REȚEAUA KGB ESTE IMPLICATĂ ÎN CAMPANIA PENTRU PARLAMENTUL ROMÂNIEI!

December 7, 2012

Rețeaua KGB este implicată în campania pentru Parlamentul României și acționează inclusiv de la București.

O unealtă securistică de la București, care, în opinia mea servește interesele rusești, m-a atacat murdar numindu-mă ”rusoi borât” și kaghebist. Unu: nu sunt rus. Doi: nu am fost și nu sunt kaghebist. Nu mă justific, căci nu am pentru ce mă justifica. Sunt român și am apărat pământul românesc cu arma în mână. Spun doar ca să se cunoască.

Respectiva unealtă securistică s-a dedat și atacurilor murdare împotriva domnului Titus Corlățean, ministrul Afacerilor Externe al României, care a exprimat poziții publice în apărarea dreptului copiilor români din Transnistria la învățământ în limba română, pe baza alfabetului românesc, și a avut o poziție tranșantă în legătură cu declarațiile provocatoare ale lui Rogozin în chestiunea consulatului Rusiei la Tiraspol.

Acea unealtă securistică de la București, de altfel mason și membru al Ordinului Cavalerilor de Malta, de obediență imperială rusă, bun prieten cu Mihai Conțiu, un alt securist care s-a dezis de cetățenia României și a cerut azil politic în Republica Moldova, a acționat la unison cu kaghebiștii ruși de la Tiraspol, incriminându-mă fără niciun temei real.

Realitatea este tocmai inversă. MGB (acum KGB) de la Tiraspol, o filială a FSB-ului rus, mi-a intentat, la 17 iunie 2007 un dosar penal, cerând pentru mine 25 de ani de detenție. Prezint alăturat copia uneia dintre citațiile trimise de MGB la Chișinău. Am tradus în română textul acestei citații, ca și unealta securistică de la București să înțeleagă.

Kaghebiștii de la Tiraspol și-au dus opera ticăloasă până la capăt. Un proces de operetă a avut loc la Tiraspol, iar așa-zisa justiție din zona de ocupație militară rusă m-a judecat în lipsă, eu fiind condamnat, așa cum s-a cerut, la 25 de ani de detenție pentru ”tentativa de răsturnare a puterii de stat în RMN”.

Din 2007 nu am mai călcat în Transnistria. Nu că m-aș teme de KGB. Nu vreau să le ofer însă kaghebiștilor ruși satisfacția de a mă încarcera pentru simplul fapt că am apărat pământul românesc și drepturile românilor din zona de ocupație rusă. Și nici nu doresc să-mi atribui aura de erou național sau de martir care putrezește în închisorile separatiștilor ruși, care câștigă un dosar la CEDO și în apărarea căruia se ridică suflarea noastră națională.

Chestiunea implicațiilor serviciilor secrete străine, mă refer la cele ruse și maghiare, în campania electorală pentru Parlamentul României este totuși demnă de atenție. Trebuie să discutăm despre aceste implicații deschis.

Presa de la București a scris despre amestecul mai multor oficiali maghiari atât în referendumul de astă vară pentru demiterea președintelui Băsescu, cât și despre conexiunile mai multor reprezentanți ai UDMR cu serviciile și factorii de putere de la Budapesta.

De asemenea, PDL, aliatul UDMR, partid frățesc din PPE, a adus în atenția publică, fără să vrea, elemente care ne trimit cu gândul la implicațiile mai vechilor și mai noilor securiști ruși în campania pentru Parlamentul României. Haideți să le trecem în revistă, obiectiv și pe cât se poate fără părtinire.

1. ARD, alianța constituită în jurul PDL, are pe liste doi candidați originari din Basarabia. Unul este și cetățean ucrainean, iar altul este și cetățean moldovean. Presa de la București a scris că asupra celor doi candidați a planat și planează suspiciunea că ar avea legături cu SBU (Serviciul de Securitate din Ucraina) și, repspectiv, cu SIS (Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova).

2. Cei doi candidați sunt apropiați ai președintelui Băsescu, el însuși suspectat temeinic de apartenență la fosta Securitate, dar și de relații, prin fratele său Mircea Băsescu, cu oamenii serviciilor secrete ruse și implicații în traficiul ilegal cu armament. Relația Mircea Băsescu – Viktor Bout (condamnat în SUA tocmai pentru trafic ilegal cu armament) nu constituie un secret pentru nimeni. Această relație a fost în măsură să ridice mari semne de întrebare în fața aliaților noștri strategici europeni și americani.

3. Candidatul basarabean al ARD pentru Senat a avut imprudența să recunoască zilele trecute, fiind filmat de jurnaliști din București, că a făcut armata la ruși, trimis de KGB.

4. Candidatul basarabean al ARD pentru Camera Deputaților a fost sprijinit pe față în această campanie de către un fost oficial sovietic la Chișinău, de rang înalt, care, se știe a absolvit Școala Superioară a KGB de la Moscova. Presa din Basarabia și din România a scris, cu diferite ocazii, atât despre apartenența respectivului oficial la rețeaua KGB, cât și despre apartenența la această rețea a soției sale.

5. Același candidat basarabean al ARD pentru Camera Deputaților a fost susținut în presa de la Chișinău de câțiva absolvenți a Școlii Superioare a Partidului Comuniștilor din URSS asupra cărora planează, de asemenea, suspiciunea de a fi fost colaboratori ai fostului KGB. Aceste aspecte vor deveni clare definitiv doar atunci când se va pune în aplicare la Chișinău lustrația.
Pentru mine nu este de mirare această solidaritate a securiștilor vechi și noi, aflați în misiune fie la Chișinău, fie la București.

Ceea ce îmi atrage însă atenția este lucrarea lor la unison cu kaghebiștii de la Tiraspol care au cerut și au obținut condamnarea mea la 25 de ani de detenție pentru ”tentativa de răsturnare a puterii de stat în RMN”. Recunosc că acest efort conjugat al securiștilor ruși de la Tiraspol și București mă onorează. Nu îi este oricui dat să fie țintă vie a dușmanilor de secole ai românilor.
Acest fapt confirmă că Basarabia rămâne o zonă de interes geopolitic pentru Moscova și că Rusia își activează, atunci când are nevoie, întreaga rețea de agenți care împânzește spațiul românesc de la un capăt la altul.

Voi reveni la acest subiect după campania electorală. Uneltele securistice ale Rusiei la București se înșeală subiestimându-și țintele vii pe care le atacă și, evident, gafează. Prin asemenea gafe aceste unelte securistice se autodeconspiră în mare parte. Vă asigur că voi pune umărul din plin la deconspirarea lor completă.

Alexeev atacat de MGB

Traducerea în română a textului citației MGB de la Tiraspol

MINISTERUL SECURITĂȚII DE STAT AL RMN
Nr. s/2137 din 5.12.2007

MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE
AL REPUBLICII MOLDOVA

Pe rolul Direcției Anchetă a Ministerului securității de stat a Republicii Moldovenești Nistrene se află dosarul penal nr. 207138060, întentat în baza articolului 274 din Codul Penal al RMN, pe faptul acaparării violente a puterii care s-a produs la 17 iunie 2007 în microraionul Corjova al orașului Dubăsari de către reprezentanții autorităȚilor Republicii Moldova.

În legătură cu cele expuse, Dumneavoastră, precum și subalternii dumneavoastră Gh. Cosovan – șef al Departamentului Serviciu Operativ al MAI al R. Moldova, V. Alexeev – șef al Direcției Anchetă Penală a MAI al R. Moldova și V. Uța – comisar al CRP Dubăsari urmează să vă prezentați, în calitate de bănuiți, la Direcția Anchetă a MGB al RMN pentru a fi anchetați.
Anexă: citațiile privind convicarea pentru anchetare în calitate de bănuiți (4 pagini).

Anchetator superior al Direcției Anchetă a MGB al RMN
Căpitan de justiție

V. V. Mișin

Advertisements

LISTA NEAGRĂ a Monicăi Macovei. Care sunt cei 36 de candidați ARD care au picat testul de integritate. Viorel Badea şi Wiliam Brânză figurează în Lista Neagră

October 28, 2012
Viorel Badea, muncind din greu pentru românii de peste hotare. Aşa a ajuns în Lista Neagră a PDL.

Viorel Badea, muncind din greu pentru românii de peste hotare. Aşa a ajuns în Lista Neagră a PDL

Monica Macovei își ia mâna de pe lista de candidați a ARD. Într-un comunicat, Comisia de etică a lui Macovei arată că şi-a încheiat activitatea şi a recomandat respingerea candidaturii a 36 de persoane, însă decizia va aparţine co-preşedinţilor ARD, se arată într-un comunicat al Comisiei.

Pe lista celor respinşi de comisie se numără şi Cristian Rădulescu, Wiliam Brânză sau Viorel Badea despre care preşedintele PDL Vasile Blaga s-a pronunţat deja în sensul că vor figura pe listele de la alegeri. Macovei a ţinut să precizeze că ea a dat vor negativ pentru alte 58 de candidaturi, care însă au fost validate în Comisia de etică.

Comisia de etica a Aliantei Romania Dreapta (ARD) a finalizat verificarea candidatilor. Soarta celor cu aviz negativ este în mâna  co-președinților ARD.

1. Comisia de etica a Aliantei Romania Dreapta (ARD) a finalizat verificarea celor 502 candidaturi  transmise pana pe 24 octombrie 2012, care aveau documentele complete. In urma evaluarii, Comisia a deciz prin vot sa acorde aviz negativ pentru 36 de candidaturi, cateva dintre acestea fiind intre timp inlocuite. Comisia de etica a analizat si 4 contestatii.

2. In sedinta de miercuri, 24 octombrie 2012, Comisia de etica a decis prin vot sa transmita co-presedintilor Aliantei, spre solutionare, contestatiile depuse in ultimele zile, pentru ca:

(a)  unii dintre co-presedintii ARD au avut interventii publice prin care au anuntat ca:

  •  analizeaza contestatii ale candidatilor cu aviz negativ din partea Comisiei de etica
  • au decis sa isi asume deja candidaturile unora dintre acestia

(b) unii dintre candidatii cu aviz negativ au sustinut public, in mod eronat, ca au primit aviz favorabil.

In aceste conditii, conducerea Aliantei trebuie sa preia toate contestatiile si sa isi asume raspunderea pentru deciziile luate. Decizia finala privind candidatura celor care au primit aviz negativ din partea Comisiei si componenta listei finale a candidatilor este raspunderea partidelor din Alianta.

3. Comisia de etica a decis sa nu mai primeasca noi dosare de candidatura incepand de astazi, 25 octombrie 2012. Orice schimbare a candidatilor este responsabilitatea exclusiva a co-presedintilor Aliantei.

4. Evaluarea candidaturilor s-a facut pe baza informatiilor transmise de candidati si prin verificari riguroase la Registrul Comertului, pe site-urile oficiale de licitatii si ale institutiilor publice care au contracte, pe baza comunicarilor oficiale si documentelor aflate pe paginile de internet ale Agentiei de Integritate, ale parchetelor si in baza de date a Portalului instantelor de judecata. Am folosit si informatii din presa coroborate cu informatii de la institutiile publice.

5. Deciziile in Comisie s-au luat prin vot majoritar, presedintele neavand drept de veto. Pentru toti candidatii cu aviz negativ presedintele Comisiei de etica, Monica Macovei, a votat impotriva candidaturilor. Monica Macovei a dat vot negativ pentru alte 58 de candidaturi, dar care au primit aviz favorabil prin vot  majoritar. Opiniile diferite si votul majoritar fac parte din democratie.

6. Pe baza analizei candidaturilor si prin vot, Comisia de etica a dat aviz negativ pentru urmatorii 36 de candidati:

1. Pandele Andi Sorin – Arges

2. Cocaina Mihai – Arges

3. Rusu Mihai – Bacau

4. Burca Eugen – Bacau

5. Tirle Radu – Bihor

6. Ghilea Gavrila – Bihor

7. Iacob – Strugaru Stelica – Botosani

8. Rebenciuc Neculai – Botosani

9. Puchianu Ioan – Dumitru – Brasov

10. Radulescu Cristian – Bucuresti

11. Simion Florin – Bucuresti

12. Budulan Pompiliu – Bucuresti

13. Poteras Cristian – Bucuresti

14. Negrila Corina Daniela – Bucuresti

15. Anghel Nicolae – Constanta

16. Gheorghe Florin – Constanta

17. Brinza William – Diaspora

18. Badea Viorel – Diaspora

19. Stoica Stefan Bucur -Dolj

20. Pasculescu Veta – Dolj

21. Ardeleanu Valeriu – Galati

22. Resmerita Dorulet – Galati

23. Ciumacenco Nicusor – Galati

24. Cazacu Marinica – Ialomita

25. Munteanu Mircia – Hunedoara

26. Branduse Aurica – Hunedoara

27. Movila Petru – Iasi

28. Cabalau Maria – Iasi

29. Rusu Leonard – Iasi

30. Surdu Gabriel – Iasi

31. Bogaciu Ion – Ilfov

32. Militaru Lucian – Teleorman

33. Barbu Costel – Teleorman

34. Radu Anisoara – Tulcea

35. Oprescu Ion – Valcea

36. Iacob Alexandru – Vaslui

Comisia de etica a fost formata din: Monica Macovei – presedinte, Theodor Stolojan – PDL, Despina Munteanu – FC, Mihaela Vasilatii – PNTCD, Ioan Greceanu- NR.

sursa: antena3.ro

PREMIERUL VICTOR PONTA DESPRE CELE 15 BOMBE CU CEAS MOŞTENITE DE LA PDL

October 11, 2012

Adevăratul raport al guvernării îl vom face în campanie, în faţa oamenilor, când vom cere şi votul lor pentru a continua. Însă este un bun prilej să facem o enumerare a “bombelor cu ceas” pe care le-am moştenit de la PDL în acest an. Sunt mai degrabă mine anti-personal decât bombe, pentru că ele sunt riscante nu doar pentru combatanţii politici, ci şi pentru cetăţeni, care devin victime colaterale ale unor incredibile mizerii planificate de PDL:

  1. ANAF (Blejnar, corupţie, evaziune) – Legea 571/2003 art 292 prevede că din Martie 2012 trebuiau aprobate noile niveluri pentru impozite şi taxe locale, iar proiectul în acest sens a fost adoptat de Guvernul PDL. Am luat această reţea, am schimbat şefii, iar efectul a fost creşterea încasarilor la buget în primul trimestru cu peste 1 miliard de lei.
  2. Poşta Română – pierderi de peste 100 milioane şi perspectiva falimentului. Încrengăturile clientelare duc până la importanţi lideri PDL, şi sperăm că procurorii vor ajunge să instrumenteze toate fraudele de acolo.
  3. Pierderi şi datorii la Hidroelectrica (1,2 miliarde euro) şi Oltchim (700 mil euro). Muşuroiul cu interese periculoase pentru stat a fost distrus, dar acum “baieţii deştepti” încurajati de miniştrii PDL încearcă să revină, să îşi cumpere verdicte favorabile şi să căpuşeze din nou economia.
  4. POSDRU şi alte POR şi POS  sunt blocate pentru grave deficienţe în 2010-2011. USL a întărit dialogul cu Comisia Europeană şi va reuşi să deblocheze fondurile şi să crească absorbţia; doar în 3 luni, Guvernul USL a absorbit cât PDL într-un an, iar ritmul continuă să crească.
  5. Problema taxei de claw-back, pe care încercăm să o rezolvăm acum, şi deficit de 700 milioane lei pentru funcţionarea spitalelor în 2012. Începem să redeschidem spitale; îl avem de partea noastră pe Raed Arafat şi încercăm să reparăm marile nereguli din sistem.
  6. Subvenţii pentru agricultură prevăzute a fi scăzute de la 32 la 12 euro pe hectar. USL a reparat această nedreptate şi i-a ajutat pe producători, în cel mai greu an agricol din ultima vreme, din cauza secetei.
  7. Armata complet nefinanţată – doar 1,2% din PIB (în loc de 2,36%). Noi vom aloca în 2013  fonduri pentru avioanele multirol. USL a rezolvat problema prin decizia achiziţiei luată în aceste luni.
  8. Lipsa de personal în Poliţie – s-au blocat angajările, aşa că a fost nevoie de deblocarea posturilor pentru 3000 de absolvenţi angajaţi – Academia de Poliţie fără capacitate de a primi în anul 1 – 500 de posturi deblocate în administraţia locală.
  9. CNAS – licitaţii dubioase de aproape 100 milioane RON pentru diverse achiziţii informatice, lipsa bugetului pentru medicamente, corupţia lăsată moştenire de Duta & co.
  10. Creşterea preţului la gaze cu 15% negociată cu FMI şi neaplicată, precum şi eliminarea totală a subvenţiei la încălzire – o bombă socială amânată de PDL, dar care se va întoarce tot împotriva populaţiei.
  11. Dezastrul de la TVR – datorii de 140 milioane euro şi o companie aproape de faliment.
  12. Indemnizaţia pentru mame a fost tăiată (măsură îndreptată de USL); indemnizaţia pentru însoţitorii persoanelor cu handicap neprevazută în buget (greşeală majoră a PDL îndreptată de USL).
  13. Taxa auto – 400 mil încasate ilegal de la şoferi vor trebui returnate  – România riscă procedura de infringement din parea  CE.  Există fonduri blocate la POS Mediu pentru fraude la CJ Bistriţa Năsăud şi Alba, în perioada în care aceste instituţii erau conduse de PDL.
  14. S-a prevăzut aplicarea de coduri juridice fără buget pentru asta, în timp ce conturile Ministerului de Justiţie sunt blocate de procese şi se încearcă blocarea numirii noilor procurori şefi, deşi procedura este aceeaşi din perioada 2005-2008, pentru că unora nu le convine lipsa de control pe ministrul Justiţiei.
  15. Educaţie fără buget – clasa pregătitoare introdusă din acest an, fără a fi alocate fonduri suficiente (ba mai mult, s-au furat peste 50 de milioane de lei sub pretextul organizării clasei pregătitoare), mai multe posturi continuă să fie blocate, s-au propus anomalii precum scindarea UMF Tg Mures şi multe altele, derivate dintr-o lege a educaţiei gândită prost.

Lista poate continua. Sunt multe proiecte la care lucrăm, care arată cât de mare este nevoia de schimbare în bine. Şi asta pe fondul celei mai mari bombe cu ceas – o economie în recesiune lăsată moştenire de PDL, care a lovit în încasările la buget şi în încrederea oamenilor în viitor – USL a preluat o economie aflată în recesiune şi a adus-o pe creştere, în câteva luni. Fără ca banii să se mai scurgă în celebrul PNDI, am putut ajuta economia mai mult. Am recuperat cei 387 de mil. lei daţi de Mihai Razvan Ungureanu ca “şpaga” primarilor PDL, în timp ce guvernele PDL refuzau să revină asupra tăierii salariilor şi reţineau ilegal banii pensionarilor.

Avem nevoie să creştem ritmul, pentru că anul viitor va conţine şi mai multe “bombe cu ceas” lăsate în urmă de PDL. În primul rând – plata datoriei externe, povara cea mai mare lăsată de PDL când a împrumutat zeci de miliarde de euro. Vom găsi resurse, pentru că, oprind jafurile PDL, economia va putea creşte din nou.

sursa: http://blogponta.wordpress.com


ATENŢIE LA DARURILE LUI TOMAC SAU DESPRE DIFERENŢA DINTRE CARTEA ROMÂNEASCĂ ŞI CARTEA STRĂINĂ (RUSĂ) ÎN LIMBA ROMÂNĂ

October 1, 2012

Ambasadorul Marius Gabriel Lazurca, finul de cununie al fostului ministru de Externe Teodor Anatol Baconschi, într-un interviu pentru publicaţia „Timpul” de astăzi, 1 octombrie 2012, susţine: „ne-a mers la inimă dorința multora de a avea acces la cărți în limba română și, prin urmare, nu mai puțin de 1 milion de volume așteaptă să plece în toamna asta către toate colțurile RM”.

În acest context, trebuie să remarcăm expresia „cărţi în limba română” folosită în locul celei de „carte românească”. „Un milon de cărţi în limba română” sună frumos, numai că nu ni se spune nimic despre structura acestui milion şi nici despre geografia lui culturală. Nu ni se spune nimic nici despre cine anume şi pe ce criterii a făcut selecţia titlurilor care constituie milionul de cărţi în valoare de milioane de euro.

Puţină, foarte puţină lume cunoaşte că din cele 1 milion de volume sosite la Chişinău doar circa 8 mii (0,8%) reprezintă titluri româneşti, pe când circa 992 de mii de cărţi (99,2%) reprezintă traduceri din literatura străină (în special din cea rusă). Disproporţia este mai mult decât evidentă.

Acest proiect a fost aprobat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) condus de Eugen Tomac, în timpul ministeriatului Emil Boc, şi se înscrie într-un şir mai larg de nereguli. Subiectul a fost, deocamdată, cam ocolit de presa de la Bucureşti şi Chişinău, chiar dacă, în perioada 9 ianuarie – 30 aprilie 2012, activitatea DRP a făcut obiectul cercetărilor Curţii de Conturi a României, constatându-se abateri şi nereguli grave.

Este absolut firesc să sesizăm public, aici şi acum, faptul că cele 1 milion de cărţi donate bibliotecilor din Republica Moldova nu reprezintă „carte românescă”, atât de necesară, ci doar „carte străină în limba română”, traduceri din scriitori ruşi şi alţi scriitori străini.

Toate titlurile ruseşti traduse în română există în limba originalului în bibliotecile din Republica Moldova şi sunt studiate conform programelor şcolare în cadrul materiilor limba şi literatura rusă. Aceste titluri nu au fost solicitate de instituţiile de învăţământ din Republica Moldova şi nici de Ministerul Educaţiei de la Chişinău.

Cele 8 mii de exemplare de „carte românească” şi cele 992 000 de „carte străină în limba română” sunt depozitate de mai multe luni de zile la Întreprinderea de Stat „Mold-Didactica”  din Chişinău (strada Socoleni 16/1). Milionul de exemplare a apărut la o singură editură, „Adevărul”, din Bucureşti.

Este corect să amintim că, la 11 mai 2012, într-un interviu acordat postului Euro TV din Chişinău, ambasadorul Marius Gabriel Lazurca, substituind termenii „carte în limba română” cu „carte românească”, susţinea: „Găsesc că această ultimă reuşită, şi anume, achiziţionarea unui volum impresionant de CARTE ROMÂNEASCĂ, şi anume, 1 milion de volume, reprezintă una dintre cele mai remarcabile reuşite ale acestei agenţii guvernamentale româneşti”. În aceeaşi zi, ambasadorul Lazurca a mai declarat pentru publicaţia „Adevărul”: „Achiziționarea și trimiterea în Republica Moldova a acestui lot de un milion de volume de literatură universală și literatură română vine să suplinească o nevoie foarte concretă a oamenilor, mulți dintre ei foarte tineri, care au nevoie de aceste cărți pentru propria formare. E o donație care, prin talie, nu are egal și care cred că va crea un precedent fericit și să sperăm, imitat, și de către alții în viitor”. Da, această donaţie nu are egal prin talie, dar nici prin structură şi nici prin geografia autorilor.

Potrivit unor date centralizate, fondul de carte al bibliotecilor instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova constituie 22 797 956 de exemplare, cu un deficit total de 9 064 009 exemplare. Acest fond cuprinde doar 6 621 090 de exemplare în limba română cu alfabet latin (49,3), cu un deficit de 6 807 781 de exemplare (50,7%). Deficitul vizează, în mod covârşitor, literatura română studiată conform programelor şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, precum şi dicţionarele de toate tipurile, ca instrumente de lucru,  de formare şi elevare lingvistică.

Pe tipurile de instituţii de învăţământ, fondul de carte se prezintă astfel:

  1. Bibliotecile instituţiilor de învăţământ preuniversitar:  fond total de carte – 12 828 539 de exemplare, cu un deficit de 6 472 264 de exemplare (43,6%). Dintre cărţile existente în şcoli şi licee doar 4 202 944 de exemplare sunt în limba română cu alfabet latin, deficitul constituind 4 936 554 de exemplare (54,1%).
  2. Bibliotecile instituţiilor de învăţământ mediu de specialitate: fond total de carte – 2 407 277 de exemplare, cu un deficit de 1 379 495 de exemplare (46,5%). Dintre cărţile existente în aceste biblioteci doar 750 669 de exemplare sunt în limba română cu alfabet latin, deficitul constituind 1 014 684 de exemplare (57,5%).
  3. Bibliotecile instituţiilor de învăţământ superior: fond total de carte – 7 562 140 de exemplare, deficitul constituind 1 212 250 de exemplare (23,9%). Dintre cărţile existente în bibliotecile universitare doar 1 667 477 de exemplare sunt în limba română cu alfabet latin, pe când 4 761 618 exemplare sunt în limba rusă, iar 658 879 de exemplare reprezintă literatură din perioada sovietică, tipărită în limba română cu alfabet rusesc (“moldovenească”).

În condiţiile în care majoritatea profesorilor de limba şi literatura română din Republica Moldova sunt nevoiţi să predea despre operele scriitorilor români fără a avea posibilitatea elementară de a citi aceste opere, pe motivul că lipsesc din bibliotecile şcolare, bineînţeles că ne-am fi bucurat ca donaţia de 1 milion de cărţi făcută pe banii publici, vărsaţi de contribuabilul român, să fi reprezentat, măcar în proporţie de 50% carte românească, nu carte străină (rusă) tradusă în limba română. Opinia mea este că, de fapt, proporţia ar fi trebuit să fie inversă:  99, 2% de carte românească şi 0,8% de carte străină tradusă în limba română.

Oricum, fiţi de acord că doar 0,8% de carte românească este înfiorător de puţin în structura unei donaţii din banii românilor din ţară pentru românii rămaşi peste hotare şi denotă exact acelaşi procent de patriotism cultural al celor implicaţi în proiect. La o evaluare a moştenirii guvernului PDL-UDMR condus, sub Traian Băsescu, de Emil Boc şi Markó Béla, geografia culturală a donaţiilor de carte făcute prin DRP în frunte cu Eugen Tomac trebuie luată, obiectiv, în calcul.

Extrapolând, fără a forţa nota, haideţi să ne imaginăm că guvernul Federaţiei Ruse ar dona şcolilor din Republica Moldova 1 milion de cărţi, dintre care doar 8 mii să reprezinte opere ruseşti, iar 992 de mii – opere străine (în special româneşti), doar traduse în limba rusă. Eu tot încerc şi nu-mi pot imagina aşa ceva. Subiectul este unul delicat şi merită, ca români, să revenim la el.

Ce părere aveţi, dragi români din Ţară şi din Basarabia, despre această situaţie?