CANDIDAȚII UNIUNII SOCIAL LIBERALE, VICTOR ALEXEEV ȘI CRISTIAN DAVID, ȘI-AU LANSAT PROGRAMUL POLITIC PENTRU ALEGERILE DIN 9 DECEMBRIE 2012: ROMÂNIA PENTRU TOȚI ROMÂNII!

November 26, 2012

Lansarea candidaților USL pentru Camera Deputaților și Senatul României, Victor Alexeev și Cristian David, a avut loc în ziua de 23 noiembrie, la Teatrul ”Ginta Latină” din Chișinău.

Lansarea a încept cu intonarea imnului național ”Deșteaptă-te, române!”.

La eveniment au participat 411 cetățeni români cu drept de vot, dintre care 190 din municipiul Chișinău și 221 din diverse regiuni ale Basarabiei.

De asemenea, la evenimentul de lansare a candidaților Victor Alexeev și Cristian David, au participat mai mulți invitați de onoare de peste Prut, printre care fostul prim-ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu, și vicepreședintele consiliului județean Vaslui, Corneliu Bichineț. Domnii Călin Popescu Tăriceanu și Corneliu Bichineț  și-au exprimat, la tribuna evenimentului, sprijinul pentru cei doi candidați și Programul lor electoral, calificat drept cuprinzător și realist, răzpunzând așteptărilor românilor din Basarabia.

Gazdele evenimentului, Victor Alexeev și Cristian David, au făcut o trecere în revistă a principalelor puncte din Programul lor politic ”România pentru toți românii” privind:

  1. Simplificarea maximă a legislaţiei și procedurilor privind cetăţenia română și transcrierea actelor de stare civilă.
  2. Instituirea Liniei fierbinţi pentru denunţarea abuzurilor, neregurilor şi actelor de corupţie existente în procedura de redobândire a cetăţeniei române.
  3. Cetățenia română, la cerere, pentru etnicii români din țările vecine.
  4. Completarea legislaţiei privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.
  5. Completarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului României. O nouă cotă de reprezentare parlamentară a cetăţenilor români din afara ţării. Noi Circumscripții electorale și Colegii uninominale. Drept de vot electronic și prin corespondență.
  6. Inițierea Legii cu privire la statutul și funcționarea Limbii române ca limbă oficială de stat a României.
  7. Iniţierea Legii cu privire la Limba română în lume.
  8. Promovarea românilor basarabeni în funcţii administrative la Bucureşti.
  9. Iniţierea a 1000 de noi acorduri de înfrăţire şi parteneriat transfrontalier între administraţiile locale (primării, consilii raionale, consilii județene) din România şi Republica Moldova.
  10. Deschiderea birourilor parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni şi Orhei şi primirea în audienţă a cetăţenilor români din Republica Moldova.
  11. Prezentarea de rapoarte anuale de activitate parlamentară în faţa alegătorilor români din Republica Moldova.
  12. Promovarea proiectelor de restabilire a podurilor rutiere peste Prut, cu deschiderea unor noi puncte locale de trecere a frontierei.
  13. Crearea la Chişinău a Centrului Român de Consultanţă pentru atragerea de fonduri europene transfrontaliere.
  14. Introducerea iniţiativei privind crearea Uniunii monetare România – Republica Moldova.
  15. Crearea Băncii Moldo-Române.
  16. Atragerea Republicii Moldova în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă, pentru asigurarea independenței energetice de furnizorii din răsărit.
  17. Relansarea Centrului Românesc de Afaceri de la Chișinău.
  18. Crearea Postului comun de televiziune transfrontalieră România-Republica Moldova.
  19. Crearea Studioului teritorial TVR Chişinău.
  20. Editarea în comun de către Academia Română şi Academia de Ştiinţe din Moldova a Marelui Dicţionar Explicativ Ilustrat al Limbii Române Vii.
  21. Completarea cu câte 2 milioane de cărţi româneşti anual a fondului bibliotecilor publice şi şcolare din Basarabia, în cadrul proiectului „Cartea Românească”.
  22. Susținerea Mitropoliei Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor.
  23. Susținerea Episcopiei Dacia Felix din Serbia și a Protopopiatului Daciei Ripensis de la Negotin, Serbia.
  24. Susținerea românilor din Ucraina și din Rusia.
  25. Înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni.
  26. Ridicarea unor monumente ale românilor de seamă.
  27. Participarea copiilor și tinerilor basarabeni la tabere de odihnă, de creație, de muncă, arheologice din România.
  28. Continuitatea proiectelor cu impact pozitiv pentru românii din Basarabia.

Vorbitorii au făcut apel în discursurile lor pentru o participare masivă a cetățenilor români din Basarabia la scrutinul parlamentar din 9 decembrie 2012 și au subliniat faptul că românii basarabeni trebuie să fie implicați mai mult în viața politică, economică și culturală a României.

Candidații au arătat că votul util este important, iar românii basarabeni trebuie să fie reprezentați la Guvernare, pentru ca drepturile lor să fie apărate și promovate eficient de către viitoarea majoritate parlamentară și guvernamentală a Uniunii Social Liberale, creditată cu 62 la sută din opțiunile de vot ale românilor din Țară. Uniunea Social Liberală este cea mai puternică alianță politică din România , în ultimii 20 de ani.

La evenimentul de lansare au participat numeroși reprezentanți ai presei scrise și audiovizuale din Basarabia și România.

Lansarea de la Chișinău este urmată de întâlniri ale candidaților cu alegătorii români din localitățile și raioanele Basarabiei.

Biroul de presă al candidaților USL Victor Alexeev și Cristian David

Advertisements

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ROMÂNII DIN BASARABIA

November 20, 2012

Dragii mei români basarabeni, iubiți frați și surori!

Sunt Victor Alexeev și am hotărât, împreună cu prietenii mei de la București, să candidez din partea Uniunii Social Liberale (USL) pentru un mandat de deputat în Parlamentul României.

Am credința că alături de voi eforturile, demersurile, priceperea și energiile mele vor duce la atingerea scopului de unitate, solidaritate și bunăstare materială și culturală a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Am fost, sunt și voi fi unionist.  

Am apărat pământul strămoșesc cu arma în mână, în Războiul de pe Nistru, din 1992, și nu m-am temut să-mi dau viața pentru Neam și Țară, pentru Tricolor, pentru Limba Română, pentru valorile noastre românești.

Pentru tot ceea ce am făcut cu dăruire și riscându-mi viața, MGB/KGB de la Tiraspol a intentat un dosar penal, cerând pentru mine 25 de ani de detenție pentru “tentativa de răsturnare a puterii de stat în Republica Moldovenească Nistreană”. Mă onorează că dușmanii de secole ai românilor și-au făcut din mine o țintă vie.

Nu mă voi muta cu traiul la București, voi merge acolo numai pentru ședințele parlamentare și activitate în interesul românilor basarabeni, voi rămâne în schimb alături de alegătorii mei din Basarabia. Este corect ca orice parlamentar să locuiască în circumscripția în care candidează, alături de români, trăind cu grijile și problemele lor de fiece zi.

Nu-mi plac demagogii și cei care își fac capital politic pe seama problemelor pe care le au românii de peste hotare. Îmi plac oamenii de cuvânt și de acțiune, oamenii de caracter.

Am o ofertă concretă, cuprinzătoare, realistă și utilă. Puteți lua cunoștință de Programul meu politic în avantajul românilor din Basarabia și de peste hotare aici, vizitând site-ul meu: https://victoralexeev.wordpress.com/2012/11/18/programul-meu-politic-in-avantajul-romanilor-din-basarabia-si-de-peste-hotare/.

M-am inspirat în alcătuirea Programului meu politic, urmărind realitatea în care trăim, problemele concrete pe care le întâmpinăm, precum și soluțiile juste, constructive și realiste propuse de alți români din Basarabia și din Țară, cărora nu li s-a dat curs până acum.

Prioritatea mea este recunoașterea cetățeniei române pentru toți românii din Basarabia, ținutul Herța și nordul Bucovinei. Cetățenia română – simplu și rapid, fără niciun fel de taxe – este dreptul nostru istoric și constitutional.

Vreau ca peste patru ani orice român din Basarabia să poată spune împăcat: Alexeev a făcut ceva bun pentru mine!

Promit doar ceea ce pot face și fac doar ceea ce folosește Neamului meu și Țării mele.

Am sprijinul garantat al majorității parlamentare a Uniunii Social Liberale, creditată cu 60% din opțiunile de vot ale românilor din Țară.

Am nevoie de sprijinul fiecărui român din Basarabia, căruia îi spun: Voteză util! Ține minte: Votul tău trebuie să ajungă la Putere, nu în Opoziție! Basarabenii trebuie să fie la Putere, nu în Opoziție!

Sunt ca voi și dintre voi! Sunt cu voi și pentru voi!

Așa am fost și voi fi întotdeauna, al vostru,

Victor ALEXEEV

Chișinău, noiembrie 2012


MASACRUL DE LA TIGHINA. AM FOST ACOLO, PENTRU TRICOLOR, PENTRU NEAMUL ROMÂNESC

November 20, 2012

Între 02 martie şi 03 august 1992 am luptat, cu arma în mână, sub Tricolor, în războiul din Transnistria pentru apărarea pământului strămoșesc. Nu m-am temut să-mi dau viața pentru Neam și Țară, pentru Tricolor, pentru Limba Română, pentru valorile noastre românești.

Am condus un detașament de 40 de voluntari la capul de pod Chițcani, lângă Tighina, respingând atacurile Armatei a 14-a ruse, ale gardiștilor și bandelor de cazaci ruși din Transnistria pe direcția Leuntea. Mulți dintre noi au căzut cu moarte de erou, fiind trădați de cozile de topor de la Chișinău. Jertfa lor nu a fost în zadar. Dumnezeu să-i odihnească și să-i pomenim în veci.


PROGRAMUL MEU POLITIC ÎN AVANTAJUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA ȘI DE PESTE HOTARE

November 18, 2012

PROGRAMUL MEU POLITIC

ÎN AVANTAJUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA ȘI DE PESTE HOTARE

Toate eforturile, demersurile, priceperea și energiile mele vor fi îndreptate spre atingerea scopului de unitate, solidaritate și bunăstare materială și culturală a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Am fost, sunt și voi fi unionist.  

Am apărat pământul strămoșesc cu arma în mână, în Războiul de pe Nistru, din 1992, și nu m-am temut să-mi dau viața pentru Neam și Țară, pentru Tricolor, pentru Limba Română, pentru valorile noastre românești.

Nu mă voi muta cu traiul la București, unde voi merge pentru ședințele parlamentare și activitate în interesul românilor basarabeni, dar voi rămâne alături de alegătorii mei din Basarabia. Este corect ca orice parlamentar să locuiască în circumscripția în care candidează, alături de români, trăind cu grijile și problemele lor de fiece zi.

Nu-mi plac demagogii și cei care își fac capital politic pe seama problemelor pe care le au românii de peste hotare. Îmi plac oamenii de cuvânt și de acțiune, oamenii de caracter.

M-am inspirat în alcătuirea acestui Program urmărind realitatea în care trăim, problemele concrete pe care le întâmpinăm, precum și soluțiile juste, constructive și realiste propuse de alți români din Basarabia și din Țară, cărora nu li s-a dat curs până acum.

Vreau ca peste patru ani orice român din Basarabia să poată spune împăcat: Alexeev a făcut ceva bun pentru mine!

Ca deputat al românilor de peste hotare, promit și mă angajez să realizez următoarele:

LEGISLATIV şi ADMINISTRATIV

1.  Simplificarea maximă a legislaţiei și procedurilor privind cetăţenia română și transcrierea actelor de stare civilă.

Recunoașterea cetățenii române a basarabenilor și eliberarea de acte de identitate românești – simplu, gratis și rapid –  este prioritatea priorităților mele. Cetățenia română este un drept constituțional, natural și istoric al românilor din Basarabia, ținutul Herța și nordul Bucovinei.

Termenul actual de redobândire a cetățeniei nu este corect. Cetățenia română trebuie recunoscută în cazul cetățenilor români de până la 28 iunie 1940 și al urmașilor lor. Repunerea basarabenilor în drepturile de cetățeni români trebuie să urmeze modelul baltic (Estonia, Letonia și Lituania, victime ale Pactului Ribbentrop-Molotov alături de România).

Soluția pentru basarabeni este cetățenia română, nu scutirea de viză europeană.

Când ești cetățean român, nu mai ai nevoie de viză europeană: intri în România ca român în Țara ta, nu ca turist moldovean cu viză europeană eliberată de Ambasada maghiară la Chișinău.

Cine spune că te-ar putea scuti de viză, trebuie să spună și că ți-o poate cere și impune, din nou, când vrea, dacă i se strică socoteala geopolitică.

Nu ambasada Budapestei, cu aprobare de la Bruxelles, trebuie să ne rezolve nouă, românilor basarabeni, problemele de circulație în Europa și în lume, ci Parlamentul de la București.

Nu UDMR și acoliții săi, ci partidele românești care vor câștiga alegerile la 9 decembrie, fiind la putere. Legile se adoptă cu votul majorității parlamentare, nu al minorității. Am pregătit două proiecte de lege, care așteaptă să fie depuse, discutate și adoptate, pentru a modifica și completa: Legea cetățeniei române și Legea cu privire la actele de stare civilă. Cetățenia română trebuie recunoscută, iar actele de stare civilă – transcrise rapid și gratis, cheltuielile de transcriere fiind preluate de Statul Român.

Cetățenia română este soluția bună, dreaptă, legală și sigură, pentru fiecare dintre noi, pentru părinții, copiii și nepoții noștri. De o asemenea soluție avem nevoie.

Acesta e punctul meu de vedere cinstit și clar în problema cetățeniei române. Voi lupta din răsputeri pentru asta.

2. Instituirea Liniei fierbinţi pentru denunţarea abuzurilor, neregurilor şi actelor de corupţie existente în procedura de redobândire a cetăţeniei române.

Legile sunt aplicate de oameni și eroarea umană trebuie exclusă din mecanismul de repunere a basarabenilor în drepturile de cetățeni români. Timp de opt ani, regimul Băsescu ne-a demonstrat că un sistem birocratizat și corupt poate încălca dreptul firesc al basarabenilor la cetățenie.

Linia fierbinte va funcționa 7 zile din 7 ale săptămânii, echipa mea fiind la dispoziția oricărui basarabean nedreptățit sau tratat cu lipsă de respect în procedura de restabilire în drepturile de cetățean român sau în procedura de transcriere a actelor de identitate.

Orice român trebuie să știe și să simtă că drepturile lui sunt protejate concret. Voi da curs tuturor sesizărilor și voi face demersurile necesare ca cei vinovați de încălcarea dreptului basarabenilor la cetățenia română să fie trași la răspundere după toată asprimea legii.

3. Cetățenia română, la cerere, pentru etnicii români din țările vecine.

Românii din țările învecinate României, băștinași de secole în locurile lor de viețuire, trebuie să aibă dreptul legal de a obține cetățenia română la cerere, dacă își asumă liber identitatea românească. Este cazul românilor din Bulgaria, Sebia, Ungaria, Maramureșul istoric, dar și al aromânilor din Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, precum și al megleno-românilor din Grecia și Macedonia și al istro-românilor din Croația.

Voi propune completarea Legii cetățeniei române cu un capitol aparte despre dreptul acestor români, aducând ca exemplu bunele practici europene și internaționale în domeniu.

4.  Completarea legislaţiei privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, din 2007, trebuie completată cu un șir de prevederi noi despre: a) noținea de Român, indiferent de locul de reşedinţă al acestora, de cetăţenie, de stare socială, de dialect sau grai, de nume istoric, ştiinţific, regional sau local, de confesiune, de faptul dacă sunt autohtoni sau alohtoni în spaţiul lor de vieţuire comunitară; conceptul de Naţiune Română, din perspectivă istorică, culturală şi etnică; relaţiile dintre orice român din afara ţării şi patria sa etnică; tratamentul preferenţial de care beneficiază românii de pretutindeni din partea Statului Român; direcţiile fundamentale ale politicii Statului Român față de românii de pretudindeni; neobligativitatea permisului de şedere în România pentru românii de pretudindeni; dialectele istorice româneşti și redarea lor grafică în baza alfabetului român; avantajele oferite românilor de pretutindeni în domeniile cultural, religios şi educaţional, de securitate socială şi asistenţă medicală, transport, angajare la muncă, scutire de vize, acces la proprietate, dobândirea cetăţeniei; dreptul românilor de pretudindeni care nu dispun de cetățenie română de a participa la alegerile locale în cazul stabilirii în România.

5. Completarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului României. O nouă cotă de reprezentare parlamentară a cetăţenilor români din afara ţării. Noi Circumscripții electorale și Colegii uninominale. Drept de vot electronic și prin corespondență.

Numărul românilor de peste hotare a crescut în ultimii 20 de ani, fiind de ordinul câtorva milioane, cu tendință de creștere. În cazul concret al Basarabiei, numărul cetățenilor români l-a depășit deja pe cel al alegătorilor din unele județe din România. Din acest motiv, avem nevoie de o Circumscripție electorală aparte pentru Basarabia, cu cel puțin trei Colegii uninominale: Chișinău, Bălți și Cahul.

Voi propune crearea acestei Circumscripții noi pentru Basarabia, cu cele trei Colegii uninominale și voi insista ca majoritatea parlamentară să ia această decizie corectă.

Numărul deputaților și senatorilor din partea românilor de peste hotare trebuie mărit și nu trebuie să fie mai mic decât numărul deputaților și senatorilor rezervat de lege minorităților naționale din interiorul României.

Voi propune de asemenea completarea legii cu prevederi despre: dreptul de vot prin corespondenţă şi votul electronic pentru cetăţenii români stabiliți sau aflați peste hotare, în conformitate cu bunele practici europene.

6. Inițierea Legii cu privire la statutul și funcționarea Limbii române ca limbă oficială de stat a României.

România este printre puținele țări din Europa care nu are o Lege cu privire la statutul și funcționarea Limbii sale oficiale de stat, consfințite de Constituție. Abuzurile frecvente la care se dedă UDMR, fostul aliat de guvernare al PDL, prin care sfidează limba română, ca limbă oficială de stat a României, nu pot fi tolerate. Voi propune un proiect de lege privind statutul și funcționarea Limbii române în România, fiind deschis colaborării cu deputații și senatorii din toate grupurile parlamentare.

7. Iniţierea Legii cu privire la Limba română în lume.

Legea cu privire la Limba română în lume este o necesitate determinată de statutul limbii române de limbă oficială și de lucru a Uniunii Europene, precum și de prezența unui număr de ordinul milioanelor de români peste hotarele țării. România trebuie să urmeze exemplul altor țări care au adoptat legi despre Francofonia, Germanofonia, Lusofonia, Anglofonia în lume.

8. Promovarea românilor basarabeni în funcţii administrative la Bucureşti.

Experiența, pregătirea și cunoștințele multor români din Basarabia trebuie puse în serviciul României, patria noastră etnică și istorică. Voi face tot posibilul ca românii basarabeni să fie reprezentați suficient în funcții de conducere și executive în administrația națională de la București. În perioada de până la ocupația sovietică, basarabenii au dovedit din plin că pot fi de folos României. Tinerii basarabeni care au urmat studii universitare și postuniversitare în orașele din dreapta Prutului, pot și trebuie să participe la buna guvernare și administrare a României.

9. Iniţierea a 1000 de noi acorduri de înfrăţire şi parteneriat transfrontalier între administraţiile locale (primării, consilii raionale, consilii județene) din România şi Republica Moldova.

Acordurile de înfrățire dintre localități, raioane și județe din România și Basarabia sunt o resursă importantă pentru cunoașterea și conlucrarea directă și eficientă a românilor de pe cele două maluri ale Prutului. Ele sunt, de multe ori, o condiție obligatorie pentru eligibilitatea în Programele de accesare a fondurilor europene transfrontaliere. Nu ne putem lipsi de un asemenea mecanism. Anul acesta, Uniunea Social Liberală a câștigat alegerile locale în majoritatea primăriilor și consiliilor județene din țară. Voi apela la toți primarii, membrii și președinții de consilii județene ai USL pentru inițierea, semnarea și punerea în aplicare a 1000 de noi acorduri de înfrățire.

10. Deschiderea birourilor parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni şi Orhei şi primirea în audienţă a cetăţenilor români din Republica Moldova.

Birourile mele parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni şi Orhei, cele mai mari orașe ale Basarabiei, vor asigura accesul direct al românilor basarabeni la deputatul lor, orice român, deja restabilit sau încă nerestabilit în drepturile de cetățean al României, putând primi consultanța și sprijinul necesar din partea mea și a echipei care mă asistă. Voi suporta personal o parte din cheltuielile pentru întreținerea acestor birouri.

11. Prezentarea de rapoarte anuale de activitate parlamentară în faţa alegătorilor români din Republica Moldova.

Rapoartele mele de activitate parlamentară vor fi făcute publice în fiecare an. Românii din Basarabia se vor putea convinge să sunt reprezentați demn și eficient prin acțiuni, inițiative și măsuri concrete în interesul lor.

ECONOMIC

1. Promovarea proiectelor de restabilire a podurilor rutiere peste Prut, cu deschiderea unor noi puncte locale de trecere a frontierei.

Prutul nu trebuie să ne separe, dar să ne unească. Fluxul de persoane și mărfuri în ambele direcții este necesar organismului nostru național. Până în 1940 am avut 22 de poduri pe râul Prut. Acestea răspundeau nevoilor de cicrulație a românilor de pe ambele maluri. Armata sovietică a distrus majoritatea acestor poduri. În prezent avem doar 8 poduri peste Prut, cu o distanță medie între dele de 85,5 kilometri. Refăcând cele 22 de poduri care au legat malurile Prutului, distanța medie dintre ele ar fi de 31,9 kilometri. Primele două poduri asupra refacerii cărora voi insista vor fi cele de la Leova-Bumbăta (comuna Vetrişoaia, judeţul Vaslui) şi Cantemir-Fălciu, pentru care s-au făcut demersuri anterioare și există un studiu de fezabilitate. Refacerea celor două poduri va asigura o mai bună aplicare a Acordului privind micul trafic de frontieră. Orice frontieră dispare cu atât mai repede, cu cât este mai bătătorită de frații separați nedrept de aceasta. Podurile de Flori sunt bune, dar avem nevoie și de poduri de piatră. Majoritatea parlamentară și Guvernul USL pot asigura realizarea acestui obiectiv concret.

2. Crearea la Chişinău a Centrului Român de Consultanţă pentru atragerea de fonduri europene transfrontaliere.

România le poate întinde românilor basarabeni o mână de ajutor pentru ieșirea din sărăcie. Încheierea celor 1000 de acorduri de înfrățire și parteneriat între primăriile, consiliile raionale și consiliile județene de pe ambele maluri ale Prutului trebuie să dea rod bun. Fructificarea acestor posibilități îi va reveni Centrului Român de Consultanță pentru atragerea de fonduri europene transfrontaliere în localitățile Basarabiei. Acest Centru de Consultanță va avea o strânsă colaborare cu Biroul europarlamentarului PSD Viorica Dăncilă la Chișinău, care este deja pregătit și va fi inaugurat foarte curând. Orice român basarabean, agent economic sau comunitate locală de la noi va putea beneficia de consultanță calificată pentru atragerea fondurilor europene.

3. Introducerea iniţiativei privind crearea Uniunii monetare România – Republica Moldova.

Economic, populația din Basarabia nu va putea face față, în anii următori, crizei financiare și economice mondiale în creștere fără solidaritatea firească venită din partea Bucureștiului. Odată cu reașezarea continentului, în plin proces de globalizare,  state mici din afara Uniunii Europene, precum Andora, San Marino, Monaco, Vatican, Muntenegru, dar și Kosovo, s-au aflat efectiv în uniuni monetare cu Spania, Franța, Italia sau Germania. După punerea în aplicare de către Spania, Franța, Italia și Germania a Acordului de uniune monetară (zona Euro), cele 6 state extracomunitare folosesc moneda europeană ca monedă națională.

Uniunea monetară România – Republica Moldova și adoptarea leului comun constituie un proiect major în avantajul românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Voi introduce oficial inițiativa parlamentară privind deschiderea dialogului pe această temă între București și Chișinău. Realizarea acestui obiectiv nu depinde de voința Uniunii Europene.

4. Crearea Băncii Moldo-Române.

Astăzi Chișinăul obține cei mai mulți bani la buget din vânzarea mărfurilor și serviciilor în România. Amploarea schimburilor comerciale dintre cele două maluri ale Prutului impun crearea unei Bănci Moldo-Române. Voi înainta această inițiativă oficial, cerând Guvernului României adoptarea deciziilor și măsurilor necesare.

5. Atragerea Republicii Moldova în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă, pentru asigurarea independenței energetice de furnizorii din răsărit.

Politicile Chișinăului sunt limitate de cadrul sufocant al dependenței energetice de furnizorii din răsărit. Construcția gazoductului Iași-Ungheni și a liniilor de tensiune înaltă Gotești-Fălciu și Bălți-Suceava va asigura doar parțial emanciparea energetică a românilor din Basarabia. Aceste trei acțiuni strategice trebuie completate  cu una și mai importantă:  atragerea Chișinăului în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă. Voi insista pe realizarea și punerea în practică a acestei propuneri pe care Bucureștiul i-a înaintat-o Chișinăului de mai multe ori.

6. Relansarea Centrului Românesc de Afaceri de la Chișinău.

Centrul Românesc de Afaceri de la Chișinău,  în ultimii 8 ani, este practic inactiv. Înființarea Centrului are ca temei AIDE Memoire-ul cu privire la rezultatele discuţiilor dintre prim-miniştrii României şi Republicii Moldova semnat la Bucureşti, la 27 iulie 2001, și Memorandumul de înţelegere semnat la Chişinău, la  04 octormbrie 2001, între Ambasada României în Republica Moldova şi Ministerul Culturii din Republica Moldova. Centrul Românesc de Afaceri de la Chișinău a acumulat datorii de peste 1 milion de lei moldovenești pentru serviciile de întreținere a încăperilor alocate. Voi cere Guvernului României preluarea în sarcină a datoriilor Centrului Românesc de Afaceri de la Chișinău și adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru relansarea lui și funcționarea la maximă capacitate.

 CULTURAL-IDENTITAR

1. Crearea Postului comun de televiziune transfrontalieră România-Republica Moldova.

Republica Moldova este, din 1992, cofondatoare a unui post de televiziune interstatal al CSI, televiziunea MIR, la al cărei buget contribuie cu sume importante, chiar dacă acesta emite doar în limba rusă și prezintă întotdeauna puncte de vedere unilaterale, favorabile Rusiei și regimului banditesc din Transnistria. Actuala putere de la Chișinău a refuzat să se retragă dintre cofondatorii televiziunii MIR și a desemnat, în 2010, un nou șef al reprezentanței televiziunii CSI la Chișinău. Ucraina nu este cofondatoare a televiziunii CSI.

Pentru mai buna concretizare a ideii de Spațiu Spriritual Comun al Basarabiei cu România, voi cere majorității parlamentare de la București și Guvernului României să vină cu propunerea oficială de creare a Postului comun de televiziune transfrontalieră România-Republica Moldova, urmând ca ambele părți să asigure finanțarea acestuia, în interesul românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Acest obiectiv se încadrează în prevederile Convenției europene cu privire la Televiziunea Transfrontalieră semnate atât de București, cât și de Chișinău, cu scopul declarat de a realiza o unitate mai strânsă între părțile semnatare, pentru a salvgarda şi a promova idealurile şi principiile care sunt patrimoniul lor comun.

2. Crearea Studioului teritorial TVR Chişinău.

Programele Televiziunii Române trebuie să ajungă în casele tuturor basarabenilor, reflectând zilnic inclusiv realitățile din stânga Prutului. Crearea Stidioului teritorial TVR Chișinău, după modelul TVR Iaşi, TVR Cluj, TVR Timişoara şi TVR Craiova, este un obiectiv asupra căruia insist mult. Televiziunea Română nu trebuie doar să fie retransmisă în Basarabia, ci să și transmită zilnic din Basarabia pentru românii din Țară și din întreaga lume.

3. Editarea în comun de către Academia Română şi Academia de Ştiinţe din Moldova a Marelui Dicţionar Explicativ Ilustrat al Limbii Române Vii.

Academia Română și Academia de Științe din Moldova sunt forurile științifice cele mai prestigioase în Spațiul Românesc. Acestea trebuie să-și pună întregul potențial și prestigiu în serviciul românilor, inclusiv prin elaborarea și editarea în comun a Marelui Dicționar Explicativ al Limbii Române. Voi propune Guvernului României alocarea fondurilor necesare pentru acest proiect important. Marele Dicționar Explicativ Ilustrat al Limbii Române Vii, cuprinzând inclusiv neologismele și regionalismele limbii române din Basarabia și Tansnistria, dar și din țările vecine României, va ajunge, pe cheltuiala Statului Român, în toate instituțiile din Basarabia: școli, universități, primării, instanțe judecătorești, redacții etc.

4. Completarea cu câte 2 milioane de cărţi româneşti anual a fondului bibliotecilor publice şi şcolare din Basarabia, în cadrul proiectului „Cartea Românească”.

Lipsa de carte românească în Basarabia este acută, mai ales în școli. Acest deficit reprezintă 7 163 488 de exemplare și se repartizează astfel: 4 936 554 de exemplare (54,1%) în instituțiile de învățământ preuniversitar, 1 014 684 de exemplare (57,5%) în instituțiile de învățământ mediu de specialitate, 1 212 250 de exemplare (23,9%) instituţiile de învăţământ superior. Îmi asum obligația să asigur completarea bibliorecilor publice și școlare din Basarabia cu câte 2 milioane de cărți românești anual (8 milioane în total), astfel încât să rezolvăm definitiv o problemă de primă importanță pentru generația de tineri basarabeni în formare.

5.  Susținerea Mitropoliei Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor.

Sunt creștin ortodox și aparțin jurisdicțional Mitropoliei Basarabiei din momentul reactivării acestei instituții naționale de până la ocupația sovietică. Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor, precum și structurile sale constitutive, au nevoie de susținere în demersul lor de promovare a identității și unității românești vizibile instituțional.

Voi insista pe înzestrarea cu sedii adecvate, de către Patria mamă, a Arhiepiscopiei Chișinăului, Episcopiei Basarabiei de Sud și Episcopiei de Bălți și voi obține sprijinul necesar pentru Episcopia Dubăsarilor și a toată Transnistria, astfel încât acestea să fie funcționale pe deplin.

Voi cere Guvernului României includerea pe agenda bilaterală București-Chișinău a chestiunii proprietăților Mitropoliei Basarabiei confiscate de statul sovietic ocupant și deținute astăzi nedrept în proprietate de guvernul de la Chișinău.

Voi sprijini, fără discriminare, orice efort al altor culte religioase orientat spre consolidarea identității și unității românești.

6. Susținerea Episcopiei Dacia Felix din Serbia și a Protopopiatului Daciei Ripensis de la Negotin, Serbia.

Cea mai năpăstuită cultural comunitate românească din țările vecine o reprezintă românii din văile Timocului, Dunării și Moravei (Serbia de răsărit). Deși destul de numeroasă, în lipsă de școli, publicații și medii în limba maternă, singurul sprijin constant la fața locului îi este oferit de Biserica Ortodoxă Română, prin Episcopia Dacia Felix și Protopopiatul Daciei Ripensis. Alocarea de fonduri, din Țară, către aceste instituții naționale reprezintă o investiție în unitatea noastră românească la sud de Dunăre.

Voi lupta, de asemenea, pentru obținerea de către românii din Serbia de răsărit a dreptului la școală și publicații în limba română.

7.  Susținerea românilor din Ucraina și din Rusia.

După crearea Institutelor Culturale Române de la Kiev și Moscova, trebuie să ne concentrăm pe înființarea unui Institut Cultural Român la Cernăuți, precum și a Caselor limbii și culturii române în orașele Herța, Adâncata, Reni, Ismail și Rahău. Voi colabora cu deputatul Ion Popescu, membru în aceeași familie politică, reales recent ca deputat în Rada Supremă de la Kiev, pentru protejarea și promovarea drepturilor și libertăților românilor din Ucraina.

Voi cere guvernului României și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni acordarea de carte românească pentru cele 21 de localități din Rusia populate preponderent de români originari din Basarabia, indiferent de numele atribuit în acte de autoritățile rusă: români, moldoveni, volohi. Voi iniția înfrățirea tuturor acestor 21 de localități cu localități din România.

Voi cere majorității din Parlamentul României adoptarea unei decizii de organizare la București a unei Conferințe internaționale privind Tezaurul României de la Moscova.

8. Înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni.

Înființarea la București a Mizeului Românilor de Pretutindeni este o cerință a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (articolul 10), din 2007, neglijată de regimul Băsescu. Voi cere Guvernului României alocarea unui sediu corespunzător și adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru organizarea și funcționarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, ca centru național de cercetare și documentare asupra românilor de peste hotare.

9. Ridicarea unor monumente ale românilor de seamă.

 Voi asigura colectarea de fonduri private și obținerea de fonduri guvernamentale pentru ridicarea următoarelor monumente:

  • Domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, la București
  • Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la Cahul
  • Domnitorul Grigore Ghica, la Edineț
  • Domnitorul Dimitrie Cantemir, la Cantemir
  • Mitropolitul Gurie Grosu, la Chișinău
  • Regina Maria, la Soroca
  • Scriitorul Alecu Russo, la Strășeni

10. Participarea copiilor și tinerilor basarabeni la tabere de odihnă, de creație, de muncă, arheologice din România.

Copiii și tinerii basarabeni trebuie să cunoască România cât mai bine. Acordurile de înfrățirea între localitățiile și administrațiil locale de pe ambele maluri ale Prutului, precum și proiectele Guvernului României vor oferi cadrul și resursele pentru participarea copiilor și tinerilor români din Basarabia la tabere de odihnă, de creație, de muncă și arheologice din România. Astfel, ne apropiem mai mult și avem garanția că tânăra generație de români basarabeni va simți și gândi românește.

11. Continuitatea proiectelor cu impact pozitiv pentru românii din Basarabia.

Toate proiectele guvernamentale cu impact pozitiv pentru românii din Basarabia:  alocarea de burse pentru elevi, studenți și doctoranzi, sprijinirea publicațiilor, posturilor de radio și televiziune în limba română, a organizațiilor neguvernamentale etc. vor fi continuate și dezvoltate în interesul și în beneficiul românilor.

Promit doar ceea ce pot face și fac doar ceea ce folosește Neamului meu și Țării mele.

Am sprijinul garantat al majorității parlamentare a Uniunii Social Liberale, creditată cu 60% din opțiunile de vot ale românilor din Țară.

Voteză util! Ține minte: Votul tău trebuie să ajungă la Putere, nu în Opoziție!

Sunt ca voi și dintre voi! Sunt cu voi și pentru voi!

Așa am fost și voi fi întotdeauna, al vostru,

Victor ALEXEEV

Chișinău, noiembrie 2012


PUNCTE DIN PROGRAMUL MEU POLITIC

November 16, 2012

 


MINISTRUL DE EXTERNE AL ROMÂNIEI, TITUS CORLĂȚEAN (PSD): România așteaptă poziția Chișinăului în legătură cu deschiderea consulatului rus în Transnistria

November 9, 2012

Ministrul de Externe al României, Titus Corlățean, a declarat la Digi 24 că România așteaptă cu interes poziția guvernului moldovean în legătură cu intenția exprimată de Rusia de a deschide un consulat în Transnistria. Șeful diplomației române spune că pentru moment nu e cazul României să se pronunțe într-un sens sau altul, însă amintește că “nu există niciun stat care să fi recunoscut independența republicii separatiste transnistrene. În concluzie, nici Rusia nu are de ce să deschidă un consulat în zonă”.

Vicepriministrul rus Dmitry Rogozin a anunțat recent ăa va vizita Republica Moldova pentru a discuta despre deschiderea unui consulat al Rusiei în Transnistria. “Voi insista asupra acestui lucru – și aceasta este poziția mea de principiu – dacă voi merge în Moldova (în noiembrie 16-17) pentru singurul motiv de a ridica problema deschiderii acestui consulat”, a declarat Rogozin, sâmbătă, comentand zvonurile legate de o posibilă anulare a acestei vizite. “Nicio anulare nu este luată în considerare pentru moment”, a precizat el.

Potrivit lui Rogozin, există două probleme nerezolvate asupra cărora Rusia și Moldova nu cad de acord: deschiderea unui consulat rusesc în Transnistria și datoria pentru gazul natural al Rusiei. Rogozin a susținut că aceste consulate nu sunt ambasade și că Ambasada Rusiei se află în Chișinău. “Respectăm integritatea teritorială a Republicii Moldova și dorim să deschidem consulate în două localitați în care trăieste un mare număr de cetățeni ruși (inclusiv in Tiraspol) . Dar ni s-a spus: Nu, acest lucru nu poate fi făcut, deoarece consulatele ar însemna recunoașterea independenței Transnistriei”.

sursa: hotnews.ro

Post scriptum: Aroganța imperială nu are limite. Rogozia a ieșit din nou la rampă. Iată o știre de presă din 11 noiembrie 2012: ”Federația Rusă nu are de gând să țină cont de părerea României cu privire la deschiderea Consulatului rus în regiunea transnistreană.

Despre aceasta a scris reprezentantul special al preşedinţiei ruse pentru Transnistria pe pagina sa de Facebook, transmite UNIMEDIA. “Iar pe voi, românii, nici nu avem de gând să vă întrebăm (cu privire la deschiderea Consulatului rus în regiunea transnistreană, -n.r.). Aceasta este o problemă bilaterală a relațiilor ruso-moldovenești”, a scris Rogozin comentând declarația ministrului Afacerilor Externe al României, Titus Corlățean.”

Să vedem care va fi reacția guvernului de la Chișinău.


DISCUȚIE CU UN OM ALB CARE S-AR PUTEA SIMȚI NEGRU DOAR PENTRU A COMBATE IDENTITATEA ROMÂNEASCĂ

November 8, 2012

Acest om se numește Valeriu Reniță. Domnul Valeriu Reniță este o pesoană publică, un jurnalist cunoscut, exercitând într-o vreme directoratul agenției Moldpres. Am discutat cu dumnealui astăzi, pe facebook, în cadrul grupului I’ROMANIA, din care fac parte 14 215 membri. Am discutat cu domnul Reniță nu că aș fi vrut, ci pentru că a legat capăt de vorbă. Întrucât discuția a fost una publică, îmi permit să o redau mai jos, lăsându-le cititorilor libertatea să judece fiecare în parte, trăgând concluziile de rigoare. Iată schimbul nostru de replici:

Valeriu Reniță, profil de facebook

Valeriu Reniță, profil de facebook

Valeriu Reniţă: Ну, шы…

Victor Alexeev: Nimic. Doar așa, ca să se știe. Vă deranjează?

Valeriu Reniță: Ну! Сурпринс кэ ынцележець молдовеняска…

Victor Alexeev: Nici un fel de moldovenească, e cea mai autentică română cu litere rusești, ca pe timpul ocupației sovietice, cum spune Declarația de Independență a Republicii Moldova.

Valeriu Reniță: Da, mi-a picat greu asta, cum zic valahii…Poate-mi spui mata, că văd că eşti pentru Unire, de ce-au renunţat valahii atît de subit la identitate. Ce i-a grăbit aşa..? Că dintre toţi care au fost obligaţi de maşina de stat să renunţe la identitate pentru opţiunea română, doari valahii s-au supus bănuitor de repede…Numai Vă rog, nu-mi citiţi lecţii din manualele aprobate de statul român.

Victor Alexeev: Există suficiente surse rusești anterioare unirii principatelor care confirmă identitatea românească a ardelenilor, moldovenilor și muntenilor. Dumneavoastră le cunoașteți. Sunteți un om prea instruit ca să vă dau eu lecții de istorie.

Valeriu Reniță: Credeam că ştiţi mai multe despre valahi…Scuze! Vă resepct opinia, deşi sînt separatist moldovean.

Victor Alexeev: Da, există printre românii de la noi și separatiști. Au existat și în secolul XIX. Gheorghe Asachi, bunăoară. Atâta doar că Gheorghe Asachi, din bun simț, în pofida conexiunilor sale, inclusiv financiare, cu Petersburgul, nu a pus nicio clipă la îndoială indentitatea sa (și a compatrioților săi) românească. Sunt separatiști și separatiști. De exemplu, separatiții ruși din Moldova de peste Nistru îi obligă pe cei 50 000 de copii români din regiune să scrie românește cu litere rusești, precum ați scris și dumneavoastră mai sus.

Valeriu Reniță: E! Credeam că n-o să-mi daţi lecţii! Da ce român poate să renunţe la plăcerea de a-i da din deget unui basarabean, pardon, moldovan, că Basarabii ori că-s vlahi, ori cumani…

Victor Alexeev: Lăsați falsa ofensă! Eu sunt basarabean și am luptat cu arma în mână în Răzoiul de Independență de pe Nistru. În plus, MGB-ul rusesc de la Tiraspol mi-a intentat dosar penal pentru ”tentativă de răsturnare a puterii de stat în Republica Moldovenească Nistreană”, cerând 25 de ani de detenție. Am fost vicecomisar pentru activitatea operativă în Comisariatul municipal de Poliție Tighina și am văzut cum își bat joc unii pretinși, din interes, moldoveni de copiii noștri din zona de ocupație rusească. Nu vă dau lecții. Mă miră doar că un om instruit ca dumneavoastră poate fi atât de speculativ sau poate, pur și simplu, opac la adevărurile elementare. Mâine-poimâine cineva își va putea lua libertatea să spună că are altă identitate de rasă, că e negru sau mongoloid, chiar dacă toată lumea vede că e alb. Respect liberul arbitru și opinia subiectivă sinceră, dar acestea nu pot merge dincolo de limita adevărului și a bunului simț.

Valeriu Reniță:  O-o-o! Stiiți ce poate fi adevărat în ceea ce spuneți Dvs, că restul seamănă, să mă iertați, a propagandă, ori, cum afirmați Dvs, speculație: faptul că nea-m fi putut întîlni pe vremea conflictului la Tighina. Dar faptul, că am fost de la un capăt la altul al conflictului reporter de război, nu-mi ajută cu nimic în identificarea unor adevăruri, despre care vorbiți. Știți, că exemple proaste de comportament la război, există de ambele părți ale liniei frontului. Sînt ceea ce simt, dle comisar, și dacă m-aș simți negru fiind alb, ce treabă ați avea cu mine? Pentru că mai există, cum știți, ori presupuneți și Dvs, ceva și dincolo de ceea ce bunii noștri pămînteni numesc adevăr și bun simț. Vă sînt dator și eu cu sfat: nu expuneți public documente bisericești care ar certiifica dragostea Dvs de Dumnezeu, pentru că ce poate fi mai autentic și mai înălțător, decît revelațiile avute pe timpul războiului. Și ultima, mai pămîntească: undeva sus, stă scris demult, cerecetați, valahul o să bage moldovanul în mormînt!

Victor Alexeev:  Domnule Reniță, nu eu m-am legat de identitatea dumneavoastră, ci invers. Vorbiți de valahi și de moldoveni ca de etnii diferite, ceea ce este împotriva evidențelor. Faceți opozabili doi termeni locali pentru a submina numele nostru de neam, numele vechi de român. E provocator și ofensator din partea dumneavoastră. Este adevărat că nu toți românii sunt moldoveni, după cum nu toți românii sunt ardeleni sau maramureșeni, dar toți moldovenii sunt români de neam. Asta e părerea mea și a foarte multor oameni care nu caută pete în soare și nici o mie de noduri pe un centimetru pătrat de papură. Identitățile pot fi și sunt multiple, dar complementare, nu opozabile. Dacă mă cheamă Victor, sunt Victor, asta nu înseamnă că nu sunt și Alexeev. Și dacă sunteți Valeriu, sunteți Valeriu, dar sunteți și Reniță, nu-i așa? Aveți cumva două identități? Nu! Așa e și cu numele de neam. Axioma li se aplică tuturor neamurilor de pe fața pământului, nu doar nouă. Dumneavoastră, în mod evident, sunteți antiromân. Eu nu sunt antimoldovean. Dacă aș fi, ar însemna sau să fiu lipsit de onestitate, sau să nu am toți boii acasă. Mă mândesc că sunt român moldovean. Nu accept sfaturi de la dumneavoastră, care, fiind alb, vă luați libertatea de a vă simți negru. Aveți tot dreptul să vă simțiți, bunăoară, și francez, și Napoleon Bonaparte, și oricine doriți dumneavoastră, dar nu veți fi niciodată ceea ce nu sunteți în realitate. Fiind bărbat, puteți să vă simțiți femeie, nu am nimic împotriva contradicțiilor dumneavoastră cu evidențele. Ceea ce postez pe propriul meu profil de facebook nu trebuie să vă deranjeze, pentru că nu vă privește în nici un fel. Nu doresc nici să certific, nici să demonstrez nimic, ci doar să împărtășesc o bucurie simplă, ca român cum m-a făcut Dumnezeu, cu care eu nu am curajul și nici obrăznicia să mă pun în poară, ca dumneavoastră. Haideți să punem punct acestui schimb inutil de comentarii și să rămânem fiecare la părerile noastre despre libertate, adevărul obiectiv, subiectivisme și identitate. Nu abdic de la o polemică, dar nu-i văd rostul când știu că sunteți antiromân.

COMENTARIILE SUNT DE PRISOS.