ROADELE VIZITEI LUI VICTOR PONTA LA CERNĂUȚI: AXA CULTURALĂ IAȘI – CERNĂUȚI – CHIȘINĂU

February 3, 2015

Victor Ponta: ”Apreciez şi încurajez eforturile pe care cei de aici din Iaşi îl fac pentru a crea o nouă axă spirituală şi culturală Iaşi-Chişinău-Cernăuţi. Faptul că istoria nedreaptă ne mai desparte de-a lungul timpului poate fi reparat de fiecare dată printr-un efort al celor inteligenţi, patrioţi şi curajoţi. O să sărbătorim în 2018 o sută de ani de când România s-a întregit cu Transilvania, ar fi trebuit să sărbătorim şi întregirea cu Basarabia şi Bucovina”.

??????????

DSCN2305

DSCN2310

Primarii municipiilor Iași (Gheoghe Nechita), Cernăuți (Oleksi Kaspruk) și Chișinăi (Dorin Chirtoacă), semnând la Iași, în data de 24 ianuarie 2015,  în prezența primului ministru al României, Victor Ponta, a altor oficialități centrale, locale și bisericești, Protocolul de  colaborare în domeniul educației, culturii și în domeniul administrației publice.

 

Advertisements

VICTOR PONTA LA CERNĂUȚI! PRIMUL PREMIER ROMÂN ÎN NORDUL BUCOVINEI DUPĂ 1940!

November 8, 2014

Ponta Cernauti 3

Premierul Victor Ponta s-a întâlnit, vineri, 7 noiembrie 2014, cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Bucovina de Nord. Ponta este primul premier de la Bucureşti care vizitează Cernăuţiul după 1940.

Românii de la Cernăuți au nevoie în primul rând să fie susținuți pentru păstrarea identității şi a învățământului în limba română.

Victor Ponta a arătat că, în 15 august, când a fost la Putna s-a întâlnit cu mai mulţi români care locuiesc în regiunea Cernăuţi care i-au reproşat că a vizitate localităţi din Republica Moldova de mai multe ori, dar că nu a ajuns la Cernăuţi.

Premierul a explicat că prima dată a mers în Ucraina la Kiev unde a avut întâlniri cu omologul său Arseni Iaţeniuk cu care a semnat şi Acordul de mic trafic de frontieră care ar urma să fie ratificat de parlamentele român şi ucrainean şi că apoi a venit la Cernăuţi.

Victor Ponta a anunţat că sunt foarte multe proiecte în regiunea Cernăuţi care ar putea fi finanţate pentru sprijinirea păstrării identităţii culturale, religioase şi educaţionale a populaţiei de români din zonă.

Ulterior, premierul a vizitat Casa memorială Aron Pumnul şi a văzut stadiul de degradare în care se află, dar a sesizat că şi bustul lui Mihai Eminescu din curtea acestei clădiri s-a degradat, menţionând că şi acesta va trebui reparat. Premierul a promis că guvernul de la București va aloca 250 de mii de euro necesari restaurării clădirii.

E prima dată când mă aflu la Cernăuţi şi vă cer iertare că trebuia să vin mai demult aici. Şi nu doar eu, ci şi alţi prim miniştri ai României, sau alţi preşedinţi pentru că sunt atâtea lucruri care ne leagă. Există nişte proiecte pe care statul român şi Guvernul român pot să le sprijine şi despre care d-na consul mi-a vorbit începând cu refacerea casei lui Aron Pumnul şi miercuri, în şedinţa de Guvern, vom aloca toţi banii necesari pentru repararea acestei locuinţe”, a spus premierul Victor Ponta.

De asemenea, primul-ministru Ponta a anunțat că românii din Cernăuți vor putea intra mai ușor în România printr-un sistem special al micului tranzit. Victor Ponta a vizitat și grădinița Lumea Copiilor și a promis mijloace de transport pentru elevi și copii.

El a adăugat că pentru a nu exista interpretări greşite, a avut întâlniri oficiale la Kiev cu preşedintele şi premierul Ucrainei, în cadrul cărora le-a transmis acestora că se va deplasa la Cernăuţi, intenţia Guvernului României fiind de a ajuta comunitățile româneşti de aici pentru păstrarea identităţii naţionale.

Victor Ponta a mers apoi în comuna Mahala unde trăieşte o comunitate importantă de români şi unde, împreună cu  primarul comunei, Elena Nandriş, preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor şi preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi, Mihai Găiniceru, a vizitat o grădiniţă unde învaţă copii români şi care a fost construită cu 70 la sută finanţare locală.

După vizită, primul ministru a anunţat că în această comună Guvernul va trimite un autoturism Dacia Duster, în condiţiile în care Primăria are în dotare o Lada Niva veche.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni seară, 3 noiembrie, la Iaşi, în cadrul Serii Valorilor, că apreciază şi încurajează eforturile celor care creează o nouă axă spirituală şi culturală Iaşi-Chişinău-Cernăuţi, adăugând că istoria nedreaptă poate fi reparată de oameni inteligenţi, patrioţi şi curajoşi. ”Apreciez şi încurajez eforturile pe care cei de aici din Iaşi îl fac pentru a crea o nouă axă spirituală şi culturală Iaşi-Chişinău-Cernăuţi. Faptul că istoria nedreaptă ne mai desparte de-a lungul timpului poate fi reparat de fiecare dată printr-un efort al celor inteligenţi, patrioţi şi curajoţi. O să sărbătorim în 2018 o sută de ani de când România s-a întregit cu Transilvania, ar fi trebuit să sărbătorim şi întregirea cu Basarabia şi Bucovina”, a spus Victror Ponta.

Ponta Cernauti 1

Ponta Cernauti 2

Ponta Cernauti 4

Ponta Cernauti 10

Ponta Cernauti 5

Ponta Cernauti 11

Ponta Cernauti 6

Ponta Cernauti 7

Ponta Cernauti 9

Ponta Cernauti 8

Cernauti Ponta 3

Cernauti Ponta 4

Cernauti Ponta 5

Cernauti Ponta 2

Cernauti Ponta 6

Cernauti Ponta 7

Cernauti Ponta 8

Cernauti Ponta 9

Cernauti Ponta 10

Cernauti Ponta 15

Cernauti Ponta 11

Cernauti Ponta 12

Cernauti Ponta 13

Cernauti Ponta 14

Cernauti Ponta 1


VICTOR PONTA, REACȚIE PROMPTĂ LA DECLARAȚIILE LUI PUTIN DESPRE PACTUL RIBBENTROP-MOLOTOV

November 7, 2014

Victor Ponta

Astăzi, 6 noiembrie 2014, Putin a declarat că Tratatul de neagresiune dintre Germania nazistă și URSS, cunoscut ca Pactul Molotov-Ribbentrop, nu a fost un lucru rău, ci, dimpotrivă, a fost semnat cu scopul de a evita vărsarea de sânge.

Premierul României, Victor Ponta, a reacționat imediat, arătându-se consternat de afirmațiile făcute de Putin, ”prin care se încearcă legitimarea Pactului Ribbentrop-Molotov și, implicit, a consecințelor nefaste ale acestuia”.

REACȚIA LUI VICTOR PONTA:

Am luat cunoștință cu consternare de remarcile președintelui Federației Ruse făcute astăzi, 6 noiembrie 2014, prin care se încearcă legitimarea Pactului Ribbentrop-Molotov și, implicit, a consecințelor nefaste ale acestuia. Mi se pare cu atât mai preocupant faptul că aceste „evaluări” au fost exprimate într-o întâlnire cu tineri istorici – cei care de fapt ar trebui să explice, ghidați doar de adevărul istoric, eliberați de canoane ideologice, învățămintele tragediilor de la mijlocul secolului trecut.

Cred că este imposibil să fie găsite justificări sau „motivații” pentru evenimente care, pentru mulți oameni din această parte a Europei – inclusiv milioane de cetățeni români, au adus atâta nefericire și suferința. Nicio doctrină politică, niciun interes strategic nu pot valida forța brută, disprețul profund față de destinele locuitorilor acestei părți a Europei, jocul crud cu destinele umane și cu dreptul internațional care au făcut posibil Pactul Ribbentrop-Molotov.

Avem nevoie, în aceste timpuri în care învățămintele ultimului război mondial par a fi uitate, să ne readucem aminte cât de periculoase pot fi abordările ce încearcă să ignore sau să rescrie fundamentele dreptului internațional sau adevărul istoric. Ne îndeamnă la aceasta memoria victimelor ultimei conflagrații, între care se numără și cei care au plătit cu viața sau care au trecut prin suferințe și tragedii personale, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov.

Victor PONTA


Discursul deputatului PSD Peia Ninel despre refacerea României Mari rostit la tribuna Parlamentului României, 2013

April 12, 2013

UNIREA BUCOVINEI CU PATRIA MAMĂ ROMÂNIA

November 28, 2012

Congresul General al Bucovinei întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodală din Cernăuţi, consideră că:

de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat;

că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei;

că fii acestei tări, umăr la umăr cu fratii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirei păgâne;

că în 1774 prin vicleşug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgilor;

că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferintele unei acârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale şi care prin strâmbătăţi şi persecuţii căuta să-şi înstrăineze firea şi să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu cari el voieşte să trăiască ca frate;

că în scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate cămpurile de bătaie din Europa sub steag străin pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite, isgonirea limbei lor din viata publică, din şcoală şi chiar din biserică;

că în acelaşi timp poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile şi izvoarele de câştig ale acestei ţări, şi despoiat în mare parte de vechea sa moştenire;

dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferintă va sosi, şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi că au nutrit vecinic credinţa că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor ţărilor române dintre Nistru şi Tisa într-un stat national unitar;

constată că ceasul acesta mare a sunat!

Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea Romăniei şi a puternicilor şi nobililor ei aliati s-a întronat în lume principiile de drept şi umanitate pentru toate neamurile şi când în urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei şi s-a prăbuşit, şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre.

Drept aceea

Noi,

Congresul General al Bucovinei,

întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu puterile legiuitoare,

în numele Suveranitătii naţionale,

Hotărâm:

Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României.


SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ROMÂNII DIN BASARABIA

November 20, 2012

Dragii mei români basarabeni, iubiți frați și surori!

Sunt Victor Alexeev și am hotărât, împreună cu prietenii mei de la București, să candidez din partea Uniunii Social Liberale (USL) pentru un mandat de deputat în Parlamentul României.

Am credința că alături de voi eforturile, demersurile, priceperea și energiile mele vor duce la atingerea scopului de unitate, solidaritate și bunăstare materială și culturală a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Am fost, sunt și voi fi unionist.  

Am apărat pământul strămoșesc cu arma în mână, în Războiul de pe Nistru, din 1992, și nu m-am temut să-mi dau viața pentru Neam și Țară, pentru Tricolor, pentru Limba Română, pentru valorile noastre românești.

Pentru tot ceea ce am făcut cu dăruire și riscându-mi viața, MGB/KGB de la Tiraspol a intentat un dosar penal, cerând pentru mine 25 de ani de detenție pentru “tentativa de răsturnare a puterii de stat în Republica Moldovenească Nistreană”. Mă onorează că dușmanii de secole ai românilor și-au făcut din mine o țintă vie.

Nu mă voi muta cu traiul la București, voi merge acolo numai pentru ședințele parlamentare și activitate în interesul românilor basarabeni, voi rămâne în schimb alături de alegătorii mei din Basarabia. Este corect ca orice parlamentar să locuiască în circumscripția în care candidează, alături de români, trăind cu grijile și problemele lor de fiece zi.

Nu-mi plac demagogii și cei care își fac capital politic pe seama problemelor pe care le au românii de peste hotare. Îmi plac oamenii de cuvânt și de acțiune, oamenii de caracter.

Am o ofertă concretă, cuprinzătoare, realistă și utilă. Puteți lua cunoștință de Programul meu politic în avantajul românilor din Basarabia și de peste hotare aici, vizitând site-ul meu: https://victoralexeev.wordpress.com/2012/11/18/programul-meu-politic-in-avantajul-romanilor-din-basarabia-si-de-peste-hotare/.

M-am inspirat în alcătuirea Programului meu politic, urmărind realitatea în care trăim, problemele concrete pe care le întâmpinăm, precum și soluțiile juste, constructive și realiste propuse de alți români din Basarabia și din Țară, cărora nu li s-a dat curs până acum.

Prioritatea mea este recunoașterea cetățeniei române pentru toți românii din Basarabia, ținutul Herța și nordul Bucovinei. Cetățenia română – simplu și rapid, fără niciun fel de taxe – este dreptul nostru istoric și constitutional.

Vreau ca peste patru ani orice român din Basarabia să poată spune împăcat: Alexeev a făcut ceva bun pentru mine!

Promit doar ceea ce pot face și fac doar ceea ce folosește Neamului meu și Țării mele.

Am sprijinul garantat al majorității parlamentare a Uniunii Social Liberale, creditată cu 60% din opțiunile de vot ale românilor din Țară.

Am nevoie de sprijinul fiecărui român din Basarabia, căruia îi spun: Voteză util! Ține minte: Votul tău trebuie să ajungă la Putere, nu în Opoziție! Basarabenii trebuie să fie la Putere, nu în Opoziție!

Sunt ca voi și dintre voi! Sunt cu voi și pentru voi!

Așa am fost și voi fi întotdeauna, al vostru,

Victor ALEXEEV

Chișinău, noiembrie 2012


ROMÂNA – LIMBĂ REGIONALĂ ÎN DOAR 7 LOCALITĂȚI DIN UCRAINA

November 12, 2012

Pătrăuţii de Jos este a șaptea localitate din Ucraina, a doua din regiunea Cernăuți și prima din raionul Storojineț, în care limba româna a căpătat statut oficial.

Știrea despre faptul că româna a devenit oficial limbă regională la Pătrăuții de Jos a fost făcută publică printr-un comunicat de presă al deputatului Ghenadi Moskal, membru al Radei Supreme de la Kiev.

Potrivit sursei citate, de problemele implementării prevederilor legii „Cu privire la principiile politicii lingvistice de stat” la Pătrăuţii de Jos se ocupă un grup de lucru special.

Pătrăuții de Jos este localitatea de baștină a președintelui Consiliului Național al Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”, Ion Popescu, deputat în Rada Supremă între anii 1994-2002, 2006-2012, recent reales pe listele Partidului Regiunilor condus de președintele Ucrainei, Victor Ianukovici.

Până în prezent, alte 6 Consilii locale din Ucraina i-au conferit oficial limbii române statutul de limbă regională:

  1. Apșa de Jos (raionul Rahău, Transcarpatia)
  2. Biserica Albă (raionul Rahău, Transcarpatia)
  3. Slatina  (raionul Rahău, Transcarpatia)
  4. Strâmtura (raionul Rahău, Transcarpatia)
  5. Tărăsăuţi, (raionul Noua Suliță, Cernăuți)
  6. Topcina (raionul Teceu, Transcarpatia)

Agenția națională de știri Agerpres transmite că, potrivit datelor Serviciului de stat pentru statistică din Ucraina, româna este limbă maternă pentru 95 la sută (3,004 locuitori) din populaţia comunei Pătrăuţii de Jos.

Decizia Consiliilor locale din cele 7 comune constituie exemple pozitive, de urmat pentru aleșii locali din alte orașe și sate din Maramureșul istoric, ținutul Herța, nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei, precum și din interfluviul Nistru-Bug  (regiunea Odesa) și din regiunile Nicolaev și Herson.

Românii sunt autohtoni în interiorul actualelor granițe ale Ucrainei și constituie majoritatea populației în raioanele Herța (94%), Reni (51%, în sudul Basarabiei) și Adâncata (67%, în nordul Bucovinei), deținând astăzi o pondere importantă, în principal, în numeroase localități din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatică. Românii reprezintă a doua minoritate etnică din Ucraina, după cea rusească.

La ultimul recensământ organizat de autoritățile ucrainene în anul 2001, numărul etnicilor români a fost de 413 749 de persoane:  155 130 înregistraţi ca etnici români sau românofoni și 258 619 persoane – ca etnici „moldoveni”.

În plus, în 11 localități din Ucraina mai există alți peste 15 000 de români, neatestați în statisticile de la recensămintele generale ale populației și numiți volohi de către populația slavă conlocuitoare. Doar în localitatea Poroșcovo (raionul Perecin, Transcarpatia) locuiesc circa 2000 de români ”volohi”, care nu apar în nici o statistică.

Potrivit datelor organizațiilor naționale ale românilor din Ucraina, numărul real al vorbitorilor de limbă română din această țară  este cu mult mai mare decât cel arătat de autorități și depășește jumătate de milion.