ROMÂNA – LIMBĂ REGIONALĂ ÎN DOAR 7 LOCALITĂȚI DIN UCRAINA

November 12, 2012

Pătrăuţii de Jos este a șaptea localitate din Ucraina, a doua din regiunea Cernăuți și prima din raionul Storojineț, în care limba româna a căpătat statut oficial.

Știrea despre faptul că româna a devenit oficial limbă regională la Pătrăuții de Jos a fost făcută publică printr-un comunicat de presă al deputatului Ghenadi Moskal, membru al Radei Supreme de la Kiev.

Potrivit sursei citate, de problemele implementării prevederilor legii „Cu privire la principiile politicii lingvistice de stat” la Pătrăuţii de Jos se ocupă un grup de lucru special.

Pătrăuții de Jos este localitatea de baștină a președintelui Consiliului Național al Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”, Ion Popescu, deputat în Rada Supremă între anii 1994-2002, 2006-2012, recent reales pe listele Partidului Regiunilor condus de președintele Ucrainei, Victor Ianukovici.

Până în prezent, alte 6 Consilii locale din Ucraina i-au conferit oficial limbii române statutul de limbă regională:

  1. Apșa de Jos (raionul Rahău, Transcarpatia)
  2. Biserica Albă (raionul Rahău, Transcarpatia)
  3. Slatina  (raionul Rahău, Transcarpatia)
  4. Strâmtura (raionul Rahău, Transcarpatia)
  5. Tărăsăuţi, (raionul Noua Suliță, Cernăuți)
  6. Topcina (raionul Teceu, Transcarpatia)

Agenția națională de știri Agerpres transmite că, potrivit datelor Serviciului de stat pentru statistică din Ucraina, româna este limbă maternă pentru 95 la sută (3,004 locuitori) din populaţia comunei Pătrăuţii de Jos.

Decizia Consiliilor locale din cele 7 comune constituie exemple pozitive, de urmat pentru aleșii locali din alte orașe și sate din Maramureșul istoric, ținutul Herța, nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei, precum și din interfluviul Nistru-Bug  (regiunea Odesa) și din regiunile Nicolaev și Herson.

Românii sunt autohtoni în interiorul actualelor granițe ale Ucrainei și constituie majoritatea populației în raioanele Herța (94%), Reni (51%, în sudul Basarabiei) și Adâncata (67%, în nordul Bucovinei), deținând astăzi o pondere importantă, în principal, în numeroase localități din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatică. Românii reprezintă a doua minoritate etnică din Ucraina, după cea rusească.

La ultimul recensământ organizat de autoritățile ucrainene în anul 2001, numărul etnicilor români a fost de 413 749 de persoane:  155 130 înregistraţi ca etnici români sau românofoni și 258 619 persoane – ca etnici „moldoveni”.

În plus, în 11 localități din Ucraina mai există alți peste 15 000 de români, neatestați în statisticile de la recensămintele generale ale populației și numiți volohi de către populația slavă conlocuitoare. Doar în localitatea Poroșcovo (raionul Perecin, Transcarpatia) locuiesc circa 2000 de români ”volohi”, care nu apar în nici o statistică.

Potrivit datelor organizațiilor naționale ale românilor din Ucraina, numărul real al vorbitorilor de limbă română din această țară  este cu mult mai mare decât cel arătat de autorități și depășește jumătate de milion.

Advertisements

DISCUȚIE CU UN OM ALB CARE S-AR PUTEA SIMȚI NEGRU DOAR PENTRU A COMBATE IDENTITATEA ROMÂNEASCĂ

November 8, 2012

Acest om se numește Valeriu Reniță. Domnul Valeriu Reniță este o pesoană publică, un jurnalist cunoscut, exercitând într-o vreme directoratul agenției Moldpres. Am discutat cu dumnealui astăzi, pe facebook, în cadrul grupului I’ROMANIA, din care fac parte 14 215 membri. Am discutat cu domnul Reniță nu că aș fi vrut, ci pentru că a legat capăt de vorbă. Întrucât discuția a fost una publică, îmi permit să o redau mai jos, lăsându-le cititorilor libertatea să judece fiecare în parte, trăgând concluziile de rigoare. Iată schimbul nostru de replici:

Valeriu Reniță, profil de facebook

Valeriu Reniță, profil de facebook

Valeriu Reniţă: Ну, шы…

Victor Alexeev: Nimic. Doar așa, ca să se știe. Vă deranjează?

Valeriu Reniță: Ну! Сурпринс кэ ынцележець молдовеняска…

Victor Alexeev: Nici un fel de moldovenească, e cea mai autentică română cu litere rusești, ca pe timpul ocupației sovietice, cum spune Declarația de Independență a Republicii Moldova.

Valeriu Reniță: Da, mi-a picat greu asta, cum zic valahii…Poate-mi spui mata, că văd că eşti pentru Unire, de ce-au renunţat valahii atît de subit la identitate. Ce i-a grăbit aşa..? Că dintre toţi care au fost obligaţi de maşina de stat să renunţe la identitate pentru opţiunea română, doari valahii s-au supus bănuitor de repede…Numai Vă rog, nu-mi citiţi lecţii din manualele aprobate de statul român.

Victor Alexeev: Există suficiente surse rusești anterioare unirii principatelor care confirmă identitatea românească a ardelenilor, moldovenilor și muntenilor. Dumneavoastră le cunoașteți. Sunteți un om prea instruit ca să vă dau eu lecții de istorie.

Valeriu Reniță: Credeam că ştiţi mai multe despre valahi…Scuze! Vă resepct opinia, deşi sînt separatist moldovean.

Victor Alexeev: Da, există printre românii de la noi și separatiști. Au existat și în secolul XIX. Gheorghe Asachi, bunăoară. Atâta doar că Gheorghe Asachi, din bun simț, în pofida conexiunilor sale, inclusiv financiare, cu Petersburgul, nu a pus nicio clipă la îndoială indentitatea sa (și a compatrioților săi) românească. Sunt separatiști și separatiști. De exemplu, separatiții ruși din Moldova de peste Nistru îi obligă pe cei 50 000 de copii români din regiune să scrie românește cu litere rusești, precum ați scris și dumneavoastră mai sus.

Valeriu Reniță: E! Credeam că n-o să-mi daţi lecţii! Da ce român poate să renunţe la plăcerea de a-i da din deget unui basarabean, pardon, moldovan, că Basarabii ori că-s vlahi, ori cumani…

Victor Alexeev: Lăsați falsa ofensă! Eu sunt basarabean și am luptat cu arma în mână în Răzoiul de Independență de pe Nistru. În plus, MGB-ul rusesc de la Tiraspol mi-a intentat dosar penal pentru ”tentativă de răsturnare a puterii de stat în Republica Moldovenească Nistreană”, cerând 25 de ani de detenție. Am fost vicecomisar pentru activitatea operativă în Comisariatul municipal de Poliție Tighina și am văzut cum își bat joc unii pretinși, din interes, moldoveni de copiii noștri din zona de ocupație rusească. Nu vă dau lecții. Mă miră doar că un om instruit ca dumneavoastră poate fi atât de speculativ sau poate, pur și simplu, opac la adevărurile elementare. Mâine-poimâine cineva își va putea lua libertatea să spună că are altă identitate de rasă, că e negru sau mongoloid, chiar dacă toată lumea vede că e alb. Respect liberul arbitru și opinia subiectivă sinceră, dar acestea nu pot merge dincolo de limita adevărului și a bunului simț.

Valeriu Reniță:  O-o-o! Stiiți ce poate fi adevărat în ceea ce spuneți Dvs, că restul seamănă, să mă iertați, a propagandă, ori, cum afirmați Dvs, speculație: faptul că nea-m fi putut întîlni pe vremea conflictului la Tighina. Dar faptul, că am fost de la un capăt la altul al conflictului reporter de război, nu-mi ajută cu nimic în identificarea unor adevăruri, despre care vorbiți. Știți, că exemple proaste de comportament la război, există de ambele părți ale liniei frontului. Sînt ceea ce simt, dle comisar, și dacă m-aș simți negru fiind alb, ce treabă ați avea cu mine? Pentru că mai există, cum știți, ori presupuneți și Dvs, ceva și dincolo de ceea ce bunii noștri pămînteni numesc adevăr și bun simț. Vă sînt dator și eu cu sfat: nu expuneți public documente bisericești care ar certiifica dragostea Dvs de Dumnezeu, pentru că ce poate fi mai autentic și mai înălțător, decît revelațiile avute pe timpul războiului. Și ultima, mai pămîntească: undeva sus, stă scris demult, cerecetați, valahul o să bage moldovanul în mormînt!

Victor Alexeev:  Domnule Reniță, nu eu m-am legat de identitatea dumneavoastră, ci invers. Vorbiți de valahi și de moldoveni ca de etnii diferite, ceea ce este împotriva evidențelor. Faceți opozabili doi termeni locali pentru a submina numele nostru de neam, numele vechi de român. E provocator și ofensator din partea dumneavoastră. Este adevărat că nu toți românii sunt moldoveni, după cum nu toți românii sunt ardeleni sau maramureșeni, dar toți moldovenii sunt români de neam. Asta e părerea mea și a foarte multor oameni care nu caută pete în soare și nici o mie de noduri pe un centimetru pătrat de papură. Identitățile pot fi și sunt multiple, dar complementare, nu opozabile. Dacă mă cheamă Victor, sunt Victor, asta nu înseamnă că nu sunt și Alexeev. Și dacă sunteți Valeriu, sunteți Valeriu, dar sunteți și Reniță, nu-i așa? Aveți cumva două identități? Nu! Așa e și cu numele de neam. Axioma li se aplică tuturor neamurilor de pe fața pământului, nu doar nouă. Dumneavoastră, în mod evident, sunteți antiromân. Eu nu sunt antimoldovean. Dacă aș fi, ar însemna sau să fiu lipsit de onestitate, sau să nu am toți boii acasă. Mă mândesc că sunt român moldovean. Nu accept sfaturi de la dumneavoastră, care, fiind alb, vă luați libertatea de a vă simți negru. Aveți tot dreptul să vă simțiți, bunăoară, și francez, și Napoleon Bonaparte, și oricine doriți dumneavoastră, dar nu veți fi niciodată ceea ce nu sunteți în realitate. Fiind bărbat, puteți să vă simțiți femeie, nu am nimic împotriva contradicțiilor dumneavoastră cu evidențele. Ceea ce postez pe propriul meu profil de facebook nu trebuie să vă deranjeze, pentru că nu vă privește în nici un fel. Nu doresc nici să certific, nici să demonstrez nimic, ci doar să împărtășesc o bucurie simplă, ca român cum m-a făcut Dumnezeu, cu care eu nu am curajul și nici obrăznicia să mă pun în poară, ca dumneavoastră. Haideți să punem punct acestui schimb inutil de comentarii și să rămânem fiecare la părerile noastre despre libertate, adevărul obiectiv, subiectivisme și identitate. Nu abdic de la o polemică, dar nu-i văd rostul când știu că sunteți antiromân.

COMENTARIILE SUNT DE PRISOS.