PROPAGANDONII DE LA CHIȘINĂU

August 20, 2014

Colaj propagndoni

Să lăsăm pudibonderia la o parte și să vorbim ca între maturi.

Totuși slavii sunt uneori inspirați. Ei au lansat un cuvânt nou care desemnează o ocupație veche: Propagandon.

Propagandon este un neologism argotic rusesc, pronunțat cu accentul pe ultima silabă. Este defectiv de gen, adică are doar formă de masculin, dar nu este defectiv de număr, pluralul fiind: Propagandoni. El a fost deja împrumutat în limbile ucraineană și bielorusă, dar și în româna din Basarabia. Asemenea cuvântului Mancurt, acesta se pare că-și revendică drept de cetate și în alte limbi din spațiul post-sovietic. Există și alte cuvinte ciudate intrate în română pe filieră rusească, și nu neapărat prin vorbirea basarabenilor. Numele Zaraza, lansat în circuit în perioada interbelică de către imigranții albgardiști, a făcut o adevărată carieră în genul muzical. Puțini însă cunosc faptul că la origine acesta înseamnă Infecție, Molimă, Boală contagioasă/rușinoasă.

Sensul cuvântului Propagandon, așa cum este fixat de mai multe dicționare și enciclopedii ale limbii ruse moderne, este: persoană folosită de cineva pentru a se ocupa cu propaganda de joasă speță, persoană care desfășoară, în interesul altcuiva, o propagandă evident mincinoasă.

Portalul Wiktionary arată că Progagandon este un cuvânt compus, având la bază termenii rusești Propaganda (propagandă) și Gandon (condom).

Portalurile Dic.academic.ru și Slovobrog.su arată că Propagandon este unul dintre sinonimele ironice ale cuvântului Propagandist, reprezentând o formă coruptă fonetic a acestuia.

Portalul Tradition-ru.org, el însuși marcat de propagandă kremlinistă, atestă termenul derivat Propagandonstvo (Propagandonism/Propagandoneală) definit ca ”noțiune colocvială menită să desemneze propaganda falsă, dezmățată, de joasă speță și evidentă a ceva. Provine de la cuvintele ”popagandă” și ”gandon”. Rădăcina ”gandon” în acest context are menirea de a defini rolul propagandiștilor/propagandonilor folosiți de stăpânii mass-media în calitate de prezervative/interpuși/”condoame”/”bulangii”, ”prostituate”, adică în calitate de persoane care se vând. Cel mai frecvent, în mediul virtual sunt numiți Propagandoni cei care reprezintă ”coloana a cincea antirusă occidentală de pe teritoriul Rusiei, toți moderatorii de emisiuni radiotelevizate din mass-media controlată de organizațiile neguvernamentale din SUA”.

Site-urile ucrainene, în special cele de limbă rusă, folosesc termenul Propagandon cu sensul de Propagandă (dezmățată a Moscovei împotriva Ucrainei), dar și cu sensul inițial din rusă, cel de propagandist (în serviciul Kremlinului).

Sinonimele românești relative, mai mult sau puțin ironice, unele însă destul de depreciative, ale neologismnului argotic Propagandon sunt vuvuzea, trompetă, caterincă, goarnă/gornist, flașnetă, trâmbiță/trâmbițaș, toboșar, răspândac, ciocănitoare, vândut, sculă/unealtă/instrument politic/de presă, gură, gureș, slugă/argat mediatic, lăutar de presă, curvă, cocotă, parașută, zdreanță, căzătură, coadă de topor, pupincurist, sicofant, clămpănitor, clănțău, leorbău, trăncălău, lehău/lehăitor, lingău, țucălar, papagal, câine/șacal/dulău de presă, agent etc. Niciunul dintre aceste sinonime nu concentrează atâta dispreț sincer cât se găsește în cuvântul Propagandon. El cuprinde sensurile tuturor sinonimelor sale românești de mai sus și încă ceva în plus.

Dacă acest neologism argotic rusesc tot a pătruns în limba română din Basarabia, se cuvine să ne întrebăm și noi, parafrazându-l pe Cațavencu, unul din personajele lui nenea Iancu Caragiale: ”Până când să n-avem și noi propagandonii noștri?”. ” Ei bine! Ce zice soţietatea noastră? Ce zicem noi?… Iată ce zicem: această stare de lucruri este intolerabilă! (aprobări în grup. Cu tărie.) Până când să n-avem şi noi propagandonii noştri?… Rusia-şi are propagandonii săi, Ucraina-şi are propagandonii săi, până şi chiar prăpădita de Transnistrie-şi are propagandonii săi, în fine oricare naţiune, oricare popor, oricare ţară îşi are propagandonii săi (îngraşă vorbele.)… Numai noi să n-avem propagandonii noştri!… Cum zic: această stare de lucruri este intolerabilă, ea nu mai poate dura!…”.

Nasc și la Moldova propagandoni! De așa bogăție nu ducem lipsă. Nu ne-a ferit Dumnezeu! A tunat și a plouat cu propagandoni. Sarcina Kremlinului este doar să-i găsească și să-i culeagă. Să-i pună-n pâine. Să le dea indicațiile de rigoare. Și propagandonii se aștern pe trebușoara lor de scule-bascule.

Plutonul de propagandoni locali completează armata de propagandoni de la Moscova pe care îi vedem în fiecare zi de pe ecranele televizoarelor, îi auzim bâzâind din studiourile posturilor de radio rusești și locale, iar ziarele și agențiile de presă ne inundă cu declarațiile lor focoase și belicoase. Ei țipă despre ”Uniunea Vamală” (poreclită și Vomală), despre rolul fundamental al găgăuzilor în păstrarea ”statalității moldovenești”, despre ”blocada economică a Transnistriei”, despre ”pericolul” unirii cu România, despre ”sălbăticia” Europei, despre ”imperialismul” românesc, despre ”ocupația românească”, despre ”limba moldovnească” distinctă de română, despre ”românizarea” moldovenilor, despre ”discriminarea rușilor”, despre fructele viermănoase din Moldova, despre ”vinurile moldovenești bune doar de vopsit gardurile”, despre ”cea de-a 655-a aniversare a întemeierii Republicii Moldova”, despre traiul pe vătrai al rusului de rând, despre ”prietenia multiseculară moldo-rusă”, despre ”avantajul” prezenței trupelor și armamentului rusesc în Moldova etc., etc. Este foarte aproape o nouă campanie electorală la Chișinău și propagandonii se vor desfășura din plin.

Toată lumea știe pe cine avem în vedere. Lista propagandonilor Moscovei la Chișinău e foarte lungă. Îngrijorător de lungă. Exagerat de lungă. Nu ne vom obosi cu întocmirea ei. Vă lăsăm dumneavoastră libertatea și satisfacția de a întocmi un top al propagandonilor Rusiei la Chișinău.

Ca să vă încurajăm, dăm doar câteva nume capi de listă, așa cum sunt ei cunoscuți în popor: 1. PropaganDondon; 2. BeȘelin; 3. Urinato Ussatâi; 4. Hormuzal; . Șirul rămâne deschis. Completați-l dumneavoastră, dragi cititori!

Așadar,

  1. PropaganDondon
  2. BeȘelin
  3. Urinato Ussatâi
  4. Hormuzal
  5. …………..
  6. …………..
  7. …………..

99. …………

199. ……….

1000. ……..

Advertisements

Mult mă MIR și mă MIR mult!

August 13, 2014

MIR

MIR-ul Moscovei în capul moldovenilor. Gavarit i pakazâvaet Maskva!

Marele Imperiu Rus (MIR) al lui Putin are o televiziune numită MIR. Oficial, aceasta este televiziunea CSI. Acest post, care emite 24 de ore din 24 de la Moscova, exclusiv în limba rusă, este în gospodăria Moscovei un fel de mașină automată de spălat creierele popoarelor din fosta URSS și fostul lagăr comunist.

Chișinăul finanțează formarea spațiului informațional comun cu Moscova

Republica Moldova este cofondatorare a acestei televiziuni. Ea a fost înființată la 9 octombrie 1992, cu ocazia reuniunii șefilor de state CSI de la Bișkek, în scopul „formării spaţiului informaţional comun al Comunităţii”. Pe documentul de înființare stă semnătura domnului ex-președinte Mircea Snegur, alături de foștii președinți ai Rusiei, Bielorusiei, Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Uzbekistanului, Armeniei și Azerbaidjanului. Ucraina, ca stat cofondator, dar nemembru al CSI, a refuzat să participe la „formarea spaţiului informaţional comun al Comunităţii” și nu a semnat documentul de înființare a televiziunii MIR. Această televiziune este finanțată din bugetele statelor cofondatoare. Deci, și de Republica Moldova, care an de an transferă sume grase din buzunarul nostru comun ca MIR-ul de la Moscova să nu-și înceteze nici pentru o clipă lucrarea sa de spălare a minților milioanelor de cetățeni din spațiul ex-sovietic și ex-comunist.

Dați parale, moldoveni, că propaganda Moscovei costă!

Televizunea MIR are o ”filială națională” la Chișinău și filiale „regionale” la Sankt Petersburg, Vladikavkaz şi în republica Kabardino-Balkaria din Caucazul de Nord (Federația Rusă). Mai nou, ca să confirme caracterul propagandistic al postului, administrația de la Kremlin a făcut intervenții pentru retransmiterea programelor MIR în state ca Serbia, Bulgaria, Austria și Germania. De ce anume aceste state? Serbia este considerat un aliat strategic al Moscovei, Bulgaria este percepută ca fostă ”republică unională, a 16-cea” (vorba rușilor: kurița ne ptița, Bolgaria ne zagranița! = cum nu-i pasărea găină, nu-i Bulgaria străină!), Austria este statul european cu cele mai multe infiltrații financiare și economice rusești, iar Germania… Germania era văzută până mai de curând ca principalul partener al Rusiei pe ”frontul antiamerican”. Părerea noastră este că Republica Moldova nu trebuie să finanțeze un post care își retransmite propaganda subtilă în aceste state din interiorul sau din vecinătatea Uniunii Europene.

În timp, pe banii noștri, televiziunea MIR s-a transformat într-un adevărat holding de presă și acum include canalele de televiziune MIR, MIR HD, MIR 24, postul de radio MIR și portalul ”informațional-analitic” MIR-24. Deci, mașina automată de spălat creierele s-a transformat într-o adevărată spălătorie.

RMN în gura propagandiștilor Moscovei de la MIR

La un moment dat, Ucraina a acceptat doar ca emisiunile companiei MIR să fie retransmise pe teritoriul său. La 29 aprilie 2014 însă, Ucraina, prin decizia Consiliului național pentru televiziune și radiodifuziune de la Kiev, confirmată judiciar, a interzis retransmiterea pe teritoriul său național a emisiunilor a 4 televiziuni de la Moscova, printre care și MIR.

Cine a urmărit măcar o dată emisiunile televiziunii MIR, pe care noi o finanțăm de la Bugetul de stat, și-a putut da foarte ușor seama că acestea reflectă punctul de vedere al Moscovei asupra realităților și evenimentelor din spațiul ex-sovietic și din lumea întreagă. În cazul anexării Crimeii, al războiului din Donețk și Lugansk, televiziunea MIR a fost la unison cu Kremlinul. Un simplu exemplu recent: ”Republica Populară Lugansk” și ”Republica Populară Donețk” sunt formule pe care propagandiștii de la MIR le au permanent în gură. Este un lucru obișnuit pentru aceste unelte de presă de la Moscova să vorbească și despre ”Republica Moldovenească Nistreană”. Pe banii noștri, evident.

 Cât vom mai construi spațiul informațional comun cu Moscova?

În timp ce Ucraina a inclus televiziunea MIR în lista neagră a instrumentelor de propagandă otrăvită ale Moscovei, Republica Moldova continuă cumincioară să alimenteze financiar această mașinărie de spălat creierele. Până când? – ne întrebăm. Până când? – vă întrebăm, domnilor guvernanți din Alianța zisă pompos pentru Integrare Europeană? Până când? – vă întrebăm, domnule prim-ministru Leancă.

Ce mai așteptăm noi ca să încetăm odată și odată să mai construim pe banii noștri ”spaţiul informaţional comun” cu centrul la Moscova? Sper că nu așteptăm dezghețarea conflictului militar moldo-rus din Transnistria, după scenarii rusești asemănătoare cu cele din Lugansk și Donețk, ca să ne vină mintea moldoveanului cea de pe urmă. Luați exemplu de la ucraineni, care au avut și au mintea lor la timpul potrivit. Arătați că sunteți și suntem europeni, nu o anexă a Moscovei.

Moscova ne-a impus embargouri comerciale la toată producția argoalimentară, ne sfidează și ne amenință prin gura vicepremierului rus Dmitri Rogozin, îi finanțează și susține sub toate formele pe separatiștii din Moldova de peste Nistru, își menține ilegal trupele militare de ocupație pe teritoriul nostru național, îi incită, prin gura ambasadorului său la Chișinău pe etnicii găgăuzi și pe cei bulgari la separatism politic și teritorial, iar noi, care nici măcar nu avem frontieră comună cu CSI, stăm ca proștii sub tirul propagandei rusești de la compania MIR și încă o și mai finanțăm la timp și fără pierderi! Republica Moldova parcă ar fi un organism mort. Nu are niciun fel de reacție adecvată. Mult mă mir și mă mir mult de această situație!

A venit timpul să ne oprim din construirea ”spaţiul informaţional comun” cu Moscova. A venit timpul să denunțăm acordurile CSI semnate altădată de Mircea Snegur și ratificate de agrarieni. A venit timpul să începem a ne integra cu adevărat în Uniunea Europeană și în spațiul informațional european comun. Moscova să-și facă propaganda pe banii ei, nu pe banii noștri! Vom putea trăi și fără MIR-ul Moscovei pe capul nostru.


DOMNULE LEANCĂ, ȘTERGEȚI PECETEA CSI DIN FRUNTEA MOLDOVEI!

August 12, 2014

Monumentul CSI Leuseni 3

Monumentul CSI de la Leușeni

Făcătura rusească CSI, un fel de surogat al fostei URSS, ține coada bârzoi la noi! Păi, CSI are un singur monument pe fața pământului. Și unde anume? Ați ghicit! Unde altundeva să fie decât în scumpa și proeuropeana noastră, în vorbe, Republică Moldova.

Fălosul monument al CSI se înalță țeapăn și bățos la Leușeni. La porțile NATO și ale Uniunii Europene. El are menirea de a le aminti moldovenilor, dar și tuturor celor care trec pe malul stâng al Prutului, că Republica Moldova aparține CSI-ului controlat de Moscova. El este un fel de ștampilă pusă pe fruntea țării. O danga. Un sigiliu geopolitic. O marcă sau o etichetă propagandistică a Moscovei.

Colhozul ceseist controlat de Kremlin

Pentru cine nu cunoaște, vom aminti că CSI este o șandrama care funcționează pe principiul unei societăți pe acțiuni, în care Moscova deține pachetul de control. Federația Rusă deține 51% din voturi, iar celelalte state membre luate la un loc – 49%. Republica Moldova deține 3% din voturi. Ucraina a semnat Acordul de constituire a CSI, dar nu l-a ratificat niciodată, așa că are statut de fondator nemembru. Turkmenistatul și Georgia au părăsit oficial CSI. Țările Baltice (Estonia, Letonia și Lituania) nu au semnat niciodată Acordul CSI și, aderând la UE și NATO, au astăzi un Produs Inter Brut pe cap de locuitor de 7-10 ori mai mare decât al Republicii Moldova. Chișinăul, prin semnătura fostului președinte Mircea Snegur, astăzi membru în partidul domnilor Vladimir Filat și Iurie Leancă, ca și fostul președinte Petru Lucinschi, a semnat Acordul de constituire a CSI, iar parlamentul agrarian l-a ratificat în 1994, formulând rezerva participării doar pe partea economică, nu și pe cea de securitate sau apărare colectivă. Cu toate acestea, deținătorii funcției de șef al serviciului secret al Republicii Moldova și de ministru al Apărării au participat în repetate rânduri la reuniunile CSI pe probleme de securitate și apărare.

Bărzoiul Moscovei înfipt în trupul Moldovei

Monumentul CSI de la Leușeni reprezintă o formă stilizată, turnată în beton armat, a emblemei CSI adoptate la Moscova, la reuniunea șefilor de state CSI din 19 ianuarie 1996. Unii au observat că, de fapt, acest monument îmbină – iertați-mi naturalismul! – un semn falic și un semn vaginal, simboluri întâlnite în arsenalul imagologic al ideologilor eruasianismului. Regimul Voronin, care l-a instalat, pe bani de la Bugetul de stat, a dorit să le arate tuturor că Leușeniul nostru este poarta de intrare în CSI-ul controlat de Moscova, că la Leușeni începe ”Lumea Rusă”, colhozul geopolitic în care Rusia lui Putin are o cotă de 51%. El are funcția simbolică de bornă de hotar a spațiului de influență și control al Kremlinului.

Cei peste 1 milion de oameni care traversează anual frontiera prin punctul de trecere Leușeni-Albița văd imaginea falică a falnicei etichete a CSI, majoritatea dintre ei încercând un sentiment de penibil și de dezgust. Nu puțini sunt cei care se opresc să fotografieze bârzoiul de monument ceseist, neuitând să strecoare printre dinți câte o înjurătură neaoșă românească, din aia veche, bătrânească, care o invocă pe ”mama lor”, a ”patrihoților” proimperialiși.

Monumente ale CSI nu există nici măcar în Rusia, nici măcar în Bielorusia, unde este fixată formal capitala CSI. Cea mai ceseistă dintre ceseiste este doar guvernarea noastră de la Chișinău, căreia i-a dat în cap să împlânte în trupul Moldovei lui Ștefan cel Mare această hidoșenie propagandistică.

Monumentul CSI Leuseni

Separatiștii iau exemplu de la Chișinău

Războiul simbolurilor este în plină desfășurare în Moldova. Vă mai amintiți cu cât zor provocator s-au apucat niște nebuni să arboreze drapele cu emblema CSI pe clădirile administrative de la Ceadâr-Lunga și Vulcănești, ca o sfidare a procesului de integrare europeană a țării? La fel, ținem minte aceleași gesturi provocatoare de la Taraclia. Nu am uitat nici declarațiile separatistoide ale unuia ca Mihail Formuzal pe această temă, după cum nu am uitat nici declarațiile celor de la așa-zisa Ligă a Tineretului Rus din Moldova și acțiunea lor „Patria – Uniunea Vamală”. Nu am uitat nici că gruparea politică zisă ”Patrioții Moldovei” a arborat pe sediul său aceeași petică cu emblema CSI.

Este adevărat că am văzut și reacția corectă, dar izolată, a Procuraturii Generale sau pe cea a poliției naționale, care au obținut îndepărtarea cârpelor ceseiste de pe clădirile administrative.

Numai că guvernarea noastră multpreaeuropeană cu vorba, dar prea puțin și cu fapta, împreună cu Procuratura noastră Generală încă nereformată și cu poliția noastră națională pe hârtie și încă ceseistă ca putere și viteză de reacție la propaganda moscovită, au uitat să dispună și îndepărtarea acestei hidoșenii propagandistice care este monumentul CSI de la Leușeni.

Fostul premier Vladimir Filat, în cele două mandate ale sale, chiar dacă a urcat în scaun cu lozinca ”Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști!”, totuși nu a avut curajul să dea jos urâțenia de monument ceseist ridicat de Voronin la Leușeni.

Cerere și avertisment

Bârzoiul ceseist de la Leușeni trebuie dat jos! Pecetea Moscovei din fruntea Moldovei trebuie ștearsă!

Domnilor guvernanți de la Chișinău, domnule prim-ministru Iurie Leancă, ca cetățean al acestui stat care se vrea european cu adevărat, vă cer public să dispuneți fără întârziere demontarea acestei rușini de ciocălău răsuflecat cu tot cu ghiuleaua lui din vârf care se holbează ciclopic și sfidător către România și către toată Uniunea Europeană.

Dacă guvernul Republicii Moldova nu va reacționa adecvat și nu da curs acestei cereri publice, arătând în atașament practic față de simbolurile propagandistice ceseiste instalate de regimul Voronin, vom ridica toată suflarea românească și europeană de la noi și totuna vom smulge din rădăcină acest bârzoi propagandistic cu care Moscova imperialistă ne violează mințile cu acordul tacit de complice al Chișinăului.

Monumentul CSI Leuseni 1


REȚEAUA KGB ESTE IMPLICATĂ ÎN CAMPANIA PENTRU PARLAMENTUL ROMÂNIEI!

December 7, 2012

Rețeaua KGB este implicată în campania pentru Parlamentul României și acționează inclusiv de la București.

O unealtă securistică de la București, care, în opinia mea servește interesele rusești, m-a atacat murdar numindu-mă ”rusoi borât” și kaghebist. Unu: nu sunt rus. Doi: nu am fost și nu sunt kaghebist. Nu mă justific, căci nu am pentru ce mă justifica. Sunt român și am apărat pământul românesc cu arma în mână. Spun doar ca să se cunoască.

Respectiva unealtă securistică s-a dedat și atacurilor murdare împotriva domnului Titus Corlățean, ministrul Afacerilor Externe al României, care a exprimat poziții publice în apărarea dreptului copiilor români din Transnistria la învățământ în limba română, pe baza alfabetului românesc, și a avut o poziție tranșantă în legătură cu declarațiile provocatoare ale lui Rogozin în chestiunea consulatului Rusiei la Tiraspol.

Acea unealtă securistică de la București, de altfel mason și membru al Ordinului Cavalerilor de Malta, de obediență imperială rusă, bun prieten cu Mihai Conțiu, un alt securist care s-a dezis de cetățenia României și a cerut azil politic în Republica Moldova, a acționat la unison cu kaghebiștii ruși de la Tiraspol, incriminându-mă fără niciun temei real.

Realitatea este tocmai inversă. MGB (acum KGB) de la Tiraspol, o filială a FSB-ului rus, mi-a intentat, la 17 iunie 2007 un dosar penal, cerând pentru mine 25 de ani de detenție. Prezint alăturat copia uneia dintre citațiile trimise de MGB la Chișinău. Am tradus în română textul acestei citații, ca și unealta securistică de la București să înțeleagă.

Kaghebiștii de la Tiraspol și-au dus opera ticăloasă până la capăt. Un proces de operetă a avut loc la Tiraspol, iar așa-zisa justiție din zona de ocupație militară rusă m-a judecat în lipsă, eu fiind condamnat, așa cum s-a cerut, la 25 de ani de detenție pentru ”tentativa de răsturnare a puterii de stat în RMN”.

Din 2007 nu am mai călcat în Transnistria. Nu că m-aș teme de KGB. Nu vreau să le ofer însă kaghebiștilor ruși satisfacția de a mă încarcera pentru simplul fapt că am apărat pământul românesc și drepturile românilor din zona de ocupație rusă. Și nici nu doresc să-mi atribui aura de erou național sau de martir care putrezește în închisorile separatiștilor ruși, care câștigă un dosar la CEDO și în apărarea căruia se ridică suflarea noastră națională.

Chestiunea implicațiilor serviciilor secrete străine, mă refer la cele ruse și maghiare, în campania electorală pentru Parlamentul României este totuși demnă de atenție. Trebuie să discutăm despre aceste implicații deschis.

Presa de la București a scris despre amestecul mai multor oficiali maghiari atât în referendumul de astă vară pentru demiterea președintelui Băsescu, cât și despre conexiunile mai multor reprezentanți ai UDMR cu serviciile și factorii de putere de la Budapesta.

De asemenea, PDL, aliatul UDMR, partid frățesc din PPE, a adus în atenția publică, fără să vrea, elemente care ne trimit cu gândul la implicațiile mai vechilor și mai noilor securiști ruși în campania pentru Parlamentul României. Haideți să le trecem în revistă, obiectiv și pe cât se poate fără părtinire.

1. ARD, alianța constituită în jurul PDL, are pe liste doi candidați originari din Basarabia. Unul este și cetățean ucrainean, iar altul este și cetățean moldovean. Presa de la București a scris că asupra celor doi candidați a planat și planează suspiciunea că ar avea legături cu SBU (Serviciul de Securitate din Ucraina) și, repspectiv, cu SIS (Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova).

2. Cei doi candidați sunt apropiați ai președintelui Băsescu, el însuși suspectat temeinic de apartenență la fosta Securitate, dar și de relații, prin fratele său Mircea Băsescu, cu oamenii serviciilor secrete ruse și implicații în traficiul ilegal cu armament. Relația Mircea Băsescu – Viktor Bout (condamnat în SUA tocmai pentru trafic ilegal cu armament) nu constituie un secret pentru nimeni. Această relație a fost în măsură să ridice mari semne de întrebare în fața aliaților noștri strategici europeni și americani.

3. Candidatul basarabean al ARD pentru Senat a avut imprudența să recunoască zilele trecute, fiind filmat de jurnaliști din București, că a făcut armata la ruși, trimis de KGB.

4. Candidatul basarabean al ARD pentru Camera Deputaților a fost sprijinit pe față în această campanie de către un fost oficial sovietic la Chișinău, de rang înalt, care, se știe a absolvit Școala Superioară a KGB de la Moscova. Presa din Basarabia și din România a scris, cu diferite ocazii, atât despre apartenența respectivului oficial la rețeaua KGB, cât și despre apartenența la această rețea a soției sale.

5. Același candidat basarabean al ARD pentru Camera Deputaților a fost susținut în presa de la Chișinău de câțiva absolvenți a Școlii Superioare a Partidului Comuniștilor din URSS asupra cărora planează, de asemenea, suspiciunea de a fi fost colaboratori ai fostului KGB. Aceste aspecte vor deveni clare definitiv doar atunci când se va pune în aplicare la Chișinău lustrația.
Pentru mine nu este de mirare această solidaritate a securiștilor vechi și noi, aflați în misiune fie la Chișinău, fie la București.

Ceea ce îmi atrage însă atenția este lucrarea lor la unison cu kaghebiștii de la Tiraspol care au cerut și au obținut condamnarea mea la 25 de ani de detenție pentru ”tentativa de răsturnare a puterii de stat în RMN”. Recunosc că acest efort conjugat al securiștilor ruși de la Tiraspol și București mă onorează. Nu îi este oricui dat să fie țintă vie a dușmanilor de secole ai românilor.
Acest fapt confirmă că Basarabia rămâne o zonă de interes geopolitic pentru Moscova și că Rusia își activează, atunci când are nevoie, întreaga rețea de agenți care împânzește spațiul românesc de la un capăt la altul.

Voi reveni la acest subiect după campania electorală. Uneltele securistice ale Rusiei la București se înșeală subiestimându-și țintele vii pe care le atacă și, evident, gafează. Prin asemenea gafe aceste unelte securistice se autodeconspiră în mare parte. Vă asigur că voi pune umărul din plin la deconspirarea lor completă.

Alexeev atacat de MGB

Traducerea în română a textului citației MGB de la Tiraspol

MINISTERUL SECURITĂȚII DE STAT AL RMN
Nr. s/2137 din 5.12.2007

MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE
AL REPUBLICII MOLDOVA

Pe rolul Direcției Anchetă a Ministerului securității de stat a Republicii Moldovenești Nistrene se află dosarul penal nr. 207138060, întentat în baza articolului 274 din Codul Penal al RMN, pe faptul acaparării violente a puterii care s-a produs la 17 iunie 2007 în microraionul Corjova al orașului Dubăsari de către reprezentanții autorităȚilor Republicii Moldova.

În legătură cu cele expuse, Dumneavoastră, precum și subalternii dumneavoastră Gh. Cosovan – șef al Departamentului Serviciu Operativ al MAI al R. Moldova, V. Alexeev – șef al Direcției Anchetă Penală a MAI al R. Moldova și V. Uța – comisar al CRP Dubăsari urmează să vă prezentați, în calitate de bănuiți, la Direcția Anchetă a MGB al RMN pentru a fi anchetați.
Anexă: citațiile privind convicarea pentru anchetare în calitate de bănuiți (4 pagini).

Anchetator superior al Direcției Anchetă a MGB al RMN
Căpitan de justiție

V. V. Mișin


ASTĂZI INAUGURĂM BIROUL EUROPARLAMENTARULUI VIORICA DĂNCILĂ LA CHIȘINĂU

December 7, 2012

Viorica Dancila
Astăzi, vineri, 07 decembrie 2012, la ora 12.00, va fi inaugurat Biroul europarlamentarului Viorica Dăncilă la Chişinău, pe adresa: strada Sfatul Ţării 18, etaj II, în incinta Teatrului „Ginta Latină”. Doamna europarlamentar Viorica Dăncilă va fi prezentă la eveniment.

Inaugurarea Biroului europarlamentar va fi urmată de o Conferinţă de presă care se va ţine în Sala de conferinţe a Teatrului „Ginta Latină”.

Este vorba despre o premieră absolută. Biroul europarlamentarului Viorica Dăncilă este primul birou al unui membru al Parlamentului de la Bruxelles care va funcţiona în afara spaţiului comunitar actual.

Este o onoare pentru noi că acest Birou este inaugurat anume la Chişinău. Biroul se deschide la cererea unui număr mare de cetăţeni români de la răsărit de Prut, pentru ca orice doritor să poată primi asistenţa calificată din partea unui europarlamentar în chestiuni care privesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor europeni de la noi.

Viorica Dăncilă este europarlamentar român.

S-a născut la 16 decembrie 1963, la Roşiorii de Vede, județul Teleorman, România.

Studii: Master “Spațiul Public European” – Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Administrație Publică, București (2004-2006). Facultatea Forajul Sondelor și Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, Ploiești (1983-1988). Specializări: programarea și managementul proiectelor, bazele economiei petroliere și luarea deciziilor, expert în armonizarea legislativă – integrare europeană.

Activitate profesională: Inginer la “Petrom SA” – membru OMV Grup, Aria de Operare Videle, Serviciul Monitorizare Producție Țiței și Gaze (1988-2009). Profesoară la Liceul Industrial Videle (1997-1998).

Activitate politică: Deputat în cadrul Parlamentului European (2009-Prezent); Vicepreședinte al Organizației Naționale de Femei a PSD (2010-Prezent); Lider grup europarlamentari PSD din cadrul PE (Martie 2010 – Martie 2011); Consilier Județean PSD (2008-2009); Membru în Consiliul Național al PSD (2005-2009); vicepreședinte al Organizației Județene PSD Teleorman (2005 – 2011); președinte al Organizației Județene de Femei a PSD (2005 – Prezent). Președinte al Organizației de Femei PSD Oras Videle (2000-2003); Consilier local PSD Oraș Videle (2004-2008); Președinte al Organizației PSD Oraș Videle (2003-2011).

Face parte din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor și Democraţilor din Parlamentul European.

Este membru în mai multe Comisii ale Parlamentului European:

AGRI Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală
DMAS Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Mashrek
DMED Delegaţia la Adunarea Parlamentară a UE pentru Mediterana
REGI Comisia pentru dezvoltare regională
D-MD Delegaţia la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova
DEPA Delegaţia la Adunarea Parlamentară Euronest


VICTOR ALEXEEV: AM CERUT MINISTERULUI DE EXTERNE DE LA BUCUREȘTI CLARIFICAREA DREPTULUI DE VOT AL CETĂȚENILOR ROMÂNI DIN BASARABIA CARE POSEDĂ CARTE DE IDENTITATE, DAR NU ȘI PAȘAPORT ROMÂNESC

December 6, 2012

Victor Alexeev Deputat
Așa cum am făcut cunoscut anterior, echipa mea i-a adresat onoratului Minister al Afacerilor Externe al României trei memorii, la 31 octombrie 2012, 09 noiembrie 2012 și 12 noiembrie 2012, privind secțiile de votare organizate în Republica Moldova pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, precum și privind dreptul cetățenilor români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova de a-și exercita dreptul de vot prezentând Pașaportul românesc și Buletinul de identitate moldovenesc cu mențiunea privind domiciliul efectiv în Republica Moldova.

În răspunsul la memoriile noastre anterioare ni s-a comunicat faptul că numărul secțiilor de votare a fost mărit la 19 și că ”persoanele cu dublă cetățenie, română și a Republicii Moldova, aflate în posesia unei cărți de identitate românești, în care figurează ca domiciliu legal o adresă din România, dar care locuiesc efectiv pe teritoriul Republicii Moldova și dețin și o carte de identitate eliberată de autoritățile din Republica Moldova, vor fi tratate în raport cu legea română ca cetățeni români cu reședința în străinătate. Aceștia vor putea vota pe baza pașaportului românesc, iar ca dovadă a reședinței în Republica Moldova vor prezenta cartea de identitate moldovenească, cu mențiunea adresei la care locuiesc”.

Răspunsul clarificator pe care l-am primit din partea Ministerului Afacerilor Externe rezolvă în mare parte chestiunea dreptului de vot al cetățenilor români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova și asta în situația în care, la alegerile parlamentare din anul 2008, dreptul de vot al cetățenilor români cu domiciliul efectiv Republica Moldova a fost limitat abuziv de către fosta guvernare PDL-UDMR, acest drept putând fi exercitat atunci doar la prezentarea Pașaportului românesc. Acum, abordarea corectă pe care autoritățile Statului Român o au în chestiune ne bucură și face dovada unui tratament corect, bazat pe lege, fără limitări, discriminări sau diferențe de tratament.

Totodată, urmărind explicațiile date până în acest moment de autoritățile competente ale Statului Român, observăm, pe de o parte, că, DE FAPT, cetățenii români stabiliți în state membre ale Uniunii Europene își vor putea exercita dreptul de vot, pe 9 decembrie 2012, la prezentarea a) Pașaportului românesc cu mențiunea privind stabilirea domiciliului peste hotare; b) Pașaportului românesc cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a oricărui document eliberat de autoritățile străine prin care se face dovada reședinței în străinătate; c) Cărții de identitate românești cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a oricărui document eliberat de autoritățile străine prin care se face dovada reședinței în străinătate.

Observăm, pe de altă parte, că cetățenii români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova își vor putea exercita dreptul de vot, pe 9 decembrie 2012, doar la prezentarea: a) Pașaportului românesc cu mențiunea privind stabilirea domiciliului în Republica Moldova; b) Pașaportului românesc cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova cu mențiunea adresei la care locuiesc.

În cazul cetățenilor români domiciliați efectiv în Republica Moldova nu este prevăzută posibilitatea de exercitare a dreptului de vot la prezentarea Cărții de identitate românești cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova cu mențiunea adresei la care locuiesc.

Este cunoscut că în Republica Moldova locuiește un număr semnificativ de cetățeni români, cu dublă cetățenie, română și a Republicii Moldova, cetățeni care, fie din motive religioase, fie din motive de convingere, fie din motive practice sau de altă natură, și-au perfectat doar Cartea de identitate românească și posedă și un Buletin de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova cu mențiunea adresei la care locuiesc efectiv.

Din moment ce această categorie de cetățeni români nu-și va putea exercita dreptul de vot în cadrul scrutinului parlamentar din 9 decembrie 2012, asistăm, practic, la o restrângere a dreptului constituțional de vot al cetățenilor români stabiliți în Republica Moldova, posesori ai Cărții de identitate românești și ai Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova.

Menționăm între altele că cetățenii români din această caterogie pot intra și ieși din România, prezentând autorităților de frontieră Cartea de identitate românească și Pașaportul eliberat de autoritățile din Republica Moldova, neavând nevoie de viză de intrare sau de ședere în țară.

În opinia noastră, această situație ridică o chestiune principială din perspectiva: a) egalității tuturor cetățenilor români în fața legilor Statului Român și a autorităților publice române; b) unității de tratament la care sunt îndreptățiți din partea aurotităților Statului Român, inclusiv din partea autorităților electorale; c) neadmiterii discriminării sau prvilegiilor pe criteriul locului de reședință sau de domiciliu sau pe criteriul tipului actului românesc de identitate valabil (Pașaport sau Carte de identitate).

Încercând o corelare a situației DE FAPT, cu cea DE DREPT, menționăm că articolul 16 (Egalitatea în drepturi) din Constituția României stipulează că ” (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.

În același timp, articolul 36 (Dreptul de vot) din Constituția României stabilește că ”(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. (2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale”.

De asemnea, articolul 53 (Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituția României stabilește că ”(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Constatăm, în lumina prevederilor constituționale invocate, că cetățenii români domiciliați efectiv în Republica Moldova și posesori ai Cărții de identitate românești și ai Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova și care nu posedă, din diverse motive temeinice, Pașaport românesc sunt îndreptățiți la egalitate de tratament din partea autorităților Statului Român, inclusiv din partea celor electorale, și ar trebui să-și poată exercita dreptul de vot în cadrul scrutinului parlamentar din 9 decembrie 2012 la prezentarea Cărții de identitate românești și a Buletinului de identitate cu mențiunea adresei la care locuiesc peste hotarele României, asemeni altor cetățeni români de peste hotare și din cuprinsul aceleiași circumscripții electorale (nr. 43) și al aceluiași colegiu uninominal (nr. 2) (a se vedea cazul cetățenilor români cu reședința în Bulgaria).

Practic, acești cetățeni români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova au aceleași drepturi ca și românii din Țară sau ca și românii stabiliți oriunde peste hotare, în special în state ale Uniunii Europene, iar dreptul lor de vot nu poate fi restrâns și nici nu poate să i se aducă vreo atingere pe criterii formale care nu privesc apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor altor cetăţeni, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Pornind de la cele expuse mai sus, i-am adresat respectuos, astăzi, 06 decembrie 2012, onoratului Minister al Afacerilor Externe al României, rugămintea de a examina suplimentar și în timp util situația sesizată, în cooperare cu celelalte autorități competente ale Statului Român, astfel încât cetățenilor români domiciliați efectiv în Republica Moldova, posesori ai Cărții de identitate românești și ai Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova, să li se asigure dreptul de vot garantat constituțional.

De îndată ce vom primi un răspuns clarificator din partea onoratului Minister al Afacerilor Externe al României în legătură cu situația DE DREPT și DE FAPT sesizată, îl vom aduce la cunoștință publică.

Victor ALEXEEV, candidat USL pentru Camera Deputaților
Buletin de vot Victor Alexeev
Buletin de vot Cristian David

Chișinău, 06 decembrie 2012


PREZENTAREA PROGRAMULUI POLITIC ”ROMÂNIA PENTRU TOȚI ROMÂNII”

December 6, 2012


Buletin de vot Victor Alexeev
Buletin de vot Cristian David