne-a mers la inimă dorința multora de a avea acces la cărți în limba română și, prin urmare, nu mai puțin de 1 milion de volume așteaptă să plece în toamna asta către toate colțurile RM”.

În acest context, trebuie să remarcăm expresia „cărţi în limba română” folosită în locul celei de „carte românească”. „Un milon de cărţi în limba română” sună frumos, numai că nu ni se spune nimic despre structura acestui milion şi nici despre geografia lui culturală. Nu ni se spune nimic nici despre cine anume şi pe ce criterii a făcut selecţia titlurilor care constituie milionul de cărţi în valoare de milioane de euro.

Puţină, foarte puţină lume cunoaşte că din cele 1 milion de volume sosite la Chişinău doar circa 8 mii (0,8%) reprezintă titluri româneşti, pe când circa 992 de mii de cărţi (99,2%) reprezintă traduceri din literatura străină (în special din cea rusă). Disproporţia este mai mult decât evidentă.

Acest proiect a fost aprobat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) condus de Eugen Tomac, în timpul ministeriatului Emil Boc, şi se înscrie într-un şir mai larg de nereguli. Subiectul a fost, deocamdată, cam ocolit de presa de la Bucureşti şi Chişinău, chiar dacă, în perioada 9 ianuarie – 30 aprilie 2012, activitatea DRP a făcut obiectul cercetărilor Curţii de Conturi a României, constatându-se abateri şi nereguli grave.

Este absolut firesc să sesizăm public, aici şi acum, faptul că cele 1 milion de cărţi donate bibliotecilor din Republica Moldova nu reprezintă „carte românescă”, atât de necesară, ci doar „carte străină în limba română”, traduceri din scriitori ruşi şi alţi scriitori străini.

Toate titlurile ruseşti traduse în română există în limba originalului în bibliotecile din Republica Moldova şi sunt studiate conform programelor şcolare în cadrul materiilor limba şi literatura rusă. Aceste titluri nu au fost solicitate de instituţiile de învăţământ din Republica Moldova şi nici de Ministerul Educaţiei de la Chişinău.

Cele 8 mii de exemplare de „carte românească” şi cele 992 000 de „carte străină în limba română” sunt depozitate de mai multe luni de zile la Întreprinderea de Stat „Mold-Didactica”  din Chişinău (strada Socoleni 16/1). Milionul de exemplare a apărut la o singură editură, „Adevărul”, din Bucureşti.

Este corect să amintim că, la 11 mai 2012, într-un interviu acordat postului Euro TV din Chişinău, ambasadorul Marius Gabriel Lazurca, substituind termenii „carte în limba română” cu „carte românească”, susţinea: „Găsesc că această ultimă reuşită, şi anume, achiziţionarea unui volum impresionant de CARTE ROMÂNEASCĂ, şi anume, 1 milion de volume, reprezintă una dintre cele mai remarcabile reuşite ale acestei agenţii guvernamentale româneşti”. În aceeaşi zi, ambasadorul Lazurca a mai declarat pentru publicaţia „Adevărul”: „Achiziționarea și trimiterea în Republica Moldova a acestui lot de un milion de volume de literatură universală și literatură română vine să suplinească o nevoie foarte concretă a oamenilor, mulți dintre ei foarte tineri, care au nevoie de aceste cărți pentru propria formare. E o donație care, prin talie, nu are egal și care cred că va crea un precedent fericit și să sperăm, imitat, și de către alții în viitor”. Da, această donaţie nu are egal prin talie, dar nici prin structură şi nici prin geografia autorilor.

Potrivit unor date centralizate, fondul de carte al bibliotecilor instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova constituie 22 797 956 de exemplare, cu un deficit total de 9 064 009 exemplare. Acest fond cuprinde doar 6 621 090 de exemplare în limba română cu alfabet latin (49,3), cu un deficit de 6 807 781 de exemplare (50,7%). Deficitul vizează, în mod covârşitor, literatura română studiată conform programelor şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, precum şi dicţionarele de toate tipurile, ca instrumente de lucru,  de formare şi elevare lingvistică.

Pe tipurile de instituţii de învăţământ, fondul de carte se prezintă astfel:

  1. Bibliotecile instituţiilor de învăţământ preuniversitar:  fond total de carte – 12 828 539 de exemplare, cu un deficit de 6 472 264 de exemplare (43,6%). Dintre cărţile existente în şcoli şi licee doar 4 202 944 de exemplare sunt în limba română cu alfabet latin, deficitul constituind 4 936 554 de exemplare (54,1%).
  2. Bibliotecile instituţiilor de învăţământ mediu de specialitate: fond total de carte – 2 407 277 de exemplare, cu un deficit de 1 379 495 de exemplare (46,5%). Dintre cărţile existente în aceste biblioteci doar 750 669 de exemplare sunt în limba română cu alfabet latin, deficitul constituind 1 014 684 de exemplare (57,5%).
  3. Bibliotecile instituţiilor de învăţământ superior: fond total de carte – 7 562 140 de exemplare, deficitul constituind 1 212 250 de exemplare (23,9%). Dintre cărţile existente în bibliotecile universitare doar 1 667 477 de exemplare sunt în limba română cu alfabet latin, pe când 4 761 618 exemplare sunt în limba rusă, iar 658 879 de exemplare reprezintă literatură din perioada sovietică, tipărită în limba română cu alfabet rusesc (“moldovenească”).

În condiţiile în care majoritatea profesorilor de limba şi literatura română din Republica Moldova sunt nevoiţi să predea despre operele scriitorilor români fără a avea posibilitatea elementară de a citi aceste opere, pe motivul că lipsesc din bibliotecile şcolare, bineînţeles că ne-am fi bucurat ca donaţia de 1 milion de cărţi făcută pe banii publici, vărsaţi de contribuabilul român, să fi reprezentat, măcar în proporţie de 50% carte românească, nu carte străină (rusă) tradusă în limba română. Opinia mea este că, de fapt, proporţia ar fi trebuit să fie inversă:  99, 2% de carte românească şi 0,8% de carte străină tradusă în limba română.

Oricum, fiţi de acord că doar 0,8% de carte românească este înfiorător de puţin în structura unei donaţii din banii românilor din ţară pentru românii rămaşi peste hotare şi denotă exact acelaşi procent de patriotism cultural al celor implicaţi în proiect. La o evaluare a moştenirii guvernului PDL-UDMR condus, sub Traian Băsescu, de Emil Boc şi Markó Béla, geografia culturală a donaţiilor de carte făcute prin DRP în frunte cu Eugen Tomac trebuie luată, obiectiv, în calcul.

Extrapolând, fără a forţa nota, haideţi să ne imaginăm că guvernul Federaţiei Ruse ar dona şcolilor din Republica Moldova 1 milion de cărţi, dintre care doar 8 mii să reprezinte opere ruseşti, iar 992 de mii – opere străine (în special româneşti), doar traduse în limba rusă. Eu tot încerc şi nu-mi pot imagina aşa ceva. Subiectul este unul delicat şi merită, ca români, să revenim la el.

Ce părere aveţi, dragi români din Ţară şi din Basarabia, despre această situaţie?


VICTOR PONTA: ŢINUTUL SECUIESC NU EXISTĂ!

September 29, 2012