ASTĂZI INAUGURĂM BIROUL EUROPARLAMENTARULUI VIORICA DĂNCILĂ LA CHIȘINĂU

December 7, 2012

Viorica Dancila
Astăzi, vineri, 07 decembrie 2012, la ora 12.00, va fi inaugurat Biroul europarlamentarului Viorica Dăncilă la Chişinău, pe adresa: strada Sfatul Ţării 18, etaj II, în incinta Teatrului „Ginta Latină”. Doamna europarlamentar Viorica Dăncilă va fi prezentă la eveniment.

Inaugurarea Biroului europarlamentar va fi urmată de o Conferinţă de presă care se va ţine în Sala de conferinţe a Teatrului „Ginta Latină”.

Este vorba despre o premieră absolută. Biroul europarlamentarului Viorica Dăncilă este primul birou al unui membru al Parlamentului de la Bruxelles care va funcţiona în afara spaţiului comunitar actual.

Este o onoare pentru noi că acest Birou este inaugurat anume la Chişinău. Biroul se deschide la cererea unui număr mare de cetăţeni români de la răsărit de Prut, pentru ca orice doritor să poată primi asistenţa calificată din partea unui europarlamentar în chestiuni care privesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor europeni de la noi.

Viorica Dăncilă este europarlamentar român.

S-a născut la 16 decembrie 1963, la Roşiorii de Vede, județul Teleorman, România.

Studii: Master “Spațiul Public European” – Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Administrație Publică, București (2004-2006). Facultatea Forajul Sondelor și Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, Ploiești (1983-1988). Specializări: programarea și managementul proiectelor, bazele economiei petroliere și luarea deciziilor, expert în armonizarea legislativă – integrare europeană.

Activitate profesională: Inginer la “Petrom SA” – membru OMV Grup, Aria de Operare Videle, Serviciul Monitorizare Producție Țiței și Gaze (1988-2009). Profesoară la Liceul Industrial Videle (1997-1998).

Activitate politică: Deputat în cadrul Parlamentului European (2009-Prezent); Vicepreședinte al Organizației Naționale de Femei a PSD (2010-Prezent); Lider grup europarlamentari PSD din cadrul PE (Martie 2010 – Martie 2011); Consilier Județean PSD (2008-2009); Membru în Consiliul Național al PSD (2005-2009); vicepreședinte al Organizației Județene PSD Teleorman (2005 – 2011); președinte al Organizației Județene de Femei a PSD (2005 – Prezent). Președinte al Organizației de Femei PSD Oras Videle (2000-2003); Consilier local PSD Oraș Videle (2004-2008); Președinte al Organizației PSD Oraș Videle (2003-2011).

Face parte din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor și Democraţilor din Parlamentul European.

Este membru în mai multe Comisii ale Parlamentului European:

AGRI Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală
DMAS Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Mashrek
DMED Delegaţia la Adunarea Parlamentară a UE pentru Mediterana
REGI Comisia pentru dezvoltare regională
D-MD Delegaţia la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova
DEPA Delegaţia la Adunarea Parlamentară Euronest

Advertisements

VICTOR ALEXEEV: AM CERUT MINISTERULUI DE EXTERNE DE LA BUCUREȘTI CLARIFICAREA DREPTULUI DE VOT AL CETĂȚENILOR ROMÂNI DIN BASARABIA CARE POSEDĂ CARTE DE IDENTITATE, DAR NU ȘI PAȘAPORT ROMÂNESC

December 6, 2012

Victor Alexeev Deputat
Așa cum am făcut cunoscut anterior, echipa mea i-a adresat onoratului Minister al Afacerilor Externe al României trei memorii, la 31 octombrie 2012, 09 noiembrie 2012 și 12 noiembrie 2012, privind secțiile de votare organizate în Republica Moldova pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, precum și privind dreptul cetățenilor români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova de a-și exercita dreptul de vot prezentând Pașaportul românesc și Buletinul de identitate moldovenesc cu mențiunea privind domiciliul efectiv în Republica Moldova.

În răspunsul la memoriile noastre anterioare ni s-a comunicat faptul că numărul secțiilor de votare a fost mărit la 19 și că ”persoanele cu dublă cetățenie, română și a Republicii Moldova, aflate în posesia unei cărți de identitate românești, în care figurează ca domiciliu legal o adresă din România, dar care locuiesc efectiv pe teritoriul Republicii Moldova și dețin și o carte de identitate eliberată de autoritățile din Republica Moldova, vor fi tratate în raport cu legea română ca cetățeni români cu reședința în străinătate. Aceștia vor putea vota pe baza pașaportului românesc, iar ca dovadă a reședinței în Republica Moldova vor prezenta cartea de identitate moldovenească, cu mențiunea adresei la care locuiesc”.

Răspunsul clarificator pe care l-am primit din partea Ministerului Afacerilor Externe rezolvă în mare parte chestiunea dreptului de vot al cetățenilor români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova și asta în situația în care, la alegerile parlamentare din anul 2008, dreptul de vot al cetățenilor români cu domiciliul efectiv Republica Moldova a fost limitat abuziv de către fosta guvernare PDL-UDMR, acest drept putând fi exercitat atunci doar la prezentarea Pașaportului românesc. Acum, abordarea corectă pe care autoritățile Statului Român o au în chestiune ne bucură și face dovada unui tratament corect, bazat pe lege, fără limitări, discriminări sau diferențe de tratament.

Totodată, urmărind explicațiile date până în acest moment de autoritățile competente ale Statului Român, observăm, pe de o parte, că, DE FAPT, cetățenii români stabiliți în state membre ale Uniunii Europene își vor putea exercita dreptul de vot, pe 9 decembrie 2012, la prezentarea a) Pașaportului românesc cu mențiunea privind stabilirea domiciliului peste hotare; b) Pașaportului românesc cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a oricărui document eliberat de autoritățile străine prin care se face dovada reședinței în străinătate; c) Cărții de identitate românești cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a oricărui document eliberat de autoritățile străine prin care se face dovada reședinței în străinătate.

Observăm, pe de altă parte, că cetățenii români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova își vor putea exercita dreptul de vot, pe 9 decembrie 2012, doar la prezentarea: a) Pașaportului românesc cu mențiunea privind stabilirea domiciliului în Republica Moldova; b) Pașaportului românesc cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova cu mențiunea adresei la care locuiesc.

În cazul cetățenilor români domiciliați efectiv în Republica Moldova nu este prevăzută posibilitatea de exercitare a dreptului de vot la prezentarea Cărții de identitate românești cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova cu mențiunea adresei la care locuiesc.

Este cunoscut că în Republica Moldova locuiește un număr semnificativ de cetățeni români, cu dublă cetățenie, română și a Republicii Moldova, cetățeni care, fie din motive religioase, fie din motive de convingere, fie din motive practice sau de altă natură, și-au perfectat doar Cartea de identitate românească și posedă și un Buletin de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova cu mențiunea adresei la care locuiesc efectiv.

Din moment ce această categorie de cetățeni români nu-și va putea exercita dreptul de vot în cadrul scrutinului parlamentar din 9 decembrie 2012, asistăm, practic, la o restrângere a dreptului constituțional de vot al cetățenilor români stabiliți în Republica Moldova, posesori ai Cărții de identitate românești și ai Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova.

Menționăm între altele că cetățenii români din această caterogie pot intra și ieși din România, prezentând autorităților de frontieră Cartea de identitate românească și Pașaportul eliberat de autoritățile din Republica Moldova, neavând nevoie de viză de intrare sau de ședere în țară.

În opinia noastră, această situație ridică o chestiune principială din perspectiva: a) egalității tuturor cetățenilor români în fața legilor Statului Român și a autorităților publice române; b) unității de tratament la care sunt îndreptățiți din partea aurotităților Statului Român, inclusiv din partea autorităților electorale; c) neadmiterii discriminării sau prvilegiilor pe criteriul locului de reședință sau de domiciliu sau pe criteriul tipului actului românesc de identitate valabil (Pașaport sau Carte de identitate).

Încercând o corelare a situației DE FAPT, cu cea DE DREPT, menționăm că articolul 16 (Egalitatea în drepturi) din Constituția României stipulează că ” (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.

În același timp, articolul 36 (Dreptul de vot) din Constituția României stabilește că ”(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. (2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale”.

De asemnea, articolul 53 (Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituția României stabilește că ”(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Constatăm, în lumina prevederilor constituționale invocate, că cetățenii români domiciliați efectiv în Republica Moldova și posesori ai Cărții de identitate românești și ai Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova și care nu posedă, din diverse motive temeinice, Pașaport românesc sunt îndreptățiți la egalitate de tratament din partea autorităților Statului Român, inclusiv din partea celor electorale, și ar trebui să-și poată exercita dreptul de vot în cadrul scrutinului parlamentar din 9 decembrie 2012 la prezentarea Cărții de identitate românești și a Buletinului de identitate cu mențiunea adresei la care locuiesc peste hotarele României, asemeni altor cetățeni români de peste hotare și din cuprinsul aceleiași circumscripții electorale (nr. 43) și al aceluiași colegiu uninominal (nr. 2) (a se vedea cazul cetățenilor români cu reședința în Bulgaria).

Practic, acești cetățeni români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova au aceleași drepturi ca și românii din Țară sau ca și românii stabiliți oriunde peste hotare, în special în state ale Uniunii Europene, iar dreptul lor de vot nu poate fi restrâns și nici nu poate să i se aducă vreo atingere pe criterii formale care nu privesc apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor altor cetăţeni, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Pornind de la cele expuse mai sus, i-am adresat respectuos, astăzi, 06 decembrie 2012, onoratului Minister al Afacerilor Externe al României, rugămintea de a examina suplimentar și în timp util situația sesizată, în cooperare cu celelalte autorități competente ale Statului Român, astfel încât cetățenilor români domiciliați efectiv în Republica Moldova, posesori ai Cărții de identitate românești și ai Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova, să li se asigure dreptul de vot garantat constituțional.

De îndată ce vom primi un răspuns clarificator din partea onoratului Minister al Afacerilor Externe al României în legătură cu situația DE DREPT și DE FAPT sesizată, îl vom aduce la cunoștință publică.

Victor ALEXEEV, candidat USL pentru Camera Deputaților
Buletin de vot Victor Alexeev
Buletin de vot Cristian David

Chișinău, 06 decembrie 2012


PREZENTAREA PROGRAMULUI POLITIC ”ROMÂNIA PENTRU TOȚI ROMÂNII”

December 6, 2012


Buletin de vot Victor Alexeev
Buletin de vot Cristian David


PĂRINTELE IOAN PANCU, PROTOPOP DE CĂUȘENI ȘI ȘTEFAN VODĂ: VICTOR ALEXEEV ESTE OM CU SUFLET PENTRU ROMÂNI!

December 4, 2012

Preotul Ioan Pancu voteaza Victor Alexeev
Părintele protoiereu mitrofor Ioan Pancu, paroh al bisericii ”Sfântul Proroc, Înaintemergătorul și Botezătorul Ioan” din Căușeni, protopop de Căușeni și Ștefan Vodă:

Biserica nu face politică. Dar preoții, ca cetățeni, pot să spună cu cine vor vota. Sunt și eu cetățean român și la alegerile din 9 decembrie voi vota pentru fratele nostru Victor Alexeev, care este pământeanul nostru de la Răscăieți, de pe malul Nistrului de Jos, și fiu al protopopiatului nostru. Îl cunosc de foarte mulți ani și trebuie să spun că Victor Alexeev este un creștin adevărat. De douăzeci de ani, de când s-a reînființat Mitropolia Basarabiei sub aripa ocrotitoare a Patriarhiei Române, el este cu noi, în mijlocul nostru. Fratele Victor ne-a ajutat la înființarea parohiilor, a pus umărul la construcția de biserici, ne-a luat apărarea atunci când am fost prigoniți pe nedrept, a fost și este un binefăcător al Sfintei noastre Mitropolii. Din cât a câștigat cu munca sa cinstită, a dat creștinilor și Bisericii. Dumnezeu i-a dat putere, curaj și voință să fie unul din cei care lucrează pentru unitatea Neamului Românesc. Victor Alexeev este un om cu suflet pentru români! Un suflet curat, drept și bun. El știe să se smerească, dar și să lupte pentru adevăr și dreptate atunci când situația o cere. Noi cunoaștem că partidul Uniunea Democratică a Maghiarilor din România și cei care au guvernat cu ei au fost foarte departe de problemele și grijile Bisericii Ortodoxe Române. Aici, în protopopiatul nostru s-a născut preotul și poetul Alexei Mateevici, autorul imnului ”Limba noastră”. Amintesc aceasta, pentru că această parte a pământului românesc a rodit oameni cu multă credință și mai rodește încă. Am discutat în parohie, am discutat și în familie cu doamna preoteasă și cu cele două fiice ale noastre despre datoria noastră de vot ca cetățeni români și am fost într-un gând: Votăm cu toții pentru fratele nostru Victor Alexeev!

Buletin de vot Victor Alexeev
Buletin de vot Cristian David


ATENŢIE LA DARURILE LUI TOMAC SAU DESPRE DIFERENŢA DINTRE CARTEA ROMÂNEASCĂ ŞI CARTEA STRĂINĂ (RUSĂ) ÎN LIMBA ROMÂNĂ

October 1, 2012

Ambasadorul Marius Gabriel Lazurca, finul de cununie al fostului ministru de Externe Teodor Anatol Baconschi, într-un interviu pentru publicaţia „Timpul” de astăzi, 1 octombrie 2012, susţine: „ne-a mers la inimă dorința multora de a avea acces la cărți în limba română și, prin urmare, nu mai puțin de 1 milion de volume așteaptă să plece în toamna asta către toate colțurile RM”.

În acest context, trebuie să remarcăm expresia „cărţi în limba română” folosită în locul celei de „carte românească”. „Un milon de cărţi în limba română” sună frumos, numai că nu ni se spune nimic despre structura acestui milion şi nici despre geografia lui culturală. Nu ni se spune nimic nici despre cine anume şi pe ce criterii a făcut selecţia titlurilor care constituie milionul de cărţi în valoare de milioane de euro.

Puţină, foarte puţină lume cunoaşte că din cele 1 milion de volume sosite la Chişinău doar circa 8 mii (0,8%) reprezintă titluri româneşti, pe când circa 992 de mii de cărţi (99,2%) reprezintă traduceri din literatura străină (în special din cea rusă). Disproporţia este mai mult decât evidentă.

Acest proiect a fost aprobat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) condus de Eugen Tomac, în timpul ministeriatului Emil Boc, şi se înscrie într-un şir mai larg de nereguli. Subiectul a fost, deocamdată, cam ocolit de presa de la Bucureşti şi Chişinău, chiar dacă, în perioada 9 ianuarie – 30 aprilie 2012, activitatea DRP a făcut obiectul cercetărilor Curţii de Conturi a României, constatându-se abateri şi nereguli grave.

Este absolut firesc să sesizăm public, aici şi acum, faptul că cele 1 milion de cărţi donate bibliotecilor din Republica Moldova nu reprezintă „carte românescă”, atât de necesară, ci doar „carte străină în limba română”, traduceri din scriitori ruşi şi alţi scriitori străini.

Toate titlurile ruseşti traduse în română există în limba originalului în bibliotecile din Republica Moldova şi sunt studiate conform programelor şcolare în cadrul materiilor limba şi literatura rusă. Aceste titluri nu au fost solicitate de instituţiile de învăţământ din Republica Moldova şi nici de Ministerul Educaţiei de la Chişinău.

Cele 8 mii de exemplare de „carte românească” şi cele 992 000 de „carte străină în limba română” sunt depozitate de mai multe luni de zile la Întreprinderea de Stat „Mold-Didactica”  din Chişinău (strada Socoleni 16/1). Milionul de exemplare a apărut la o singură editură, „Adevărul”, din Bucureşti.

Este corect să amintim că, la 11 mai 2012, într-un interviu acordat postului Euro TV din Chişinău, ambasadorul Marius Gabriel Lazurca, substituind termenii „carte în limba română” cu „carte românească”, susţinea: „Găsesc că această ultimă reuşită, şi anume, achiziţionarea unui volum impresionant de CARTE ROMÂNEASCĂ, şi anume, 1 milion de volume, reprezintă una dintre cele mai remarcabile reuşite ale acestei agenţii guvernamentale româneşti”. În aceeaşi zi, ambasadorul Lazurca a mai declarat pentru publicaţia „Adevărul”: „Achiziționarea și trimiterea în Republica Moldova a acestui lot de un milion de volume de literatură universală și literatură română vine să suplinească o nevoie foarte concretă a oamenilor, mulți dintre ei foarte tineri, care au nevoie de aceste cărți pentru propria formare. E o donație care, prin talie, nu are egal și care cred că va crea un precedent fericit și să sperăm, imitat, și de către alții în viitor”. Da, această donaţie nu are egal prin talie, dar nici prin structură şi nici prin geografia autorilor.

Potrivit unor date centralizate, fondul de carte al bibliotecilor instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova constituie 22 797 956 de exemplare, cu un deficit total de 9 064 009 exemplare. Acest fond cuprinde doar 6 621 090 de exemplare în limba română cu alfabet latin (49,3), cu un deficit de 6 807 781 de exemplare (50,7%). Deficitul vizează, în mod covârşitor, literatura română studiată conform programelor şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, precum şi dicţionarele de toate tipurile, ca instrumente de lucru,  de formare şi elevare lingvistică.

Pe tipurile de instituţii de învăţământ, fondul de carte se prezintă astfel:

  1. Bibliotecile instituţiilor de învăţământ preuniversitar:  fond total de carte – 12 828 539 de exemplare, cu un deficit de 6 472 264 de exemplare (43,6%). Dintre cărţile existente în şcoli şi licee doar 4 202 944 de exemplare sunt în limba română cu alfabet latin, deficitul constituind 4 936 554 de exemplare (54,1%).
  2. Bibliotecile instituţiilor de învăţământ mediu de specialitate: fond total de carte – 2 407 277 de exemplare, cu un deficit de 1 379 495 de exemplare (46,5%). Dintre cărţile existente în aceste biblioteci doar 750 669 de exemplare sunt în limba română cu alfabet latin, deficitul constituind 1 014 684 de exemplare (57,5%).
  3. Bibliotecile instituţiilor de învăţământ superior: fond total de carte – 7 562 140 de exemplare, deficitul constituind 1 212 250 de exemplare (23,9%). Dintre cărţile existente în bibliotecile universitare doar 1 667 477 de exemplare sunt în limba română cu alfabet latin, pe când 4 761 618 exemplare sunt în limba rusă, iar 658 879 de exemplare reprezintă literatură din perioada sovietică, tipărită în limba română cu alfabet rusesc (“moldovenească”).

În condiţiile în care majoritatea profesorilor de limba şi literatura română din Republica Moldova sunt nevoiţi să predea despre operele scriitorilor români fără a avea posibilitatea elementară de a citi aceste opere, pe motivul că lipsesc din bibliotecile şcolare, bineînţeles că ne-am fi bucurat ca donaţia de 1 milion de cărţi făcută pe banii publici, vărsaţi de contribuabilul român, să fi reprezentat, măcar în proporţie de 50% carte românească, nu carte străină (rusă) tradusă în limba română. Opinia mea este că, de fapt, proporţia ar fi trebuit să fie inversă:  99, 2% de carte românească şi 0,8% de carte străină tradusă în limba română.

Oricum, fiţi de acord că doar 0,8% de carte românească este înfiorător de puţin în structura unei donaţii din banii românilor din ţară pentru românii rămaşi peste hotare şi denotă exact acelaşi procent de patriotism cultural al celor implicaţi în proiect. La o evaluare a moştenirii guvernului PDL-UDMR condus, sub Traian Băsescu, de Emil Boc şi Markó Béla, geografia culturală a donaţiilor de carte făcute prin DRP în frunte cu Eugen Tomac trebuie luată, obiectiv, în calcul.

Extrapolând, fără a forţa nota, haideţi să ne imaginăm că guvernul Federaţiei Ruse ar dona şcolilor din Republica Moldova 1 milion de cărţi, dintre care doar 8 mii să reprezinte opere ruseşti, iar 992 de mii – opere străine (în special româneşti), doar traduse în limba rusă. Eu tot încerc şi nu-mi pot imagina aşa ceva. Subiectul este unul delicat şi merită, ca români, să revenim la el.

Ce părere aveţi, dragi români din Ţară şi din Basarabia, despre această situaţie?


Tokes – prea cuviosul pastor al campaniei politice antiromâneşti (Revizioniştii maghiari din România au boicotat Referendumul din 29 iulie 2012)

August 1, 2012

Luni, europarlamentarul Laszlo Tokes a ţinut o conferinţă de presă care ne-a lămurit din nou, dacă mai era nevoie, asupra rolului jucat de Budapesta, personal de premierul Ungariei, Viktor Orban, în viaţa politică din România şi, mai presus de orice, în salvarea lui Traian Băsescu de la demiterea din postul de preşedinte, în urma referendumului ce avusese loc în ajun. Aşadar, „au salvat democraţia din România în varianta Băsescu” premierul budapestan, cel care a impus partidul-stat în ţara sa, a pus presa cu botul pe labe, este asociat la guvernare cu una dintre cele mai extremiste formaţiuni politice din Europa, şi cea mai antiromână personalitate din România – Laszlo Tokes! Pe scurt, a ieşit iarăşi în evidenţă faptul că amintitul fost pastor, ales europarlamntar din PARTEA ROMÂNIEI, acţionează ca şi cum s-ar afla deasupra acestui statut, pe care ceilalţi eurocolegi de-ai săi îl respectă cu sfinţenie, dacă, desigur, el mai ştie ce înseamnă acest ultim cuvânt.

De mai multă vreme încerc să aflu dacă, în Europa, mai există un lider al unei minorităţi naţionale care să fi ajuns şi europarlamentar prin votul concetăţenilor săi şi care, precum Tokes, să aibă o asemenea atitudine, când sfidătoare, când denigratoare faţă de ţara sa. Nu am reuşit să descopăr pe cineva asemănător, iar cazul său este unul special, mai ales dacă ţinem seama de diferite împrejurări şi evenimente importante. Nu mă număr printre cei care cred în rolul pozitiv al acestuia în începutul evenimentelor de la Timişoara din decembrie 1989, asta după ce am văzut, ca şi dvs., consistentul său dosar de informator al Securităţii, pe care nu l-a negat niciodată. Nu ştiu, de asemenea, nici cât de mare este implicarea sa în acele evenimente, dar din partea altora, însă circula insistent zvonul că a fost manevrat de o filieră a Securităţii controlată de KGB ori GRU – temutele servicii secrete sovietice, foarte prezente în ceea ce s-a petrecut atunci în România. Ştiu, în schimb, că, ulterior, a primit olimpian tot ce s-a dezvăluit despre el cu date incontestabile – mă refer, evident, la dosarul de informator al Securităţii; că nu a încercat să nege ori să minimalizeze activitatea respectivă; cum nu a negat nici abaterile de la morala creştină, obligatorie pentru un pastor de atare anvergură şi religie. M-am întrebat, fireşte, de unde o atare detaşare, dacă nu din ACOPERIREA PE CARE O ARE, adică din ceea ce este şi cine este în SPATELE SĂU? M-am uimit cum de el, aflat în dezacord total cu conducerea UDMR, a apărut pe listele de candidaţi la europarlamentare şi, mai mult decât atât, a şi reuşit, fiind votat chiar şi… în Olt, Vrancea ori Tulcea, de oameni din sate care nici măcar nu-i ştiau numele, dar să mai cunoască detalii despre el. Totul a fost posibil întrucât, încă de atunci, Băsescu începuse să şantajeze UDMR cu o nouă alternativă a reprezentării comunităţii maghiare la nivel naţional şi, desigur, ca interlocutor viabil al puterii. Prin Parlamentul European, fostul pastor reformat şi-a continuat drumul de aparent lup singuratic, în realitate legat ombilical de Budapesta, mai ales după ce la putere a ajuns prietenul său Viktor Orban. Cu ajutorul nemijlocit al colegilor din PDL a fost cocoţat şi într-un loc important al Parlamentului European, în care nu acţionează deloc în favoarea ţării care l-a trimis în acele bănci. Evident, când nu e vorba de acţiuni antiromâneşti, unde este printre primii acţionari ori semnatari zeloşi. Pe scurt, cel ce ocupă un loc de europarlamentar din partea României nu se sfieşte să acţioneze nemijlocit împotriva ţării care l-a trimis acolo şi să denunţe EUROPENEŞTE politicienii care nu sunt în graţiile lui, ale lui Băsescu sau ale Budapestei. Din această perspectivă, nu cred că există cineva care să concureze în denigrarea României şi a poporului român pe acest om ale cărui convingeri religioase ar trebui să contrasteze total cu ceea ce face!

După referendum, Tokes nu a scăpat ocazia să-şi arate recunoştinţa faţă de protectorul său politic bucureştean, cât şi faţă de cel budapestan. A făcut-o deşănţat în amintita conferinţă de presă de luni, când a salutat boicotarea referendumului de către comunitatea maghiară, cât şi faptul că Viktor Orban „îşi asumă răspunderi la nivel european pentru democraţia din România”. Evident, nu putea decât să denunţe „lovitura de stat pseudoconstituţională” a „clicii Antonescu-Ponta” şi „complotul USL pentru instaurarea unui guvern post-comunist”. „Respingând categoric acuzaţiile nemernice, mulţumim în primul rând premierului Viktor Orban, pentru felul în care, în calitatea sa de vicepreşedinte al Partidului Popular European (PPE), îşi asumă răspunderea la nivelul european pentru democraţia din România, şi, în ACORD cu preşedintele Băsescu, respinge încercarea restaurării postcomuniste”, spunea Tokes. „Respingând atacurile antimaghiare tendenţioase venite din partea premierului Victor Ponta, învinuit de plagiat, mulţumim, de asemenea, comunităţii maghiare din Transilvania pentru că s-a ghidat dupa propria ei conştiinţă lucidă, şi n-a dat ascultare ‘relei conştiinţe’ a UDMR, care, de fapt, asista la restaurarea politică din România. Prin neparticiparea masivă la vot, electoratul maghiar a adus un aport decisiv la stoparea cursului politic antidemocartic în derulare. Suntem mândri de comunitatea noastră maghiară!”, mai spunea el. „În Transilvania, nu numai maghiarii, ci şi populaţia românească a rămas departe de acest referendum. (…) Maghiarii, secuimea, respectiv Ardealul, se opun categoric loviturii de stat pseudoconstituţionale executate de Antonescu-Ponta”, a declarat Tokes. Tot el opina că „judeţele din secuime nu au fost codaşe, ci fruntaşe la acest referendum. Viktor Orban a fost şi el învinuit că s-a amestecat în treburile interne ale României. Ceauşescu obişnuia să-i califice pe cei care au luat apararea drepturilor minorităţilor ori a democraţiei că se amestecă în treburile interne ale ţării. Poziţia lui Viktor Orban este similară cu cea a Europei unite şi a PPE”.

Ajunşi aici este cazul să subliniem perfecta asemănare a opiniilor lui Tokes cu cele ale lui Băsescu în ce priveşte referendumul, dar, mai presus de orice, că el însuşi şi nu altcineva evidenţiază implicarea nemijlocită a Budapestei, recte a lui Viktor Orban, în salvarea de la demitere a preşedintelui român suspendat. Dincolo de amiciţii politice, Tokes este liderul celei mai virulente campanii antiromâneşti, profund revizionistă, de după cel de al Doilea Război Mondial!

Dumitru Constantin

Sursa: cotidianul.ro


Discursul rostit la Congresul extraordinar al PSD. Bucureşti, 7 aprilie 2012

April 13, 2012

Dragi colegi şi prieteni,

Vă salut în numele delegaţiei noastre de la Chişinău, care cuprinde fruntaşi ai Organizaţiei PSD România în Republica Moldova.  PSD este primul şi singurul partid din România care a venit în mijlocul românilor din Republica Moldova, implicându-i pozitiv în viaţa politică a Ţării.

Suntem aici, alături de dumneavoastră, pentru că iubim România şi nu ne este indiferentă soarta ei. Din prespectiva competiţii electorale viitoare, suntem hotărâţi să punem umărul din plin la succesul nostru. Asta, pentru că suntem pe bună dreptate nemulţumiţi de felul  în care au exercitat puterea în ultimii ani UDMR şi PD-L, pentru că nu putem accepta demagogia regimului Băsescu.

Ca basarabeni repuşi în drepturile de cetăţeni români am avut şi avem interese şi aşteptări legitime.  Din păcate,  interesele noastre au fost de cele mai multe ori neglijate, iar aşteptările – înşelate. Regimul Băsescu nu a fost capabil să răspundă cererilor noastre şi ne-a hrănit cu demagogie în loc de fapte. Pentru asta, Băsescu trebuie să plece!

Onorat Congres,

Cazul nostru, al românilor din Republica Moldova, este unul particular şi a fost determinat de tragediile istorice prin care ne-a fost dat să trecem ca popor. Observăm că la Moscova şi Chişinău unii agită ideea că am reprezenta o diasporă, o comunitate minoritară şi nebăştinaşă în Moldova. Am protestat şi vom protesta împotriva unor asemenea provocări. Noi suntem români băştinaşi. Nu ne-am aşezat niciodată printre străini, trăim pe pământul nostru istoric şi suntem buni cetăţeni ai României şi ai Republicii Moldova. De aceea, ne vom împotrivi ideii despre aşa-zisa diasporă românească în Moldova. Noi am rămas pe pământul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, îndurând ocupaţia sovietică, deznaţionalizarea, deportările, foametea organizată şi tot ceea ce se cheamă româneşte un adevărat etnocid. Am supravieţuit. Ne-am recăpătat drepturile de cetăţeni români. Dar vrem să fim trataţi ca atare. Este adevărat că locuim peste hotare, dar nu şi în străinătate. Vorba poetului Grigore Vieru, Basarabia nu este „nici în Ţară, nici afară”! Suntem români la noi acasă şi sângele apă nu se face!

Stimaţi delegaţi,

Vreau să mulţumesc conducerii patidului care a primit cu deschidere poziţia noastră şi, într-o înţelegere sănătoasă şi strategică, ne-a sprijinit în dorinţa de a constitui la Chişinău Organizaţia PSD România în Republica Moldova. O organizaţie cu statut special, care nu participă la procesele electorale interne din Republica Moldova, dar contribuie la dezvoltarea parteneriatului strategic dintre cele două state ale noastre.  Organizaţia noastră are acum câteva sute, iar în scurt timp va avea câteva mii de membri ai partidului.

Avem în vedere construirea unei Organizaţii viguroase a PSD la răsărit de Prut, ca moştenitoare a stângii patriotice din Basarabia, aşa cum a gândit-o Constantin Stere, marele nostru înaintaş care a ştiut să găsească punctul de echilibru şi locul de întâlnire rodnică între curentul socialist şi cel liberal. Evenimentele de la Bucureşti din aceste zile îl au, după mine, drept spirit ocrotitor pe Constantin Stere.

Dragi prieteni,

Suntem bine pregătiţi. Avem proiecte, soluţii şi idei care să schimbe viaţa românilor în bine. Sunt ferm convins că, după victoria noastră la viitoarele alegeri, PSD şi partenerii din PC şi PNL vor promova, în Guvern şi Parlament, modificări la Legea Cetăţeniei Române şi la Legea cu privire la actele de stare civilă pentru simplificarea procedurii de redobândire a cetăţeniei de către românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.

Avem în vedere şi proiecte strategice de strângere a relaţiilor politice, economice, sociale şi culturale dintre România şi Republica Moldova, în beneficiul cetăţenilor ambelor noastre state.

Nu ne lăudăm cu aceste iniţiative. Arătăm doar ce trebuia să facă şi nu a făcut regimul Băsescu, cu populismul său ieftin şi păgubos.

La alegerile care urmează vom întoarce fila istoriei naţionale.

Împreună suntem puternici şi vom învinge!

Trăiască România!    Victorie!