Sondaj CSCI: USL ar obţine la alegerile din 9 decembrie 58%, PPDD – 18%, iar ARD- 16% din voturi. USL va guverna fără UDMR!

September 28, 2012

Uniunea Social-Liberală ar obţine la alegerile parlamentare 58% din opţiunile electoratului, fiind urmată în topul preferinţelor de PP-DD, cu 18% din voturi, în timp ce Alianţa România Dreaptă ar obţine 16%, potrivit unui sondaj de opinie al CSCI comandat de RTV.

Sondajul, realizat de Centrul de Cercetări şi Studii InfoPolitic arată că dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminică, 58% dintre cei intervievaţi ar vota USL, partidul condus de Dan Diaconescu ar fi votat de 18% dintre electori, ARD ar obţine 16%, iar UDMR – 5%, PRM – 2% şi PNG – 1%.

Sondajul CSCI a fost efectuat în perioada 24 – 26 septembrie 2012, pe un eşantion de 1.104 persoane şi are o marjă de eroare de +/-3%.

Faţă de un sondaj anterior, realizat în perioada 25 august-5 septembrie, tot de CSCI, USL pierde însă 4 procente, iar partidul condus de Dan Diaconescu, PP-DD, este în creştere cu 7 procente, potrivit sondajului dat publicităţii vineri de România TV. Pentru perioada menţionată, USL era cotat la 62% din preferinţele electorale, PDL avea 19%, iar PPDD-ul lui Dan Diaconescu – 11%.

Astfel, devine clar că după 9 decembrie 2012 USL va avea o majoritate parlamentară confortabilă, ceea ce va duce la îndreptarea multor anomalii din prezent.

Advertisements

ISTORICUL VOTURILOR PENTRU PREŞEDINŢII ROMÂNIEI: 1992-2012. Dinamica populaţiei României şi a electorilor din listele oficiale. Chestiunea CVORUMULUI

August 3, 2012

Infopolitic ne pune la dispoziţie cifrele oficiale privind alegerea ultimilor 3 preşedinţi ai României. Conform rezultatelor de la referendumul din 29 iulie, împotriva lui Traian Basescu au votat mai mulţi români decât pentru oricare dintre celelalte scrutinuri prezidenţiale precedente.

În condiţiile în care populaţia României, ca şi a tuturor ţărilor din regiune, a cunoscut un declin dramatic, listele electorale au rămas neschimbate. Vedeţi tabelul de mai jos care cuprinde: 1. datele recensămintelor generale ale populaţiei (cu roşu), 2. datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică (cu albastru) şi 3. datele privind nunărul alegătorulor din listele de bază deţinute de Autoritatea Electorală Permanentă (cu verde).

Aceste informaţii sunt de luat în seamă din cauza impunerii obligativităţii cvorumului, o practică existentă doar în 3 state europene: Rusia, România şi Lituania. Comisia de la Veneţia consideră nedemocratică menţinerea pragului de participare la orice tip de scrutin şi insistă asupra eliminării lui.

Este uşor să tragem singuri concluzii logice.


ANALIZĂ – TRAIAN BĂSESCU ÎNVINS ŞI ÎN STRĂINĂTATE. A PIERDUT ÎN SUA, FRANŢA, GERMANIA, SPANIA, AUSTRIA, ITALIA, ANGLIA. A CÂŞTIGAT ÎN AFRICA, BASARABIA ŞI URUGUAY

August 2, 2012

Centralizarea voturilor din străinătate, prezentată de Autoritatea Electorală Permanentă, arată că preşedintele suspendat a pierdut încrederea românilor din străinătate, chiar şi acolo unde, în mod tradiţional, se bucura de o largă simpatie. Spania, Franţa, SUA sunt doar câteva exemple (vezi tabelul). Procentele reprezintă masa electorală prezentă la urne, singura care contează în procesul democratic, bazat pe responsabilitate şi implicare. Totuşi, Traian Băsescu a repurtat şi patru victorii: Kenia, Libia, Republica Moldova şi Uruguay.

Comparativ cu referendumul de suspendare din urmă cu cinci ani, când au fost organizate secţii de votare şi în străinătate, diferenţa de prezenţă la urne faţă de anul 2012 este nesemnificativă. Dacă în 2007 numărul voturilor valabil exprimate ale disporei au fost de 75.027, în 2012 acestea au ajuns la 72.362, motiv pentru care se poate afirma că invitaţia la boicot, pe acelaşi subiect electoral nu a funcţionat. În 2007, românii din străinătate votau masiv împotriva suspendării, 70.044 opţiuni, faţă de cele 4.741 voturi pro suspendare. Raportul s-a schimbat la 29 iulie a.c. (57.297 – DA, 15.066 – NU).

Referitor la votul din Republica Moldova, un bazin electoral recunoscut pro Traian Băsescu, în turul II al alegerilor prezidenţiale s-au prezentat la urne 12.257 alegători din care 11.572 (94.82%) au votat cu acesta. Comparând prezenţa din 2009 cu cea din 29 iulie 2012 se poate spune că electoratul din R. Moldova este singurul care a urmat masiv îndemnul la boicot, dar a şi învins în scorul electoral. Totodată, R. Moldova este singura ţară în care Traian Băsescu şi-a menţinut neştirbită încrederea electorală.

La referendumul din 29 iulie, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a organizat 306 secţii de votare în afara ţării, faţă de cele 294 de la alegerile prezidenţiale din anul 2009.

sursa: http://dantomozei.ro


TRAIAN BĂSESCU – UN PREŞEDINTE NELEGITIM ÎN PRESA INTERNAŢIONALĂ. Vezi ce scriu Deutsche Welle, Wall Street Journal, Financial Times, New York Times, Le Figaro și Le Monde

August 1, 2012

Recenta reacție din partea presei internaționale la rezultatul referendumului demonstrează o schimbare importantă de percepție asupra evenimentelor politice recente din România. Deutsche Welle, Wall Street Journal, Financial Times, New York Times, Le Figaro și Le Monde, toate spun același lucru: chiar dacă Traian Băsescu se va întoarce la Cotroceni, legitimitatea sa ca Președinte este anulată de cele 7,4 milioane de voturi pe care le are împotrivă. Așadar, pe plan extern, rezultatul referendumului este că Traian Băsescu a suferit o puternică înfrângere de imagine. În schimb, tema așa-zisei lovituri de stat a dispărut de pe agenda publicațiilor.

Publicația germană Deutsche Welle, care i-a acordat un sprijin semnificativ lui Traian Băsescu în campania pentru referendum, lansează un apel puternic pentru demisia acestuia, considerând-o singura soluție pentru stabilitatea României: „Pentru ca ţara să se întoarcă la apele mai calme, există de fapt o singură opțiune: Băsescu trebuie să demisioneze şi să facă loc pentru alegerile prezidenţiale anticipate mai târziu în 2012, în paralel cu alegerileparlamentare care vor avea loc tot la acel moment. Este timpul pentru România să se despartă de vechiul stabiliment politic la 23 de ani după căderea dictaturii comuniste.

Wall Street Journal subliniază dificultatea trecerii de pragul de participare impus de cvorumul de 50%+1, deși “aproape opt milioane de oameni, sau aproximativ 46% din alegătorii ţării au participat şi 88% au votat împotriva domnului Băsescu.

Financial Times tratează subiectul din perspectiva greșelilor pe care Traian Băsescu le-a făcut în relația cu instituțiile statului și scoate în evidență lipsa acestuia de legitimitate în funcție. „În timp ce preşedintele probabil își va păstra slujba, scrie Financial Times, poziţia sa a fost slăbită de peste 7 milioane de voturi – 87% din total, care au fost date împotriva lui. Preşedintele nu a acţionat întotdeauna în modul neutru impus de Constituţie. În special, el a încercat să intervină în politica economică, prerogative care sunt în afara mandatului său. În plus, stilul său de viaţă luxos este dezaprobat de către alegătorii care se luptă cu austeritatea”.

New York Times atrage atenția că întoarcerea lui Traian Băsescu la Cotroceni ar putea genera instabilitate politică în continuare, iar președintele „ar putea folosi autoritatea pentru a încerca să împiedice politicile Prim-ministrului Ponta.

Și analzia Le Figaro este în acord cu această idee. „Traian Băsescu va recâștiga locul la Cotroceni, însă legitimitatea sa iese grav afectată din acest referendum. Peste 87% dintre votanți s-au pronunțat pentru demiterea sa, sancționând astfel politica de austeritate asumată în 2010 de PDL, formațiunea șefului statului. Președintele nu este lipsit de vină pentru instabilitatea politică ce s-a făcut simțită mai mulți ani în România”, scrie publicația franceză.

Le Monde merge mai departe cu abordarea critică, remarcând greșelile pe care Traian Băsescu le-a făcut, precum încurajarea nepotismului: „Chiar Traian Băsescu a recunoscut că a comis “greşeli” în timpul mandatului său, inclusiv faptul că a permis ca fiica sa, Elena, poreclită “Paris Hilton din Carpaţi”, să participe la alegerile europene.

sursa: pesurse.ro