PROGRAMUL MEU POLITIC ÎN AVANTAJUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA ȘI DE PESTE HOTARE

November 18, 2012

PROGRAMUL MEU POLITIC

ÎN AVANTAJUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA ȘI DE PESTE HOTARE

Toate eforturile, demersurile, priceperea și energiile mele vor fi îndreptate spre atingerea scopului de unitate, solidaritate și bunăstare materială și culturală a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Am fost, sunt și voi fi unionist.  

Am apărat pământul strămoșesc cu arma în mână, în Războiul de pe Nistru, din 1992, și nu m-am temut să-mi dau viața pentru Neam și Țară, pentru Tricolor, pentru Limba Română, pentru valorile noastre românești.

Nu mă voi muta cu traiul la București, unde voi merge pentru ședințele parlamentare și activitate în interesul românilor basarabeni, dar voi rămâne alături de alegătorii mei din Basarabia. Este corect ca orice parlamentar să locuiască în circumscripția în care candidează, alături de români, trăind cu grijile și problemele lor de fiece zi.

Nu-mi plac demagogii și cei care își fac capital politic pe seama problemelor pe care le au românii de peste hotare. Îmi plac oamenii de cuvânt și de acțiune, oamenii de caracter.

M-am inspirat în alcătuirea acestui Program urmărind realitatea în care trăim, problemele concrete pe care le întâmpinăm, precum și soluțiile juste, constructive și realiste propuse de alți români din Basarabia și din Țară, cărora nu li s-a dat curs până acum.

Vreau ca peste patru ani orice român din Basarabia să poată spune împăcat: Alexeev a făcut ceva bun pentru mine!

Ca deputat al românilor de peste hotare, promit și mă angajez să realizez următoarele:

LEGISLATIV şi ADMINISTRATIV

1.  Simplificarea maximă a legislaţiei și procedurilor privind cetăţenia română și transcrierea actelor de stare civilă.

Recunoașterea cetățenii române a basarabenilor și eliberarea de acte de identitate românești – simplu, gratis și rapid –  este prioritatea priorităților mele. Cetățenia română este un drept constituțional, natural și istoric al românilor din Basarabia, ținutul Herța și nordul Bucovinei.

Termenul actual de redobândire a cetățeniei nu este corect. Cetățenia română trebuie recunoscută în cazul cetățenilor români de până la 28 iunie 1940 și al urmașilor lor. Repunerea basarabenilor în drepturile de cetățeni români trebuie să urmeze modelul baltic (Estonia, Letonia și Lituania, victime ale Pactului Ribbentrop-Molotov alături de România).

Soluția pentru basarabeni este cetățenia română, nu scutirea de viză europeană.

Când ești cetățean român, nu mai ai nevoie de viză europeană: intri în România ca român în Țara ta, nu ca turist moldovean cu viză europeană eliberată de Ambasada maghiară la Chișinău.

Cine spune că te-ar putea scuti de viză, trebuie să spună și că ți-o poate cere și impune, din nou, când vrea, dacă i se strică socoteala geopolitică.

Nu ambasada Budapestei, cu aprobare de la Bruxelles, trebuie să ne rezolve nouă, românilor basarabeni, problemele de circulație în Europa și în lume, ci Parlamentul de la București.

Nu UDMR și acoliții săi, ci partidele românești care vor câștiga alegerile la 9 decembrie, fiind la putere. Legile se adoptă cu votul majorității parlamentare, nu al minorității. Am pregătit două proiecte de lege, care așteaptă să fie depuse, discutate și adoptate, pentru a modifica și completa: Legea cetățeniei române și Legea cu privire la actele de stare civilă. Cetățenia română trebuie recunoscută, iar actele de stare civilă – transcrise rapid și gratis, cheltuielile de transcriere fiind preluate de Statul Român.

Cetățenia română este soluția bună, dreaptă, legală și sigură, pentru fiecare dintre noi, pentru părinții, copiii și nepoții noștri. De o asemenea soluție avem nevoie.

Acesta e punctul meu de vedere cinstit și clar în problema cetățeniei române. Voi lupta din răsputeri pentru asta.

2. Instituirea Liniei fierbinţi pentru denunţarea abuzurilor, neregurilor şi actelor de corupţie existente în procedura de redobândire a cetăţeniei române.

Legile sunt aplicate de oameni și eroarea umană trebuie exclusă din mecanismul de repunere a basarabenilor în drepturile de cetățeni români. Timp de opt ani, regimul Băsescu ne-a demonstrat că un sistem birocratizat și corupt poate încălca dreptul firesc al basarabenilor la cetățenie.

Linia fierbinte va funcționa 7 zile din 7 ale săptămânii, echipa mea fiind la dispoziția oricărui basarabean nedreptățit sau tratat cu lipsă de respect în procedura de restabilire în drepturile de cetățean român sau în procedura de transcriere a actelor de identitate.

Orice român trebuie să știe și să simtă că drepturile lui sunt protejate concret. Voi da curs tuturor sesizărilor și voi face demersurile necesare ca cei vinovați de încălcarea dreptului basarabenilor la cetățenia română să fie trași la răspundere după toată asprimea legii.

3. Cetățenia română, la cerere, pentru etnicii români din țările vecine.

Românii din țările învecinate României, băștinași de secole în locurile lor de viețuire, trebuie să aibă dreptul legal de a obține cetățenia română la cerere, dacă își asumă liber identitatea românească. Este cazul românilor din Bulgaria, Sebia, Ungaria, Maramureșul istoric, dar și al aromânilor din Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, precum și al megleno-românilor din Grecia și Macedonia și al istro-românilor din Croația.

Voi propune completarea Legii cetățeniei române cu un capitol aparte despre dreptul acestor români, aducând ca exemplu bunele practici europene și internaționale în domeniu.

4.  Completarea legislaţiei privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, din 2007, trebuie completată cu un șir de prevederi noi despre: a) noținea de Român, indiferent de locul de reşedinţă al acestora, de cetăţenie, de stare socială, de dialect sau grai, de nume istoric, ştiinţific, regional sau local, de confesiune, de faptul dacă sunt autohtoni sau alohtoni în spaţiul lor de vieţuire comunitară; conceptul de Naţiune Română, din perspectivă istorică, culturală şi etnică; relaţiile dintre orice român din afara ţării şi patria sa etnică; tratamentul preferenţial de care beneficiază românii de pretutindeni din partea Statului Român; direcţiile fundamentale ale politicii Statului Român față de românii de pretudindeni; neobligativitatea permisului de şedere în România pentru românii de pretudindeni; dialectele istorice româneşti și redarea lor grafică în baza alfabetului român; avantajele oferite românilor de pretutindeni în domeniile cultural, religios şi educaţional, de securitate socială şi asistenţă medicală, transport, angajare la muncă, scutire de vize, acces la proprietate, dobândirea cetăţeniei; dreptul românilor de pretudindeni care nu dispun de cetățenie română de a participa la alegerile locale în cazul stabilirii în România.

5. Completarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului României. O nouă cotă de reprezentare parlamentară a cetăţenilor români din afara ţării. Noi Circumscripții electorale și Colegii uninominale. Drept de vot electronic și prin corespondență.

Numărul românilor de peste hotare a crescut în ultimii 20 de ani, fiind de ordinul câtorva milioane, cu tendință de creștere. În cazul concret al Basarabiei, numărul cetățenilor români l-a depășit deja pe cel al alegătorilor din unele județe din România. Din acest motiv, avem nevoie de o Circumscripție electorală aparte pentru Basarabia, cu cel puțin trei Colegii uninominale: Chișinău, Bălți și Cahul.

Voi propune crearea acestei Circumscripții noi pentru Basarabia, cu cele trei Colegii uninominale și voi insista ca majoritatea parlamentară să ia această decizie corectă.

Numărul deputaților și senatorilor din partea românilor de peste hotare trebuie mărit și nu trebuie să fie mai mic decât numărul deputaților și senatorilor rezervat de lege minorităților naționale din interiorul României.

Voi propune de asemenea completarea legii cu prevederi despre: dreptul de vot prin corespondenţă şi votul electronic pentru cetăţenii români stabiliți sau aflați peste hotare, în conformitate cu bunele practici europene.

6. Inițierea Legii cu privire la statutul și funcționarea Limbii române ca limbă oficială de stat a României.

România este printre puținele țări din Europa care nu are o Lege cu privire la statutul și funcționarea Limbii sale oficiale de stat, consfințite de Constituție. Abuzurile frecvente la care se dedă UDMR, fostul aliat de guvernare al PDL, prin care sfidează limba română, ca limbă oficială de stat a României, nu pot fi tolerate. Voi propune un proiect de lege privind statutul și funcționarea Limbii române în România, fiind deschis colaborării cu deputații și senatorii din toate grupurile parlamentare.

7. Iniţierea Legii cu privire la Limba română în lume.

Legea cu privire la Limba română în lume este o necesitate determinată de statutul limbii române de limbă oficială și de lucru a Uniunii Europene, precum și de prezența unui număr de ordinul milioanelor de români peste hotarele țării. România trebuie să urmeze exemplul altor țări care au adoptat legi despre Francofonia, Germanofonia, Lusofonia, Anglofonia în lume.

8. Promovarea românilor basarabeni în funcţii administrative la Bucureşti.

Experiența, pregătirea și cunoștințele multor români din Basarabia trebuie puse în serviciul României, patria noastră etnică și istorică. Voi face tot posibilul ca românii basarabeni să fie reprezentați suficient în funcții de conducere și executive în administrația națională de la București. În perioada de până la ocupația sovietică, basarabenii au dovedit din plin că pot fi de folos României. Tinerii basarabeni care au urmat studii universitare și postuniversitare în orașele din dreapta Prutului, pot și trebuie să participe la buna guvernare și administrare a României.

9. Iniţierea a 1000 de noi acorduri de înfrăţire şi parteneriat transfrontalier între administraţiile locale (primării, consilii raionale, consilii județene) din România şi Republica Moldova.

Acordurile de înfrățire dintre localități, raioane și județe din România și Basarabia sunt o resursă importantă pentru cunoașterea și conlucrarea directă și eficientă a românilor de pe cele două maluri ale Prutului. Ele sunt, de multe ori, o condiție obligatorie pentru eligibilitatea în Programele de accesare a fondurilor europene transfrontaliere. Nu ne putem lipsi de un asemenea mecanism. Anul acesta, Uniunea Social Liberală a câștigat alegerile locale în majoritatea primăriilor și consiliilor județene din țară. Voi apela la toți primarii, membrii și președinții de consilii județene ai USL pentru inițierea, semnarea și punerea în aplicare a 1000 de noi acorduri de înfrățire.

10. Deschiderea birourilor parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni şi Orhei şi primirea în audienţă a cetăţenilor români din Republica Moldova.

Birourile mele parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni şi Orhei, cele mai mari orașe ale Basarabiei, vor asigura accesul direct al românilor basarabeni la deputatul lor, orice român, deja restabilit sau încă nerestabilit în drepturile de cetățean al României, putând primi consultanța și sprijinul necesar din partea mea și a echipei care mă asistă. Voi suporta personal o parte din cheltuielile pentru întreținerea acestor birouri.

11. Prezentarea de rapoarte anuale de activitate parlamentară în faţa alegătorilor români din Republica Moldova.

Rapoartele mele de activitate parlamentară vor fi făcute publice în fiecare an. Românii din Basarabia se vor putea convinge să sunt reprezentați demn și eficient prin acțiuni, inițiative și măsuri concrete în interesul lor.

ECONOMIC

1. Promovarea proiectelor de restabilire a podurilor rutiere peste Prut, cu deschiderea unor noi puncte locale de trecere a frontierei.

Prutul nu trebuie să ne separe, dar să ne unească. Fluxul de persoane și mărfuri în ambele direcții este necesar organismului nostru național. Până în 1940 am avut 22 de poduri pe râul Prut. Acestea răspundeau nevoilor de cicrulație a românilor de pe ambele maluri. Armata sovietică a distrus majoritatea acestor poduri. În prezent avem doar 8 poduri peste Prut, cu o distanță medie între dele de 85,5 kilometri. Refăcând cele 22 de poduri care au legat malurile Prutului, distanța medie dintre ele ar fi de 31,9 kilometri. Primele două poduri asupra refacerii cărora voi insista vor fi cele de la Leova-Bumbăta (comuna Vetrişoaia, judeţul Vaslui) şi Cantemir-Fălciu, pentru care s-au făcut demersuri anterioare și există un studiu de fezabilitate. Refacerea celor două poduri va asigura o mai bună aplicare a Acordului privind micul trafic de frontieră. Orice frontieră dispare cu atât mai repede, cu cât este mai bătătorită de frații separați nedrept de aceasta. Podurile de Flori sunt bune, dar avem nevoie și de poduri de piatră. Majoritatea parlamentară și Guvernul USL pot asigura realizarea acestui obiectiv concret.

2. Crearea la Chişinău a Centrului Român de Consultanţă pentru atragerea de fonduri europene transfrontaliere.

România le poate întinde românilor basarabeni o mână de ajutor pentru ieșirea din sărăcie. Încheierea celor 1000 de acorduri de înfrățire și parteneriat între primăriile, consiliile raionale și consiliile județene de pe ambele maluri ale Prutului trebuie să dea rod bun. Fructificarea acestor posibilități îi va reveni Centrului Român de Consultanță pentru atragerea de fonduri europene transfrontaliere în localitățile Basarabiei. Acest Centru de Consultanță va avea o strânsă colaborare cu Biroul europarlamentarului PSD Viorica Dăncilă la Chișinău, care este deja pregătit și va fi inaugurat foarte curând. Orice român basarabean, agent economic sau comunitate locală de la noi va putea beneficia de consultanță calificată pentru atragerea fondurilor europene.

3. Introducerea iniţiativei privind crearea Uniunii monetare România – Republica Moldova.

Economic, populația din Basarabia nu va putea face față, în anii următori, crizei financiare și economice mondiale în creștere fără solidaritatea firească venită din partea Bucureștiului. Odată cu reașezarea continentului, în plin proces de globalizare,  state mici din afara Uniunii Europene, precum Andora, San Marino, Monaco, Vatican, Muntenegru, dar și Kosovo, s-au aflat efectiv în uniuni monetare cu Spania, Franța, Italia sau Germania. După punerea în aplicare de către Spania, Franța, Italia și Germania a Acordului de uniune monetară (zona Euro), cele 6 state extracomunitare folosesc moneda europeană ca monedă națională.

Uniunea monetară România – Republica Moldova și adoptarea leului comun constituie un proiect major în avantajul românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Voi introduce oficial inițiativa parlamentară privind deschiderea dialogului pe această temă între București și Chișinău. Realizarea acestui obiectiv nu depinde de voința Uniunii Europene.

4. Crearea Băncii Moldo-Române.

Astăzi Chișinăul obține cei mai mulți bani la buget din vânzarea mărfurilor și serviciilor în România. Amploarea schimburilor comerciale dintre cele două maluri ale Prutului impun crearea unei Bănci Moldo-Române. Voi înainta această inițiativă oficial, cerând Guvernului României adoptarea deciziilor și măsurilor necesare.

5. Atragerea Republicii Moldova în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă, pentru asigurarea independenței energetice de furnizorii din răsărit.

Politicile Chișinăului sunt limitate de cadrul sufocant al dependenței energetice de furnizorii din răsărit. Construcția gazoductului Iași-Ungheni și a liniilor de tensiune înaltă Gotești-Fălciu și Bălți-Suceava va asigura doar parțial emanciparea energetică a românilor din Basarabia. Aceste trei acțiuni strategice trebuie completate  cu una și mai importantă:  atragerea Chișinăului în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă. Voi insista pe realizarea și punerea în practică a acestei propuneri pe care Bucureștiul i-a înaintat-o Chișinăului de mai multe ori.

6. Relansarea Centrului Românesc de Afaceri de la Chișinău.

Centrul Românesc de Afaceri de la Chișinău,  în ultimii 8 ani, este practic inactiv. Înființarea Centrului are ca temei AIDE Memoire-ul cu privire la rezultatele discuţiilor dintre prim-miniştrii României şi Republicii Moldova semnat la Bucureşti, la 27 iulie 2001, și Memorandumul de înţelegere semnat la Chişinău, la  04 octormbrie 2001, între Ambasada României în Republica Moldova şi Ministerul Culturii din Republica Moldova. Centrul Românesc de Afaceri de la Chișinău a acumulat datorii de peste 1 milion de lei moldovenești pentru serviciile de întreținere a încăperilor alocate. Voi cere Guvernului României preluarea în sarcină a datoriilor Centrului Românesc de Afaceri de la Chișinău și adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru relansarea lui și funcționarea la maximă capacitate.

 CULTURAL-IDENTITAR

1. Crearea Postului comun de televiziune transfrontalieră România-Republica Moldova.

Republica Moldova este, din 1992, cofondatoare a unui post de televiziune interstatal al CSI, televiziunea MIR, la al cărei buget contribuie cu sume importante, chiar dacă acesta emite doar în limba rusă și prezintă întotdeauna puncte de vedere unilaterale, favorabile Rusiei și regimului banditesc din Transnistria. Actuala putere de la Chișinău a refuzat să se retragă dintre cofondatorii televiziunii MIR și a desemnat, în 2010, un nou șef al reprezentanței televiziunii CSI la Chișinău. Ucraina nu este cofondatoare a televiziunii CSI.

Pentru mai buna concretizare a ideii de Spațiu Spriritual Comun al Basarabiei cu România, voi cere majorității parlamentare de la București și Guvernului României să vină cu propunerea oficială de creare a Postului comun de televiziune transfrontalieră România-Republica Moldova, urmând ca ambele părți să asigure finanțarea acestuia, în interesul românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Acest obiectiv se încadrează în prevederile Convenției europene cu privire la Televiziunea Transfrontalieră semnate atât de București, cât și de Chișinău, cu scopul declarat de a realiza o unitate mai strânsă între părțile semnatare, pentru a salvgarda şi a promova idealurile şi principiile care sunt patrimoniul lor comun.

2. Crearea Studioului teritorial TVR Chişinău.

Programele Televiziunii Române trebuie să ajungă în casele tuturor basarabenilor, reflectând zilnic inclusiv realitățile din stânga Prutului. Crearea Stidioului teritorial TVR Chișinău, după modelul TVR Iaşi, TVR Cluj, TVR Timişoara şi TVR Craiova, este un obiectiv asupra căruia insist mult. Televiziunea Română nu trebuie doar să fie retransmisă în Basarabia, ci să și transmită zilnic din Basarabia pentru românii din Țară și din întreaga lume.

3. Editarea în comun de către Academia Română şi Academia de Ştiinţe din Moldova a Marelui Dicţionar Explicativ Ilustrat al Limbii Române Vii.

Academia Română și Academia de Științe din Moldova sunt forurile științifice cele mai prestigioase în Spațiul Românesc. Acestea trebuie să-și pună întregul potențial și prestigiu în serviciul românilor, inclusiv prin elaborarea și editarea în comun a Marelui Dicționar Explicativ al Limbii Române. Voi propune Guvernului României alocarea fondurilor necesare pentru acest proiect important. Marele Dicționar Explicativ Ilustrat al Limbii Române Vii, cuprinzând inclusiv neologismele și regionalismele limbii române din Basarabia și Tansnistria, dar și din țările vecine României, va ajunge, pe cheltuiala Statului Român, în toate instituțiile din Basarabia: școli, universități, primării, instanțe judecătorești, redacții etc.

4. Completarea cu câte 2 milioane de cărţi româneşti anual a fondului bibliotecilor publice şi şcolare din Basarabia, în cadrul proiectului „Cartea Românească”.

Lipsa de carte românească în Basarabia este acută, mai ales în școli. Acest deficit reprezintă 7 163 488 de exemplare și se repartizează astfel: 4 936 554 de exemplare (54,1%) în instituțiile de învățământ preuniversitar, 1 014 684 de exemplare (57,5%) în instituțiile de învățământ mediu de specialitate, 1 212 250 de exemplare (23,9%) instituţiile de învăţământ superior. Îmi asum obligația să asigur completarea bibliorecilor publice și școlare din Basarabia cu câte 2 milioane de cărți românești anual (8 milioane în total), astfel încât să rezolvăm definitiv o problemă de primă importanță pentru generația de tineri basarabeni în formare.

5.  Susținerea Mitropoliei Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor.

Sunt creștin ortodox și aparțin jurisdicțional Mitropoliei Basarabiei din momentul reactivării acestei instituții naționale de până la ocupația sovietică. Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor, precum și structurile sale constitutive, au nevoie de susținere în demersul lor de promovare a identității și unității românești vizibile instituțional.

Voi insista pe înzestrarea cu sedii adecvate, de către Patria mamă, a Arhiepiscopiei Chișinăului, Episcopiei Basarabiei de Sud și Episcopiei de Bălți și voi obține sprijinul necesar pentru Episcopia Dubăsarilor și a toată Transnistria, astfel încât acestea să fie funcționale pe deplin.

Voi cere Guvernului României includerea pe agenda bilaterală București-Chișinău a chestiunii proprietăților Mitropoliei Basarabiei confiscate de statul sovietic ocupant și deținute astăzi nedrept în proprietate de guvernul de la Chișinău.

Voi sprijini, fără discriminare, orice efort al altor culte religioase orientat spre consolidarea identității și unității românești.

6. Susținerea Episcopiei Dacia Felix din Serbia și a Protopopiatului Daciei Ripensis de la Negotin, Serbia.

Cea mai năpăstuită cultural comunitate românească din țările vecine o reprezintă românii din văile Timocului, Dunării și Moravei (Serbia de răsărit). Deși destul de numeroasă, în lipsă de școli, publicații și medii în limba maternă, singurul sprijin constant la fața locului îi este oferit de Biserica Ortodoxă Română, prin Episcopia Dacia Felix și Protopopiatul Daciei Ripensis. Alocarea de fonduri, din Țară, către aceste instituții naționale reprezintă o investiție în unitatea noastră românească la sud de Dunăre.

Voi lupta, de asemenea, pentru obținerea de către românii din Serbia de răsărit a dreptului la școală și publicații în limba română.

7.  Susținerea românilor din Ucraina și din Rusia.

După crearea Institutelor Culturale Române de la Kiev și Moscova, trebuie să ne concentrăm pe înființarea unui Institut Cultural Român la Cernăuți, precum și a Caselor limbii și culturii române în orașele Herța, Adâncata, Reni, Ismail și Rahău. Voi colabora cu deputatul Ion Popescu, membru în aceeași familie politică, reales recent ca deputat în Rada Supremă de la Kiev, pentru protejarea și promovarea drepturilor și libertăților românilor din Ucraina.

Voi cere guvernului României și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni acordarea de carte românească pentru cele 21 de localități din Rusia populate preponderent de români originari din Basarabia, indiferent de numele atribuit în acte de autoritățile rusă: români, moldoveni, volohi. Voi iniția înfrățirea tuturor acestor 21 de localități cu localități din România.

Voi cere majorității din Parlamentul României adoptarea unei decizii de organizare la București a unei Conferințe internaționale privind Tezaurul României de la Moscova.

8. Înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni.

Înființarea la București a Mizeului Românilor de Pretutindeni este o cerință a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (articolul 10), din 2007, neglijată de regimul Băsescu. Voi cere Guvernului României alocarea unui sediu corespunzător și adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru organizarea și funcționarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, ca centru național de cercetare și documentare asupra românilor de peste hotare.

9. Ridicarea unor monumente ale românilor de seamă.

 Voi asigura colectarea de fonduri private și obținerea de fonduri guvernamentale pentru ridicarea următoarelor monumente:

  • Domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, la București
  • Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la Cahul
  • Domnitorul Grigore Ghica, la Edineț
  • Domnitorul Dimitrie Cantemir, la Cantemir
  • Mitropolitul Gurie Grosu, la Chișinău
  • Regina Maria, la Soroca
  • Scriitorul Alecu Russo, la Strășeni

10. Participarea copiilor și tinerilor basarabeni la tabere de odihnă, de creație, de muncă, arheologice din România.

Copiii și tinerii basarabeni trebuie să cunoască România cât mai bine. Acordurile de înfrățirea între localitățiile și administrațiil locale de pe ambele maluri ale Prutului, precum și proiectele Guvernului României vor oferi cadrul și resursele pentru participarea copiilor și tinerilor români din Basarabia la tabere de odihnă, de creație, de muncă și arheologice din România. Astfel, ne apropiem mai mult și avem garanția că tânăra generație de români basarabeni va simți și gândi românește.

11. Continuitatea proiectelor cu impact pozitiv pentru românii din Basarabia.

Toate proiectele guvernamentale cu impact pozitiv pentru românii din Basarabia:  alocarea de burse pentru elevi, studenți și doctoranzi, sprijinirea publicațiilor, posturilor de radio și televiziune în limba română, a organizațiilor neguvernamentale etc. vor fi continuate și dezvoltate în interesul și în beneficiul românilor.

Promit doar ceea ce pot face și fac doar ceea ce folosește Neamului meu și Țării mele.

Am sprijinul garantat al majorității parlamentare a Uniunii Social Liberale, creditată cu 60% din opțiunile de vot ale românilor din Țară.

Voteză util! Ține minte: Votul tău trebuie să ajungă la Putere, nu în Opoziție!

Sunt ca voi și dintre voi! Sunt cu voi și pentru voi!

Așa am fost și voi fi întotdeauna, al vostru,

Victor ALEXEEV

Chișinău, noiembrie 2012

Advertisements

CETĂŢENIA ROMÂNĂ PENTRU TOŢI ROMÂNII! DEZBATERE PUBLICĂ PE MARGINEA A DOUĂ PROIECTE DE LEGE. EXPUNE-ŢI PĂREREA AICI!

October 25, 2012

Organizaţia PSD România în Republica Moldova se ţine de cuvânt. Readucem în atenţia publică subiectul cetăţeniei române pentru românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care şi-au dobândit cetăţenia prin naştere, precum şi pentru urmaşii lor.

Grupul de lucru, creat de Organizaţia noastră şi format din jurişti din Republica Moldova, a elaborat două proiecte de lege: Despre modificarea şi competarea legii cetăţeniei române şi Despre modificarea şi completarea legii cu privire la actele de stare civilă.

Indiferent dacă aţi redobândit deja cetăţenia română, dacă sunteţi în aşteptarea aprobării cererii de redobândire sau dacă încă nu aţi iniţiat procedurile de redobândire, indiferent dacă sunteţi din Republica Moldova, din Ucraina sau din România, ori de oriunde din lume, vă invităm pe toţi să vă pronunţaţi pe marginea celor două proiecte de lege, contibuind pozitiv la ameliorarea lor. Într-un asemenea subiect important trebuie să manifestăm o solidaritate românească exemplară. Toate propunerile constructive  vor fi luate în consideraţie.  Comentariile care nu se referă la obiectul dezbaterii nu vor fi acceptate.

Prezentăm mai jos cele două proiecte de lege, împreună cu Expunerea de motive pe marginea fiecăruia dintre ele.

Organizaţia PSD România în Republica Moldova

***

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

PROIECT DE LEGE

Despre modificarea şi completarea articolului 11 din Legea cetăţeniei române

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. 11 din Legea cetăţeniei române se completează cu alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:

 Alineatul (2), Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere, potrivit legilor în vigoare până la data de 23 august 1944, precum şi descendenţii lor până la gradul IV, pot solicita transcrierea ori înscrierea în Registrul de Stare Civilă din România a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, în condiiţiile Legii nr. 119/1996 – Cu privire la actele de stare civilă”.

Art. 13 din Legea cetăţeniei române se completează cu alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:

Alineatul (2) Prevederile alineatului precedent nu se referă la cetăţenii români din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.

Art. 20 din Legea cetăţeniei române se completează cu alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:

Alineatul (2) Prevederile alineatului precedent nu se referă la cetăţenii români care au dobândit cetăţenia în condiţiile art. 11, alineatul (2) sau localizaţi teritorial înBasarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

 

EXPUNERE DE MOTIVE

Art. 11 din Legea nr. 21/1991 necesită a fi modificat, întrucât nu corespunde realităţii şi intră în contradicţie cu articolul 5, alineatul 2 din Constituţia României „Cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă. De asemenea mai intră în contradicţie cu articolul 5, alineatul 2, litera b) din Legea nr. 21/1991 – în sensul că sunt  cetăţeni români copiii care s-au născut în afara României şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română şi art. 33 din Legea specială – sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare. Articolul 11, în forma şi conţinutul lui actual, în temeiul căruia redobândesc cetăţenia română basarabenii şi bucovinenii este necostituţional.

Cadrul legislativ românesc trebuie privit în ansamblul său, din punctul de vedere al principiului complementarităţii actelor normative care îl constituie, în acord cu principiul continuităţii Statului Român şi, implicit, al cetăţeniei sale.  Principiul continuităţii statului şi al instituţiei cetăţeniei lor au fost şi sunt aplicate de diverse state membre ale Uniunii Europene, ca Estonia, Letonia, Lituania, Germania, Italia şi altele, precum şi de state extracomunitare, cum este, bunăoară, Federaţia Rusă.

Principiul continuităţii Statului Român şi a instituţiei cetăţeniei sale neîntrerupte li se aplică românilor intrafrontalieri şi trebuie să li se aplice, în egală măsură, nediscriminatoriu, şi românilor extrafrontalieri. Nici o diferenţă de tratament nu se justifică în acest caz şi vine în contradicţie cu bunele practici europene şi internaţionale în materie de cetăţenie.

Este de reţinut în acest context şi că:

Actul Unirii votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918 nu a fost anulat de nimeni niciodată, ca şi Decretul Lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, asupra UNIREI BASARABIEI CU VECHUL REGAT AL ROMÂNIEI, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 8 din 10 aprilie 1918;

Legea nr. 793 – pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 03 septembrie 1941, lege neabrogată până în prezent, care în art. 1 spune clar:„Au fost şi sunt români:

a)     Toţi locuitorii din teritoriile desrobite care potrivit legilor în vigoare la 28 iunie 1940 se bucurau de naţionalitatea română.

b)    Copii născuţi la 28 iunie 1940, sau după această dată, pe teritoriile desrobite dacă tatăl sau în cazul copilului nelegitim mama, au fost şi sunt cetăţeni români, potrivit prevederilor de la litera a;

c)     Regulamentul nr. 15 – privitor la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 26 mai 1942, publicat în Monitorul Oficial al României, partea 1, nr. 110” (Acest act normativ nu a fost abrogat de nimeni niciodată, producând efecte juridice până în prezent).

Capitolele I şi II din Regulamentul nr. 15 privitor la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 26 mai 1942 prevăd:

„ Capitolul I. Dispoziţii Generale:

Art. 1 – Constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legea pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii române din 24 februarie 1924, cum şi de art. 1 şi 2 din Legea nr. 793 din 1941, pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, se va face în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament.

Capitolul II. Calitatea de cetăţean român

Art.2 – Au fost şi sunt cetăţeni români:

  1. Locuitorii din teritoriile desrobite Bucovina de Nord şi Basarabia, care potrivit legilor în vigoare la data de 28 iunie 1940, se bucurau de naţionalitatea română.
  2. Copii născuţi la 28 iunie 1940, sau după această dată pe teritoriile desrobite Bucovina de Nord, Basarabia şi Ţinutul Herţa, dacă tatăl, sau în cazul copilului nelegitim mama, au fost şi sunt cetăţeni români, potrivit prevederilor de la nr. 1.”

Legea nr. 793 şi Regulamentul nr. 15 nu au fost abrogate de nimeni niciodată.

Constituţia Romaniei prevede:

Art. 5, alineatul 2 – Cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă”.

Potrivit art. 5, alineatul 2 din Constituţia României – cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă, chiar dacă din cauza modificărilor teritoriale Basarabia, Ţinutul Herţa şi Bucovina de Nord au fost anexate la URSS, iar după destrămarea imperiului sovietic fac parte din statele Republica Moldova şi Ucraina.

Doar simpla voinţă neviciată poate duce la renunţarea la cetăţenie, exprimată printr-un demers individual. Or, nu se poate renunţa la cetăţenia unui stat printr-o cerere făcută unei autorităţi străine. Românii din Basarabia, Ţinutul Herţa şi Nordul Bucovinei, născuţi pe teritoriul României până la 23 august 1944, precum şi descendenţii lor pînă la gradul III, fiind cetăţeni români prin naştere, nu au renunţat printr-o cerere autorizată către Statul Român la cetăţenia română şi nici Statul Roman nu i-a lipsit de cetăţenia română.

Aşadar, situaţia românilor din Basarabia, Ţinutul Herţa şi Bucovina de Nord se circumscrie dispoziţiilor art. 5, alineatul 2, lit. b) din Legea nr. 21/1991, în sensul că este considerat cetăţean român cel născut în străinătate, dacă cel puţin unul dintre părinţi este cetăţean român.

Astfel, descendenţii până la gradul III aI cetăţenilor români născuţi până la 28 iunie 1940 pe teritoriul României au dobândit cetăţenia română prin naştere în străinătate, fiind născuţi din părinţi cetăţeni români.

Dobândesc cetăţenia româna la acordare prin cerere doar cei care nu au avut-o niciodată şi nici ascendenţii lor nu au fost legaţi de Statul Român prin cetăţenie. Redobândesc cetăţenia româna la acordare prin cerere, doar cei care au fost cetăţeni români, dar au pierdut-o din motive neimputabile lor.

Procedura de dobândire a cetăţeniei române prin acordare la cerere, este prevăzută de legea specială şi anume capitolul III al legii 21/1991. Competenţa privind acordarea la cerere a cetăţeniei fiind atribuită Ministerului Justiţiei şi nu se referă la românii din Basarabia,  Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care au  dobândit-o deja prin naştere.

***

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

PROIECT DE LEGE

Despre modificarea şi completarea art. 42 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă 

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. 42 alin (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Alineatul 4. Cetăţenii români, şi descendenţii lor până la gradul IV, ale caror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care au aparţinut României, iar în prezent se află pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea actelor de stare civilă la toate Direcţiile Judeţene de Stare Civilă din România, în baza extrasului de pe actul de stare civilă ce se găseşte în păstrarea Arhivelor Naţionale din aceste state.

Art. 42 urmează a fi completat cu alineatul (5), după cum urmează:

Alineatul 5. Transcrierea extraselor, duplicatelor de naştere în registrele de stare civilă română se face cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale de la locul solicitării transcrierii, şi cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanei sau, după caz, al Directiei Generale de Evidenţă a Persoanelor a municipiului Bucureşti.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

EXPUNERE DE MOTIVE

pe marginea proiectului de lege privind modificarea şi completarea art. 43 din Legea nr. 119/1996 cu cu privire la actele de stare civila

Condamnarea oficială a regimului comunist şi adrarea României la Uniunnea Europeană au deschis calea înlăturării unor consecinţe nefaste ale ocupaţiei sovietice, efectele care persistă şi astăzi putând fi înlăturate doar prin măsuri reparatorii efective, de natură legislativă.

Întârziată impardonabil, recunoaşterea (termen distinct de dobândire sau redobândire şi de care ne delimităm) cetăţeniei române pentru acele persoane care au dobândit prin naştere cetăţenia româna sau care au dobândit-o ca locuitori ai  Regatului  României până la ocuparea de către URSS la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial  a ţării noastre (Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa), precum şi pentru descendenţii lor, trebuie să se facă printr-o procedură simplificată, pe baza principii clare (continuitatea Statului Român şi instituţia neîntreruptă a cetăţeniei române).

Era de aşteptat ca după 1989  printr-o modificare a legii speciale cu efect reparatoriu, Statul Român să recunoască în bloc, din oficiu, drepturile (rezultând din calitatea de cetăţean român) tuturor acestor persoane şi ale descendenţilor lor, iar mai apoi la autoritatea administrativă să se facă  simple verificări şi înregistrări în evidenţa populaţiei, cu eliberarea actelor de stare civilă şi de identitate. Redobândirea cetăţeniei Române în temeiul art. 11 din Legea specială nu se referă la cetăţenii români şi descendenţii lor de până la gradul III şi, la ora actuală deja şi la gradul IV, care locuesc pe teritoriile care au făcut parte integrantă din Statul Român până la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial.

Cetăţenii români din aceste teritorii nici nu pot formula o asemenea cerere de redobândire  a cetăţeniei române în adresa Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti pentru simplul motiv că nu au pierdut şi nici nu le-a fost retrasă cetăţenia româna pe care au dobândit-o prin naştere (iar descendenţii lor  sunt cetăţeani români născuţi peste hotare din părinţi cetăţeni români).

În condiţiile în care situaţia acestor cetăţeni români nu se încadrează în niciuna din situaţiile pentru dobândirea, acordarea sau redobândirea cetăţeniei române prevăzute de legea 21/ 1991, fiindcă nu există niciun act normativ prin care românii basarabeni şi nord-bucovineni să fi fost lipsiţi de cetăţenia română, situaţia lor se încadreză perfect în prevederele articolului 43, alineatul 4 din Legea nr. 119/1996 “Cu privire la actele de stare civilă”. 

Potrivit Legii nr. 793, pentru reglementarea  cetăţeniei  locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicată în Monitorul Oficial nr. 209 din 06 septembrie 1941 şi Regulamentul nr. 15, cu privire la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicat în Monitorul Oficial nr. 119 din 26 mai 1942, (Legi neabrogate de nimeni niciodată), locuitorii Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa au dobândit cetăţenia română prin naştere, fapt dovedit prin legea şi Regulamentul mai sus indicate.

Conform articolului 5, alineatul  2,  litera b) din Legea cetăţeniei române  nr. 21/l99l, modificată şi completată, copiii născuţi din părinţi cetăţeni români în afara României sunt cetăţeni români. Descendenţii până la gradul trei, şi deja până la gradul patru, ai cetăţenilor români născuţi în aceste teritorii sunt cetăţeani  români. Astfel, ei au dobândit cetăţenia română în afara ţării, fiind născuţi din părinţi cetăţeni români. Conform articolullui 5, alineatul (2) din Constituţia României, cetăţenia română nu-i poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.  În aceste condiţii, situaţia lor se circumscrie dispoziţiilor articolului 5, alineat (2) din Constituţia României şi articolului 5, alineat (2),  litera b din Legea 21/1991, în sensul că sunt cetăţeni români cei născuti în străinătate, dacă măcar unul dintre părinţi este cetăţean român.

Pornind de la necesitatea modificării şi completării Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, ajungem în mod firesc la necesitatea modificării şi completării articolului 42 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. 

Conform articolului 42, alineatul (4), (varianta propusa spre modificare) din legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cetăţenii români şi descentenţii lor până la gradul III ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care s-au aflat în cuprinsul Statului Român, iar în prezent se află pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea, transcrierera şi eliberarea actelor de stare civilă.

Locuitorii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care s-au născut pe teritoriul României până la 23 august 1944, şi descendenţii lor până la gradul IV, au naţionalitate română. Toţi românii din localităţile indicate în  Legea Administrativă nr. 1570 din 15 iulie 1938, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 187 din 14 august 1938, localităţi ocupate de URSS la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial, îşi pot transcrie actele de stare civilă, prezentând extrasele (duplicatele) din Arhivele Naţionale.  În prezent, extrasele certificatelor de naştere ale acestor cetăţeni români se află în gestiunea instituţiilor arhivistice ale altor state: Republica Moldova şi Ucraina.

Cetăţenilor  români şi descendenţilor acestora până la gradul III, din teritoriile mai sus indicate, trebuie să li se poată întocmi şi elibera acte de stare civilă la toate Direcţiile Judeţene de Stare Civilă din România. Redobândirea cetăţeniei române nu se referă la românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care deţin cetăţenia prin naştere, această cetăţenie transmiţându-li-se şi descendenţilor lor până la gradul III sau IV.


EXPLOZIV! ROMÂNII BASARABENI CER RECHEMAREA AMBASADORULUI MARIUS GABRIEL LAZURCA, FINUL LUI TEODOR ANATOL BACONSCHI ŞI FIU CREDINCIOS AL PATRIARHIEI RUSE DE LA MOSCOVA

August 20, 2012

FUNDAŢIA PENTRU EDUCAŢIE DIN REPUBLICA MOLDOVA

nr. 29 din 03 august 2012

Excelenţei Sale,

Domnului Ministru al Afacerilor Externe al României

Referinţă: Cazul ambasadorului extraordinar şi plenipotenţiar al României la Chişinău

EXCELENŢĂ,

Unul dintre domeniile de maxim şi firesc interes pentru noi îl constituie modul în care este reprezentată ţara noastră, România, în Republica Moldova. De-a lungul anilor, în fruntea misiunii diplomatice a României la Chişinău s-au succedat mai mulţi ambasadori. Unii dintre ei, diplomaţi de carieră, persoane cu o pregătire profesională temeinică, au lăsat o amintire luminoasă în relaţiile dintre cele două state ale noastre, făcând servicii imense României şi interesului ei naţional legitim. Alţii, dimpotrivă, fiind promovaţi pe criterii extraprofesionale şi datorită unor conjuncturi politice mai puţin faste, au făcut, pe bună dreptate, obiectul criticilor întemeiate ale românilor.

În calitatea noastră de cetăţeni români rezidenţi în Republica Moldova, dorim să vă aducem astăzi în atenţie figura actualului ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Moldova, domnul Marius Gabriel Lazurca, desemnat la post în februarie 2010, după ce antecesorul său în funcţie, domnul Filip Teodorescu, fusese expulzat de către autorităţile comuniste de la Chişinău.

Natura relaţiilor speciale şi privilegiate dintre România şi Republica Moldova reclamă ca România să aibă la Chişinău un ambasador care să facă faţă cu supra de măsură înaltelor exigenţe ale funcţiei.

Opinia noastră este că desemnarea domnului Marius Gabriel Lazurca în fruntea Ambasadei României la Chişinău, precum şi o serie întreagă de date devenite cunoscute ulterior acestei desemnări, ridică semne drastice de întrebare din punctul de vedere al corespunderii persoanei respective cu rigorile funcţiei deţinute.

– Naşule dragă, eu mă fac că reprezint interesele Bucureştiului, dar ăştia nici nu-şi dau seama că, de fapt, le reprezint pe cele ale (Patriarhiei) Moscovei.

Precum a devenit cunoscut, desemnarea domnului Marius Gabriel Lazurca la post, în fruntea misiunii diplomatice a României la Chişinău, reprezintă un caz clasic de nepotism şi s-a datorat legăturilor sale de rudenie cu fostul ministru al Afacerilor Externe al României, domnul Teodor Anatol Baconschi, naşul său de cununie, adică o rudă prin alianţă. Recomandarea domnului Marius Gabriel Lazurca pentru funcţia de ambasador al României la Chişinău a fost făcută oficial anume de către domnul Teodor Anatol Baconschi.

Este de remarcat şi faptul deloc întâmplător că anterior, în virtutea aceloraşi legături de rudenie, anume domnul Marius Gabriel Lazurca l-a succedat pe domnul Teodor Anatol Baconschi în funcţia de ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun (Vatican). Presa din ţară a scris despre modul în care Marius Gabriel Lazurca a promovat interesele Statului Român la Vatican, aducând în atenţie scandalul din anul 2008 legat de organizarea expoziţiei internaţionale „Cucuteni-Trypillia. O mare civilizaţie a Vechii Europe (5000 – 3000 î.H.)” realizate în triplu parteneriat România-Republica Moldova-Ucraina. Se cuvine să amintim aici, cu titlu de fapt divers, că refuzul domnului Marius Gabriel Lazurca din 2008 de a susţine această celebră expoziţie a atras riscul eliminării României şi Republicii Moldova dintre organizatori şi că abia după eforturi incomensurabile ale unor marcante personalităţi culturale şi bisericeşti din România, dar fără nici un sprijin din partea Ambasadei României, expoziţia a fost vernisată până la urmă, însă sub patronajul Ambasadei Ucrainei pe lângă Sfântul Scaun.

Marea decepţie şi consternare firească a românilor din Republica Moldova s-a produs însă în momentul în care ambasadorul Marius Gabriel Lazurca şi-a afişat în presă apartenenţa la jurisdicţia canonică a Patriarhiei Moscovei, aflată în Republica Moldova, aşa cum se cunoaşte, într-un diferend istoric cu Patriarhia Română pe subiectul Mitropoliei Basarabiei. Domnul Marius Gabriel Lazurca este singurul ambasador al unei ţări UE şi NATO la Chişinău care aparţine jurisdicţional de centrul de putere ecleziastică de la Moscova. Pentru exactitate, vom arăta că actualul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României la Chişinău, potrivit propriilor sale declaraţii publice, face parte din enoria bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău, o parohie din cadrul structurii locale a Patriarhiei Moscovei în Republica Moldova. Mai mult, ambasadorul Marius Gabriel Lazurca a declarat pentru presă că şi anterior, în timpul de aflare a sa în Franţa, la Paris, a făcut parte din enoria Bisericii Ruse, şi nu a Bisericii Ortodoxe Române. Într-un spaţiu profund marcat de diferendul canonic şi istoric româno-rus, cum este Republica Moldova, apartenenţa jurisdicţională a şefului misiunii diplomatice a României la Patriarhia Moscovei constituie un puternic factor frustrant pentru românii din Republica Moldova, indiferend de faptul dacă sunt sau nu cetăţeni ai Statului Român.

Nu ne stă în intenţie să trecem aici şi acum în revistă toate manifestările de complicitate ale ambasadorului Marius Gabriel Lazurca cu structura locală a Patriarhiei Moscovei, întrucât considerăm că acestea sunt sau, cel puţin, ar trebui să fie bine cunoscute de către Ministerul Afacerilor Externe al României. Vom aduce în atenţie doar două cazuri.

Marchel: Hotărârea Sfântului Sinod din București afectează stabilitatea în zona Europei de Sud-Est, prezentând pretenții, la moment tăcute, asupra teritoriului mai multor state independente. Ca urmare, degradează relațiile popoarelor învecinate de veacuri, creând astfel atmosferă de neîncredere ce riscă să se transforme în ură… De aceea, protestăm împotriva amestecului românesc politico-bisericesc în problemele Republicii Moldova.
Lazurca: Este, pentru mine, un prilej de bucurie să fiu în mijlocul fraţilor de credinţă. Mulţumesc că mi-aţi dat ocazia să fiu în mijlocul dreptcredincioşilor din Bălţi, în această frumoasă catedrală. Odată ce am participat la această sfântă slujbă, permiteţi-mi să mă consider şi eu membru al acestei comunităţi.

Ambasadorul Marius Gabriel Lazurca este singurul diplomat acreditat în Republica Moldova care anul acesta, la 11 ianuarie, în calitatea sa oficială de reprezentant extraordinar şi plenipotenţiar al Statului Român, i-a adresat personal felicitări, „de ziua îngerului”, unuia dintre principalii agenţi de influenţă ai Moscovei în Republica Moldova, episcopul Marchel Mihăiescu de Bălţi, românofob notoriu şi vehement, care nu ratează nici o ocazie de a se manifesta agresiv împotriva limbii române, a identităţii româneşti şi a dreptului firesc şi legitim al românilor din Republica Moldova de a se afla în comuniune canonică şi spirituală directă cu Patriarhia Română. Cu ocazia acestui eveniment, ambasadorul Marius Gabriel Lazurca a ţinut să sublinieze încă o dată apartenenţa sa jurisdicţională la Patriarhia Moscovei, declarând: „Este, pentru mine, un prilej de bucurie să fiu în mijlocul fraţilor de credinţă. Mulţumesc că mi-aţi dat ocazia să fiu în mijlocul dreptcredincioşilor din Bălţi, în această frumoasă catedrală. Odată ce am participat la această sfântă slujbă, permiteţi-mi să mă consider şi eu membru al acestei comunităţi”.

Totodată, ambasadorul Marius Gabriel Lazurca nu s-a limitat doar la gesturi simbolice care implică public autoritatea Statului Român de partea jurisdicţiei canonice moscovite  abuzive peste românii ortodocşi din Republica Moldova. Ambasadorul Lazurca a implicat şi fondurile bugetare ale României în sprijinul structurii locale a Bisericii Ruse, sfidând Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română). Astfel, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României la Chişinău a făcut tot posibilul pentru aducerea la Chişinău, în cadrul unui program al Institutului Cultural Român, condus la acea vreme de binecunoscutul Horia-Roman Patapievici, a corului bisericii Stavropoleos din Bucureşti pentru a acompania, la biserica „Sfântul Dumitru” de care aparţine ambasadorul, slujbele împresurate cu ectenii pentru conducătorii Patriarhiei Moscovei, unul dintre vectorii antiromânismului, cea care ţine în prizonierat canonic milioane de români ortodocşi zmulşi în 1940 şi 1944 de la sânul Bisericii Ortodoxe Române mame.

Orice cetăţean român onest şi obiectiv va fi de acord că aceste asocieri şi complicităţi regretabile pe care le admite ambasadorul Marius Gabriel Lazurca, cu o persevereverenţă demnă de o cauză mai bună, nu pot constitui exemple de servire cu bună credinţă şi ataşament a interesului Statului Român şi a intereselor românilor extrafrontalieri.

Un alt subiect demn de atenţie este şi cel al modului de (ne)implicare a ambasadorului Marius Gabriel Lazurca în perioada care a precedat Referendumul Naţional din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu.

În condiţiile în care o parte a presei de limbă română din Republica Moldova, sprijinită financiar de către Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a abdicat de la principiile independenţei şi neutralităţii politice, angajându-se partizan în favoarea preşedintelui suspendat şi prezentând într-o lumină defavorabilă conducerea Parlamentului şi Guvernului României, recurcând la dezinformare şi manipulare evidentă şi chemând la boicotarea Referendumului de către cetăţenii români, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României, altfel activ în cadrul spiritual al Patriarhiei Moscovei, a făcut dovada lipsei oricărei reacţii adecvate. Era firesc să ne aşteptăm, ca cetăţeni români, la exprimarea publică de către ambasadorul Marius Gabriel Lazurca a unui punct de vedere oficial faţă de campania virulentă  derulată de unele publicaţii sprijinite de Guvernul României, campanie având drept scop demotivarea concetăţenilor noştri de a participa activ la consultarea populară din 29 iulie 2012 şi obstrucţionarea Referendumului Naţional. Aşteptările noastre au fost, din păcate, în zadar.

În această situaţie, având în vedere cele expuse mai sus, vă adresăm respectuos, mult stimate domnului ministru al Afacerilor Externe, rugămintea stăruitoare de a dispune, conform uzanţelor şi legilor României, evaluarea multilaterală a prestaţiei la post a ambasadorului extraordinar şi plenipotenţiar al României la Chişinău, Marius Gabriel Lazurca, luând în calcul posibilitatea rechemării sale şi înlocuirii cu un ambasador de carieră, temeinic pregătit, exemplar, eficient, în afara oricăror complicităţi de rudenie sau suspiciuni de aliniere geospirituală la centrul de putere religioasă de la Moscova, întru totul devotat şi realmente util interesului naţional al Statului Român şi intereselor românilor din Republica Moldova.

Rămânând în aşteptarea unui răspuns, vă rog, Excelenţă, să primiţi şi cu acest prilej asigurarea deplinului nostru respect.

Viorel BUZDUGAN,

Preşedinte al Fundaţei pentru Educaţie din Republica Moldova