6 ANI DE LA VICTORIA ROMÂNIEI LA HAGA ÎN PROCESUL CU UCRAINA

February 3, 2015

Ponta Aurescu

VICTOR PONTA: ”Azi, la Ministerul Afacerilor Externe, am dorit să fiu alături de Bogdan Aurescu și echipa de diplomați şi specialişti care acum exact 6 ani au obținut, prin Hotărârea Curții Internaționale de Justiție în cazul Delimitarea maritimă în Marea Neagră, 9.700 km2 de platou continental și Zona Economică Exclusivă pentru România. A fost un succes de excepție pentru diplomația română, pentru România! Merită toți felicitări și aprecierea noastră!”

Advertisements

PRIMUL MINISTRU VICTOR PONTA A SUSȚINUT DECLARAȚII DE PRESĂ LA KIEV

October 9, 2014

Ponta-Leanca-Iateniuk


VICTOR PONTA LA CNN: INDEPENDENŢA ENERGETICĂ, SINGURA ŞANSĂ ÎN FAŢA PRESIUNILOR RUSIEI

September 29, 2014

Victor Ponta

Premierul Victor Ponta susţine că independenţa energetică este singura şansă a ţărilor din fostul lagăr comunist de a face faţă presiunilor ruseşti. Într-un interviu acordat postului american CNN, şeful guvernului de la Bucureşti mai spune că fostele republici sovietice, ca Ucraina şi Republica Moldova, au nevoie de sprijinul Europei şi Americii, pentru a rămâne pe calea democratică.

„Cred că arma cea mai eficientă a Rusiei este energia. Şi, atât timp cât România şi ţările din regiune sunt independente din punct de vedere energetic, vom continua să ne dezvoltăm şi să oferim prosperitate, stabilitate şi predictibilitate pentru regiune. Este obligaţia europenilor şi americanilor de a le dovedi cetăţenilor Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei că vieţilor lor se vor îmbunătăţi, că vor fi cetăţeni cu drepturi egale în Europa. Peste câteva zile voi merge la Kiev, am fost de multe ori anul acesta la Chişinău şi acesta este mesajul meu: dacă aceste ţări vor avea încredere în europeni şi vor urma calea proeuropeană, prodemocratică, se vor bucura de asemenea de instituţii puternice, transparenţă, programe anticorupţie şi o îmbunătăţire semnnificativă a vieţii lor.



PUNCTE DIN PROGRAMUL MEU POLITIC

November 16, 2012

 


ROMÂNA – LIMBĂ REGIONALĂ ÎN DOAR 7 LOCALITĂȚI DIN UCRAINA

November 12, 2012

Pătrăuţii de Jos este a șaptea localitate din Ucraina, a doua din regiunea Cernăuți și prima din raionul Storojineț, în care limba româna a căpătat statut oficial.

Știrea despre faptul că româna a devenit oficial limbă regională la Pătrăuții de Jos a fost făcută publică printr-un comunicat de presă al deputatului Ghenadi Moskal, membru al Radei Supreme de la Kiev.

Potrivit sursei citate, de problemele implementării prevederilor legii „Cu privire la principiile politicii lingvistice de stat” la Pătrăuţii de Jos se ocupă un grup de lucru special.

Pătrăuții de Jos este localitatea de baștină a președintelui Consiliului Național al Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”, Ion Popescu, deputat în Rada Supremă între anii 1994-2002, 2006-2012, recent reales pe listele Partidului Regiunilor condus de președintele Ucrainei, Victor Ianukovici.

Până în prezent, alte 6 Consilii locale din Ucraina i-au conferit oficial limbii române statutul de limbă regională:

  1. Apșa de Jos (raionul Rahău, Transcarpatia)
  2. Biserica Albă (raionul Rahău, Transcarpatia)
  3. Slatina  (raionul Rahău, Transcarpatia)
  4. Strâmtura (raionul Rahău, Transcarpatia)
  5. Tărăsăuţi, (raionul Noua Suliță, Cernăuți)
  6. Topcina (raionul Teceu, Transcarpatia)

Agenția națională de știri Agerpres transmite că, potrivit datelor Serviciului de stat pentru statistică din Ucraina, româna este limbă maternă pentru 95 la sută (3,004 locuitori) din populaţia comunei Pătrăuţii de Jos.

Decizia Consiliilor locale din cele 7 comune constituie exemple pozitive, de urmat pentru aleșii locali din alte orașe și sate din Maramureșul istoric, ținutul Herța, nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei, precum și din interfluviul Nistru-Bug  (regiunea Odesa) și din regiunile Nicolaev și Herson.

Românii sunt autohtoni în interiorul actualelor granițe ale Ucrainei și constituie majoritatea populației în raioanele Herța (94%), Reni (51%, în sudul Basarabiei) și Adâncata (67%, în nordul Bucovinei), deținând astăzi o pondere importantă, în principal, în numeroase localități din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatică. Românii reprezintă a doua minoritate etnică din Ucraina, după cea rusească.

La ultimul recensământ organizat de autoritățile ucrainene în anul 2001, numărul etnicilor români a fost de 413 749 de persoane:  155 130 înregistraţi ca etnici români sau românofoni și 258 619 persoane – ca etnici „moldoveni”.

În plus, în 11 localități din Ucraina mai există alți peste 15 000 de români, neatestați în statisticile de la recensămintele generale ale populației și numiți volohi de către populația slavă conlocuitoare. Doar în localitatea Poroșcovo (raionul Perecin, Transcarpatia) locuiesc circa 2000 de români ”volohi”, care nu apar în nici o statistică.

Potrivit datelor organizațiilor naționale ale românilor din Ucraina, numărul real al vorbitorilor de limbă română din această țară  este cu mult mai mare decât cel arătat de autorități și depășește jumătate de milion.


INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN LA KIEV ȘI MOSCOVA

November 3, 2012

Institutul Cultural Român pregătește deschiderea unui Institut Cultural Român la Kiev (Ucraina), în baza acordului de cooperare dintre România și Ucraina. Conducerea Institutului Cultural Român o desemnează pe doamna Nadia Moșanu să exploreze condițiile de amplasare și de organizare a Institutului Cultural Român de la Kiev, în calitate de coordonator al organizării. Domnul Igor Ursenco este desemnat în calitate de coordonator adjunct.

Institutul Cultural Român pregătește, de asemenea, deschiderea unui Institut Cultural Român la Moscova, în cadrul acordului dintre România și Federația Rusă.

Conducerea Institutului Cultural Român a desemnat-o pe doamna Florina Mohanu, conferențiar universitar și director al Centrului Cultural Rus din cadrul Academiei de Studii Economice din București, să coordoneze organizarea Institutului Cultural Român la Moscova, urmând să preia direcțiunea acestuia.

Până în acest moment, Institutul Cultural Român este prezent în mai multe capitale și orașe ale lumii: Bucureşti, Berlin, Bruxelles, Budapesta, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Madrid, New York, Londra, Paris, Praga, Roma, Seghedin, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia, Viena.