CÂTEVA FOTOGRAFII DIN ALBUMUL PERSONAL

November 2, 2012

Portret

Într-un moment de bună dispoziție

Cu domnul Victor Opaschi, secretar de stat în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României, la Chișinău

Gazdă pentru colegii de la București

Între colegi de partid

Vorbind în fața Conferinței Naționale a Organizației PSD România în Republica Moldova

Alegerea ca președinte al Organizației PSD România în Republica Moldova, Chișinău, 6 mai 2012

Printre delegații la Conferința Națională a Organizației PSD România în Republica Moldova, Chișinău, 6 mai 2012

Membri ai Organizației PSD România în Republica Moldova, fotografie de grup, Chișinău, 6 mai 2012

Alături de Înaltpreasfințitul Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, și doamna Natalia Intotero, secretar de stat pentru Românii de Pretutindeni

În casa unor prieteni buni din Irlanda

Împreună cu Sergiu Spiceac, coleg de școală, elevi în clasa a IV-a, Răscăieți, 1977

Împreună cu Ilie Pașev, studenți în anul I, Chișinău, 1985

Cu tata, la Răscăieți, Ștefan Vodă

Împreună cu mama și cu tata acasă la Răscăieți

Advertisements

DOMNUL VICTOR OPASCHI, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL, A VIZITAT BASARABIA

September 26, 2012

Domnul Victor Opaschi, Secretar de Stat pentru Cultură şi Culte în  cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional al României, a efectuat o vizită de informare şi documentare în Republica Moldova, în zilele de 21 şi 22 septembrie. În această vizită, domnul Victor Opaschi a fost însoţit de domnul Andei Ungar, consilier ministerial.

Programul vizitei a prevăzut întrevederi cu autorităţi publice centrale şi locale, precum şi cu reprezentanţi ai unor instituţii bisericeşti din Republica Moldova.

Prima întâlnire de lucru, cu domnul Gheorghe Postică, viceministru al Culturii al Republicii Moldova, a avut loc în ziua de 21 septembrie, la sediul ministerului din Chişinău. Cei doi oficiali au abordat un spectru larg de probleme, printre care necesitatea elaborării şi semnării unui Acord trilateral România-Republica Moldova-regiunea Toscana (Italia) privind formarea de personal artistic calificat în domeniul restaurării obiectelor şi monumentelor cu valoare istorică, având ca scop final crearea unei şcoli basarabene de restaurare. În context, domnul Secretar de Stat Victor Opaschi şi domnul viceministru Gheorghe Postică au convenit asupra restaurării, prin eforturile comune ale celor două ministere de resort, a bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Căuşeni (monument protejat de UNESCO) şi a clădirii fostei Zemstve guberniale (în care urmează să fie amplasat Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău). Domnii Victor Opaschi şi Gheorghe Postică au convenit, de asemenea, asupra necesităţii dezvoltării cadrului juridic bilateral privind spaţiul cultural şi spiritual comun, urmând ca reprezentanţii celor două ministere să menţină un dialog permanent şi constructiv.

O altă întâlnire de lucru a fost cea cu trupa şi conducerea Teatrului „Ginta Latină” din Chişinău. Discuţia domnului Secretar de Stat Victor Opaschi cu actorii şi conducătorii teatrului s-a axat pe identificarea unor posibilităţi concrete de includere a acestei instituţii în circuitul cultural românesc, prin invitarea la festivaluri etc. Directorul Teatrului „Ginta Latină” a folosit prilejul pentru a-i aduce domnului Victor Opaschi mulţumiri pentru implicarea hotărâtoare în sprijinirea instituţiei, mai cu seamă în ceea ce priveşte dotarea şi mobilarea clădirii teatrului.

În seara zilei de 21 septembrie, înaltul oaspete de la Bucureşti a avut o întâlnire cu membri ai Organizaţiei PSD România în Republica Moldova, în faţa cărora a rostit o alocuţiune. Domnul Victor Opaschi a ţinut să sublinieze, între altele, că „relaţia cu Moldova este o prioritate a oricărui guvern de la Bucureşti” şi că „angajamentele României faţă de Chişinău vor fi respectate”. Audienţa a avut ocazia să primească răspunsuri concrete şi competente la multiplele întrebări care i-au fost adresate oaspetelui.

În ziua de 22 septembrie, domnul Secretar de Stat Victor Opaschi a vizitat, împreună cu oficialităţi locale, biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căuşeni. Dumnealui a avut o întrevedere de lucru cu domnii Ion Ciontoloi, preşedinte al raionului Căuşeni, şi Grigore Repeşciuc, primar al oraşului Căuşeni, cu care a discutat despre lucrările de restaurare a acestui monument UNESCO şi pe care i-a asigurat în privinţa sprijinului din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din România.

În aceeaşi zi, domnul Secretar de Stat a avut o întâlnire de lucru cu domnul Andrei Malaşevschi, preşedinte al raionului Cantemir, cu care a convenit asupra ridicării în oraşul reşedinţă de raion a unui monument al domnitorului şi cărturarului român Dimitrie Cantemir. În acest sens, domnul Victor Opaschi a ţinut să dea asigurări privind susţinerea fermă pe care autorităţile raionului o vor primi din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

În seara zilei de 22 septembrie, domnul Secretar de Stat Victor Opaschi a vizitat Mitropolia Basarabiei, unde a avut o întrevedere cu Înaltpreasfinţitul Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor. Cu această ocazie, întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei i-a acordat domnului Victor Opaschi distincţia „Crucea Mitropoliei Basarabiei” pentru mireni, în semn de înaltă preţuire a sprijinului constant şi substanţial pe care Domnia Sa l-a oferit Mitropoliei Basarabiei, în special în perioada în care a exercitat funcţia de consilier prezidenţial.

În finalul vizitei, domnul Secretar de Stat Victor Opaschi a avut posibilitatea să cunoască locuri şi oameni din zona Nistrului de Jos, convenind asupra unor proiecte de viitor.

Organizaţia PSD România în Republica Moldova


SECRETARUL DE STAT VICTOR OPASCHI, DECORAT CU CRUCEA MITROPOLIEI BASARABIEI PENTRU MIRENI

September 25, 2012

Înaltpreasfinţitul Părinte Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor a primit, sâmbătă, 22 septembrie, la sediul Mitropoliei Basarabiei din Chişinău, vizita oficială a domnului Victor Opaschi, Secretar de Stat pentru Cultură şi Culte din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional al României, un vechi susţinător al Mitropoliei Basarabiei. Domnul Secretar de Stat a fost însoţit de domnul Andei Ungar, consilier ministerial. La întrevedere au mai participat domnul Victor Alexeev, preşedinte al Organizaţiei PSD România în Republica Moldova, unul dintre susţinătorii constanţi ai Ortodoxiei româneşti din Basarabia şi Transnistria, Preacucernicul părinte Andrei Deleu, şef al Cancelariei mitropolitane, şi Preacuviosul părinte ieromonah Atanasie Telembici, redactor-şef al revistei „Misionarul”.

Pe parcursul întrevederii, care a decurs într-o atmosferă frăţească, domnul Secretar de Stat Victor Opaschi şi Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit şi Exarh Petru Păduraru au discutat despre activitatea Mitropoliei Basarabiei, despre relaţiile ei cu autorităţile Republicii Moldova şi un spectru larg de probleme cu care se confruntă în prezent această parte componente şi inseparabilă a Bisericii Ortodoxe Române de la răsărit de Prut şi Nistru. Printre acestea au figurat şi chestiuni legate de patrimoniul Mitropoliei Basarabiei spoliat de regimul sovietic de ocupaţie.

Domnul Secretar de Stat Victor Opaschi şi-a exprimat deplina deschidere şi dorinţa de a sprijini în continuare Mitropolia Basarabiei, spre binele credincioşilor şi clericilor săi şi al Bisericii Ortodoxe Române, în general.

Cu această ocazie, întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei i-a acordat domnului Victor Opaschi distincţia „Crucea mitropolitană pentru mireni”, „pentru meritele pe care Domnia Sa le are faţă de Mitropolia Basarabiei”. În cuvântul său de felicitare, Înaltpreasfinţitul Petru Păduraru s-a referit la sprijinul acordat Mitropoliei Basarabiei de către domnul Victor Opaschi, în calitatea sa de consilier prezidenţial pentru cultură şi culte, de la reactivare până în prezent.

La rândul său, domnul Victor Opaschi, i-a mulţumit Înaltului ierarh al Bisericii Ortodoxe pentru modul în care Mitropolia Basarabiei, instituţie naţională fundamentală, se implică pe plan social şi contribuie la păstrarea credinţei româneşti.

Organizaţia PSD România în Republica Moldova


Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat elevilor, părinților și profesorilor

September 16, 2012

Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat elevilor, părinților și profesorilor, cu ocazia începerii anului școlar 2012-2013, 17 septembrie 2012:

Educația este forma cea mai înaltă în lucrarea de modelare și formare a caracterului și personalității copiilor și tinerilor. Din acest motiv educația ar trebui să fie prioritatea fundamentală a oricărei societăți care dorește progresul spiritual și bunăstarea materială a poporului.

În contextul rezultatelor deosebit de slabe înregistrate la examenul de bacalaureat din ultimii doi ani, cu o medie de promovabilitate de sub 50%, este necesară o analiză sinceră și lucidă a sistemului de învățământ din țara noastră. Cauzele eșecului din școala românească sunt multiple, iar unele dintre acestea au fost și vor mai fi analizate de specialiștii din diverse instituții abilitate, în special inconsecvenţa şi instabilitatea sistemului educaţional. La acestea se mai adaugă şi criza spirituală şi morală din societatea românească. Lipsa de valori perene, de repere credibile şi de motivaţii solide din societatea și școala românească a atins cote alarmante. Se pare că acumularea de valori intelectuale este tot mai mult înlocuită cu acumularea de bunuri materiale, încât astăzi nu mai valorează mult o cultură aleasă, ci doar o avere frumoasă. Iar dictonul „cine are carte are parte” nu mai este valabil, deoarece oamenii bine pregătiţi sunt prea puţin plătiţi. Prin urmare, acum „cine are carte pleacă departe”, adică în străinătate.

Pentru a opri această degradare spirituală şi socială sunt imperativ necesare măsuri legislative şi sociale, dar şi o înnoire spirituală a mentalităţii şi o cultură a valorilor morale, după cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel când zice: „să nu vă potriviți cu acest veac, ci să vă schimbați prin înnoirea minții, ca să deosebiți care este voia lui Dumnezeu, ce este bun și plăcut și desăvârșit” (Romani 12, 2).

În acest context, dorim ca la începutul unui nou an școlar să adresăm câteva îndemnuri care țin de misiunea Bisericii în promovarea spiritualității creștine în actul educaţional, știut fiind că educația religioasă în familie şi în școală presupune cooperarea Bisericii cu aceste două instituţii majore ale poporului nostru. Întrucât în societatea de azi actul educațional este tot mai mult afectat de secularism sau indiferență spirituală, superficialitate şi lipsă de motivaţie sau de entuziasm pentru cunoaştere, este necesar ca, şi prin intermediul educației religioase, elevii să fie îndemnaţi să urmeze pilda multor personalităţi româneşti care prin cultura, erudiţia şi profesionalismul lor au devenit renumiţi în ţară şi în străinătate, deşi proveneau adesea din familii modeste.

Deoarece predarea religiei în școală este un act misionar creștin, cu profunde conotații educaționale și spirituale, educația religioasă trebuie să promoveze cultivarea talentelor şi a valorilor intelectuale, respectul faţă de părinţi, profesori şi colegi, precum şi iubirea de ţară şi de neam.

Biserica, alături de Familie și de Şcoală, trebuie să fie activă şi creatoare în educația copiilor și a tinerilor. Prin urmare, îndemnăm pe toţi slujitorii Bisericii, să promoveze o intensă cooperare cu familiile şi şcolile din parohii în actul educațional, sub semnul unei responsabilităţi comune sporite pentru binele ţării noastre. Având în vedere caracterul dinamic, ușor modelabil, al copiilor și tinerilor, eforturile comune trebuie concentrate spre o educație bazată pe valorile creștine şi democratice europene: credinţă şi cultură, speranţă şi iubire, libertate și responsabilitate, egalitate în faţa legii și solidaritate în faţa suferinţei.

Anevoioasa tranziție românească, de la un regim totalitar monolitic la unul democratic şi pluralist, a făcut și face numeroase victime în societatea noastră. Dintre acestea, cei mai vulnerabili sunt astăzi copiii și tinerii. Abandonul școlar, destrămarea familiilor, sărăcia, şomajul, plecarea părinților la muncă în străinătate, delicvenţa şi violenţa juvenilă, nesiguranţa zilei, incertitudinea viitorului, se constituie în tot atâtea cauze ale crizei educației în școală și în familie. Biserica a semnalat adesea aceste provocări și face eforturi sporite pentru a răspunde lor atât prin orele de religie, cât şi prin diferite programe adresate copiilor și tinerilor, ca de pildă: „Hristos împărtășit copiilor”; „Alege Școala!”; „Copilul învață iubirea lui Hristos”, care se desfășoară prin intermediul parohiilor din cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Rezultatele sunt îmbucurătoare, dar nevoile prezente şi viitoare sunt imense.

Ne rugăm Bunului Dumnezeu ca la începutul noului an școlar (2012-2013) să binecuvinteze pe elevi, profesori, preoți și părinți, dar şi pe toți cei care, într-un fel sau altul, sunt angajaţi cu multă dăruire în actul educațional și de formare spirituală!

Tuturor vă dorim sănătate, pace şi bucurie, precum şi mult ajutor de la Dumnezeu în lucrarea dumneavoastră nobilă şi de valoare inestimabilă pentru prezentul şi viitorul poporului român!

Cu deosebită preţuire şi părintească binecuvântare,

† DANIEL
Patriarhul României


14 SEPTEMBRIE 2012: 20 DE ANI DE LA REACTIVAREA MITROPOLIEI BASARABIEI

September 14, 2012

Astăzi, 14 septembrie, s-au împlinit 20 de ani de la reactivarea istoricei Mitropolii a Basarabiei, parte componentă şi inseparabilă a Bisericii Ortodoxe Române. Nici o publicaţie din Republica Moldova sau România nu a remarcat, din păcate, această aniversare. Niciun reprezentant al autorităţilor de stat de la Chişinău, altfel revendicându-se patrioţi, nu a trecut astăzi pragul Mitropoliei Basarabiei. Am avut astăzi o discuţie cu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Petru Păduraru. Am discutat despre lucruri curente şi am convenit asupra unor aspecte ale colaborării cu Biserica. Publicăm mai jos o scurtă cronologie a reactivării şi funcţionării Mitropoliei Basarabiei întocmită de reputatul profesor Gheorghe Badea din vechea capitală a Moldovei, Iaşi.

După proclamarea independenţei faţă de fosta Uniune Sovietică, prin Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova din 27 august 1991 a fost posibilă descătuşarea valorilor ortodoxe şi revenirea clericilor şi mirenilor dintre Prut şi Nistru sub jurisdicţia canonică a Bisericii Ortodoxe Române.

La 14 septembrie 1992, Adunarea Eparhială constituită la Chişinău a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei, care a existat din 1925, fund sancţionată prin Decretul Regal nr. 1942 din 4 mai 1925. Preasfinţitul Petru Păduraru, episcop de Bălţi, a fost ales locţiitor de mitropolit al Mitropoliei Autonome a Basarabiei de stil vechi.

Adunarea Eparhială a hotărât, în numele clerului şi credincioşilor din Basarabia, revenirea la canonicitate a Mitropoliei Basarabiei şi trimiterea la Bucureşti a unei delegaţii, alcătuită din clerici şi mireni, pentru a adresa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române rugămintea ca Mitropolia Basarabiei să revină la rosturile ei canonice şi să-şi reia activitatea sub jurisdicţia de drept a Sfântului Sinod al Bisericii strămoşeşti a neamului românesc.

La 19 decembrie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act, cu binecuvântare, de reactivarea Mitropoliei Basarabiei şi printr-un Act Patriarhal şi Sinodal a recunoscut această Mitropolie ca autonomă şi de stil vechi, făcând parte integrantă din trupul Bisericii Ortodoxe Române şi având reşedinţa în Chişinău.

„Prin reactivarea Mitropoliei Basarabiei se săvârşeşte astăzi un act sfânt de adevăr şi dreptate, care reîntregeşte plinătatea comuniunii de credinţă strămoşească şi gândire românească”, se spune în Actul Patriarhal şi Sinodal.

Reactivarea Mitropoliei Basarabiei ca mitropolie autonomă „sub oblăduirea Patriarhiei Române şi în comuniune frăţească nemijlocită cu Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române” fusese prevăzută şi, de aceea, problema aceasta fusese discutată de conducătorii de atunci ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhii Teoctist şi Alexei al II-lea, cu prilejul întâlnirii Patriarhilor şi Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe surori la Constantinopol/Istanbul, în 15 martie 1992.

Examinând situaţia relaţiilor Patriarhiei Române cu Biserica Ortodoxă Rusă, în urma convorbirilor de la Constantinopol, Cancelaria Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a dat publicităţii, la 9 aprilie 1992, un Comunicat în care se specifica: „Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu a recunoscut niciodată desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei, cu sediul la Chişinău, şi a Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Cernăuţi. Patriarhia Română nu a acceptat şi nu poate accepta niciodată consecinţele nefaste ale pactului Ribbentrop-Molotov”.

Soluţia era „să se ţină seama neapărat de voinţa poporului lui Dumnezeu” (cum recunoştea chiar patriarhul Alexei al II-lea în scrisoarea trimisă patriarhului Teoctist, la 6 octombrie 1992). Deoarece voinţa poporului lui Dumnezeu, care a hotărât el însuşi asupra vieţii lui bisericeşti şi spirituale, a fost aceea de a reactiva vechea Mitropolie a Basarabiei şi de a reveni sub oblăduirea canonică a Bisericii Ortodoxe Române, Sfântul Sinod a binecuvântat această voinţă şi această hotărâre şi, prin scrisori semnate de patriarhul Teoctist, a făcut cunoscut Actul Patriarhal şi Sinodal din 19 decembrie 1992 patriarhului Alexei al II-lea şi celorlalţi Întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe surori.

Guvernul Republicii Moldova a refuzat să recunoască Mitropolia Basarabiei, chiar dacă, la începutul anului 1993, Comisia pentru Drepturile Omului şi Relaţiile Naţionale şi Comisia pentru Cultură şi Culte a Parlamentului Republicii Moldova, la 11 martie 1993, au cerut Guvernului înregistrarea Mitropoliei Autonome a Basarabiei (de stil vechi), deoarece statutul şi activitatea ei sunt în conformitate cu legislaţia statului, nu sunt în contradicţie cu documentele referitoare la drepturile omului adoptate de organismele internaţionale, la care a aderat şi Republica Moldova, şi respectă Constituţia.

Timp de 10 ani Mitropolia Basarabiei şi-a desfăşurat activitatea în condiţii de persecuţie metodică şi sistematică din partea autorităţilor guvernamentale.

La 17 noiembrie 1993, prin Hotărârea nr. 719, Guvernul Republicii Moldova a recunoscut existenţa doar a Mitropoliei Moldovei, declarată „parte inseparabilă a trupului bisericesc rus”.

Mitropolia Basarabiei va cere recunoaşterea sa şi în 1995, 1996, 1997, dar în zadar. Preoţii ei sunt bătuţi, călcaţi în picioare, ameninţaţi cu arma, alungaţi din biserici. Mitropolia însăşi este acuzată că: activează ilegal, face prozelitism, propagă ideile Bisericii Ortodoxe Române, este o “agentură străină”, unealtă a României, care subminează autoritatea Statului şi stabilitatea Republicii Moldova, declanşând războiul din Transnistria etc.

Refuzul Guvernului de a recunoaşte Mitropolia Basarabiei şi persecuţiile suferite de clerul şi credincioşii ei au dus la procese în Moldova şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În Republica Moldova procesele au început la 12 septembrie 1995 şi s-au încheiat cu Hotărârea Curţii de Apel a Republicii Moldova, care, la 19 august 1997, a dat câştig de cauză Mitropoliei Basarabiei, însă prin intervenţia preşedintelui de atunci al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, s-a făcut recurs la Curtea Supremă de Justiţie, care a respins, la 9 decembrie 1997, acţiunea Mitropoliei Basarabiei şi a anulat hotărârea din 19 august 1997 a Curţii de Apel.

În această situaţie, Mitropolia Basarabiei mai avea o singură cale: să se adreseze Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg. La 3 iunie 1998 a depus o plângere împotriva Republicii Moldova. Cererea a fost înregistrată la CEDO la 26 ianuarie 1999 cu nr. 45701/ 99 şi a fost declarată admisă la 7 iunie 2001.

La 2 octombrie 2001 au avut loc audierile publice de la CEDO, la Palatul Drepturilor Omului din Strasbourg, iar la 13 decembrie 2001, CEDO a hotărât în unanimitate că Republica Moldova a încălcat, în cazul nerecunoaşterii Mitropoliei Basarabiei, art. 9 şi 13 ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Statul a fost obligat să plătească Mitropoliei Basarabiei 20.000 euro despăgubire morală şi 7.025 euro pentru cheltuielile de judecată.

Guvernul Republicii Moldova a atacat decizia CEDO şi a cerut rejudecarea cazului, dar la 27 martie 2002 CEDO a respins cererea Guvernului Republicii Moldova. În acest fel, hotărârea CEDO din 13 decembrie 2001 a rămas definitivă.

În sfârşit, Mitropolia Basarabiei, care, la 19 februarie 2002, ceruse pentru a unsprezecea oară Guvernului să fie recunoscută ca structură religioasă distinctă, subordonată canonic Patriarhiei Române, este recunoscută şi admisă în legalitate la 30 iulie 2002, ca urmare directă a Rezoluţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 24 aprilie 2002 „privind funcţionarea instituţiilor democratice în Republica Moldova”. Serviciul de Stat pentru problemele Cultelor din Republica Moldova a recunoscut, oficial, personalitatea juridică a Mitropoliei Basarabiei prin eliberarea în acest sens a Certificatului nr. 1651.

Dar suferinţele Mitropoliei Basarabiei nu au luat sfârşit odată cu recunoaşterea şi intrarea ei în legalitate, deoarece a apărut o problemă nouă, problema succesiunii. Mitropolia Basarabiei trebuia recunoscută de Guvern şi ca succesoare de drept a Mitropoliei Basarabiei dinainte de 1944, mai ales că, la 26 septembrie 2001, Guvernul Republicii Moldova aprobase, prin Hotărârea nr. 1008, modificarea introdusă în statutul Mitropoliei Moldovei (supusă canonic Patriarhiei Ruse) prin care aceasta era declarată şi recunoscută succesoarea de drept a Mitropoliei Basarabiei. La 2 februarie 2004, Curtea Supremă de Justiţie a anulat Hotărârea Guvernului nr. 1008 din 26 septembrie 2001; totuşi, chiar dacă Mitropolia Moldovei nu era recunoscută succesoarea juridică a Mitropoliei Basarabiei, actuala Mitropolie a Basarabiei era considerată doar succesoarea istorică, canonică şi spirituală a Mitropoliei Basarabiei de până la 1944. De aceea, la 7 mai 2004, Mitropolia Basarabiei a depus la CEDO o cerere împotriva Republicii Moldova pentru a fi recunoscută succesoarea de drept a Mitropoliei Basarabiei de până la 1944. Dosarul are nr. 23125/ 04 şi a fost comunicat Guvernului Republicii Moldova la 29 iunie 2004. Când se va obţine recunoaşterea acestui fapt vor putea fi recuperate proprietăţile şi bunurile Mitropoliei Basarabiei, confiscate sau naţionalizate.

Viaţa Mitropoliei Basarabiei a fost tulburată, în continuare, de campania agresivă, de intoleranţă şi de ameninţări a autorităţilor de stat ale Republicii Moldova şi a ierarhilor Mitropoliei Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse.

În anul 2007 a fost provocat aşa-zisul scandal al eparhiilor istorice reactivate de Mitropolia Basarabiei, deşi ele erau înregistrate de mai mulţi ani de Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor, care aprobase, de asemenea, prin ordinul 33/ 22 februarie 2007, modificările şi completările la Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Mitropoliei Basarabiei, înregistrat prin ordinul 1651/30 iulie 2002.

Într-un interviu acordat revistei mitropolitane “Misionarul”, în noiembrie 2007, ÎPS Mitropolit Petru al Basarabiei caracterizează astfel reacţiile violente ale ierarhilor supuşi canonic Patriarhiei Moscovei: “Sunt reacţii întârziate, exagerate, iresponsabile şi fără temei canonic. Ceea ce am făcut noi constituie o acţiune pastorală, care priveşte modul de organizare al Mitropoliei noastre… Cui serveşte incitarea la ostilitate, ură şi intoleranţă, care s-a desprins zilele acestea din gura unor slujitori-ierarhi sau preoţi?”.

La 1 decembrie 2007, Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova, a declarat la postul de televiziune NIT că va contesta hotărârea CEDO din 13 decembrie 2001 şi a ameninţat cu un război religios; aceeaşi atitudine intolerantă faţă de Mitropolia Basarabiei o va reînnoi într-o declaraţie făcută pe 19 decembrie 2007,

Începând cu 2 decembrie 2007, majoritatea preoţilor Mitropoliei Basarabiei au fost hărţuiţi şi intimidaţi de reprezentanţi ai Poliţiei şi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate, iar unii preoţi, cu cetăţenie română, au primit interdicţia de a locui sau intra în Basarabia.

Însuşi ÎPS Petru a fost reţinut şi perchiziţionat timp de două ore de grănicerii şi vameşii moldoveni în ziua de 26 decembrie 2007, la revenirea sa în Republica Moldova.

În această situaţie, Mitropolia Basarabiei, s-a adresat, la 9 ianuarie 2008, Secretariatului General al Consiliului Europei şi Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, precum şi raportorilor APCE pentru Republica Moldova, cu rugămintea de a supraveghea modul de îndeplinire de către Republica Moldova a Hotărârii CEDO din 13 decembrie 2001.

Cu toate acestea, atacurile autorităţilor moldovene, ale ierarhilor ruşi şi ai Mitropoliei Moldovei împotriva Mitropoliei Basarabiei şi pentru intimidarea şi izolarea ÎPS Mitropolit Petru nu au încetat şi, la 20 august 2008, ÎPS Mitropolit Petru a adresat o nouă scrisoare organismelor europene amintite mai sus. În scrisoare se arată că „presiunile şi persecuţiile deschise sunt înlocuite de reprezentanţii Statului cu diverse tertipuri procedurale sau cu forme discrete de sabotaj”. ÎPS Mitropolit reclamă blocarea procesului de înregistrare a comunităţilor Mitropoliei Basarabiei, refuzul Guvernului de a restitui Arhivele Mitropoliei Basarabiei confiscate în timpul ocupaţiei sovietice, acest refuz „creând dificultăţi în procesul de revendicare în instanţele judecătoreşti a bunurilor bisericeşti confiscate de statul sovietic şi gestionate în prezent de Guvernul Republicii Moldova”.

La 1 iunie 2009, ÎPS Mitropolit Petru a adresat o nouă scrisoare Serviciului de Executare a Hotărârilor CEDO din cadrul Direcţiei Generale pentru Drepturile Omului şi Chestiuni Juridice a Secretariatului General al Consiliului Europei, atrăgând atenţia asupra lipsei oricărui progres în vederea îndeplinirii Hotărârii CEDO din 13 decembrie 2001, rămasă definitivă la 27 martie 2002, şi făcând cunoscute toate încălcările de către Guvernul Republicii Moldova a hotărârii respective.

Strădaniile ÎPS Mitropolit Petru şi ale colaboratorilor Înaltpreasfinţiei Sale pentru slujirea Mitropoliei Basarabiei în înfruntarea cu răuvoitorii ştiuţi sau neştiuţi, văzuţi sau nevăzuţi, apropiaţi sau depărtaţi, sunt notabile, dar victoria de la 30 iulie 2002 pare a fi astăzi mai mult „pe scut decât cu scut”, după cum se exprimau mamele ateniene acum 2500 de ani. Deocamdată, nu există nici o dovadă că lucrurile se vor schimba. Vom trăi şi vom vedea ce se va întâmpla. Sau, mai bine zis, vom trăi şi vom lupta. În rest, totul este tăcere. Noi ascultăm cuvântul Mântuitorului: „În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea” (Ioan 16, 33).

Prof. Gheorghe Badea, Iaşi


VIZITA DOAMNEI SECRETAR DE STAT NATALIA INTOTERO, ŞEF AL DEPARTAMENTULUI PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI, ÎN REPUBLICA MOLDOVA

August 24, 2012

În perioada 20 – 22 august 2012, doamna secretar de stat, Natalia Intotero a realizat o vizită de lucru în Republica Moldova. Prezenţa doamnei secretar de stat, Natalia Intotero, la Chişinău a avut drept obiectiv principal întărirea parteneriatului cu asociaţiile şi presa românească din Basarabia, aprofundarea problematicii specifice acestei zone, precum şi identificarea metodelor optime de eficientizare a proiectelor adresate românilor din Republica Moldova.

Doamna Natalia Intotero, secretar de stat și doamna Maia Sandu, ministru al Educației
Doamna Natalia Intotero, secretar de stat și doamna Maia Sandu, ministru al Educației

Cu preilejul acestei deplasări, doamna secretar de stat s-a întâlnit, la Ministerul Educaţiei din Republica Moldova, cu doamna ministru Maia Sandu şi viceminiştrii, Loretta Handrabura, Tatiana Potîng şi Igor Grosu. În cadrul discuţiei, a fost reiterată disponibilitatea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de a sprijini viitoare proiecte pe palierul educaţional, domeniu important în cadrul strategiei pentru românii de pretutindeni. La rândul său, ministrul moldovean al Educaţiei s-a arătat interesat de suportul şi expertiza românească în reformarea şi modernizarea sistemului de învăţământ.

Vizita la Mitropolia Basarabiei
Întâlnirea cu Înalt Preasfinția Sa Petru, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor

În cadrul întâlnirii cu Înalt Preasfinţia Sa Petru, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, doamna Natalia Intotero a oferit asigurări în privinţa menţinerii sprijinului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni faţă de finalizarea aşezămintelor religioase a căror construcţie a fost începută, precum şi faţă de propunerile Înalt Preasfinţiei Sale de îmbogăţire a vieţii spirituale a românilor din Republica Moldova.

Întâlnire cu istoricii basarabeni
Întâlnire cu istoricii basarabeni

Totodată, doamna secretar de stat a fost prezentă la reuniunea istoricilor basarabeni, care au prezentat propuneri de proiecte de cercetare şi popularizare a istoriei româneşti în rândul publicului din Republica Moldova.

Doamna Natalia Intotero, secretar de stat, domnul Ovidiu Miculescu, președinte director general al SRR și echipa Radio Chișinău

Vizita a continuat cu întrevederi cu reprezentanţii instituţiilor de presă sprijinite de Guvernul României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, cu lideri ai societăţii civile româneşti şi ai mediului universitar şi academic din Republica Moldova. În cadrul întâlnirilor au fost expuse principalele probleme cu care se confruntă organizaţiile româneşti precum şi propuneri de proiecte menite să stimuleze coeziunea identitară în rândul comunităţii.

Întâlnire cu viceprim-ministrul Republicii Moldova
Domnul Marius Lazurca, ambasadorul României la Chișinău, domnul Mihai Moldovanu, viceprim-ministru al Republicii Moldova, doamna Natalia Intotero, secretar de stat, domnul Iurie Reniță, ambasadorul Republicii Moldova la București

La întâlnirea cu domnul viceprim-ministru, Mihai Moldovanu, acesta a ţinut să mulţumească, în numele Guvernului, pentru sprijinul acordat de România Republicii Moldova în drumul său către Uniunea Europeană. De asemenea, s-a discutat. printre alte propuneri de proiecte comune, despre posibilitatea realizării unor Centre Regionale de Cultură Românească menite să promoveze limba, cultura şi tradiţiile româneşti în rândul basarabenilor.

În ultima parte a vizitei în Republica Moldova, delegaţia Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a vizitat aşezămintele religioase aflate în curs de finalizare în Chişinău, Biserica „Sf. Petru şi Pavel”, în Orhei – Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Vasile” şi în Soroca – Parohia Ortodoxă Română „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, precum şi locaţia în care sunt depozitate cele „1.000.000 de cărţi pentru Basarabia” care urmează a fi distribuite în perioada următoare bibliotecilor moldovene.

Sursa: Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

ÎPS Mitropolit şi Exarh Petru a avut o întrevedere cu Natalia Intotero, Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni

Luni, 20 august, Înaltpreasfinţitul Părinte Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor a primit la sediul Mitropoliei Basarabiei vizita Secretarului de stat pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero.

În cadrul întrevederii ÎPS Mitropolit şi Exarh Petru a vorbit înaltului oaspete despre activitatea Mitropoliei Basarabiei, problemele cu care se confruntă structura eclesiastică din Basarabia şi relaţia cu autorităţile Republicii Moldova.

Secretarul de stat Natalia Intotero şi-a exprimat deschiderea de a susţine mai multe proiecte ale Mitropoliei Basarabiei.

Discuţia s-a desfăşurat într-o atmosferă frăţească.

La întrevederea au fost prezenţi consilieri ai Mitropoliei Basarabiei şi părintele Iulian Budescu, Vicarul Episcopiei Basarabiei de Sud.

În următoarele zile, Secretarul de stat Natalia Intotero va vizita parohii ale Mitropoliei Basarabiei din Chişinău, Orhei şi Soroca.

Sursa: Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei


EXPLOZIV! ROMÂNII BASARABENI CER RECHEMAREA AMBASADORULUI MARIUS GABRIEL LAZURCA, FINUL LUI TEODOR ANATOL BACONSCHI ŞI FIU CREDINCIOS AL PATRIARHIEI RUSE DE LA MOSCOVA

August 20, 2012

FUNDAŢIA PENTRU EDUCAŢIE DIN REPUBLICA MOLDOVA

nr. 29 din 03 august 2012

Excelenţei Sale,

Domnului Ministru al Afacerilor Externe al României

Referinţă: Cazul ambasadorului extraordinar şi plenipotenţiar al României la Chişinău

EXCELENŢĂ,

Unul dintre domeniile de maxim şi firesc interes pentru noi îl constituie modul în care este reprezentată ţara noastră, România, în Republica Moldova. De-a lungul anilor, în fruntea misiunii diplomatice a României la Chişinău s-au succedat mai mulţi ambasadori. Unii dintre ei, diplomaţi de carieră, persoane cu o pregătire profesională temeinică, au lăsat o amintire luminoasă în relaţiile dintre cele două state ale noastre, făcând servicii imense României şi interesului ei naţional legitim. Alţii, dimpotrivă, fiind promovaţi pe criterii extraprofesionale şi datorită unor conjuncturi politice mai puţin faste, au făcut, pe bună dreptate, obiectul criticilor întemeiate ale românilor.

În calitatea noastră de cetăţeni români rezidenţi în Republica Moldova, dorim să vă aducem astăzi în atenţie figura actualului ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Moldova, domnul Marius Gabriel Lazurca, desemnat la post în februarie 2010, după ce antecesorul său în funcţie, domnul Filip Teodorescu, fusese expulzat de către autorităţile comuniste de la Chişinău.

Natura relaţiilor speciale şi privilegiate dintre România şi Republica Moldova reclamă ca România să aibă la Chişinău un ambasador care să facă faţă cu supra de măsură înaltelor exigenţe ale funcţiei.

Opinia noastră este că desemnarea domnului Marius Gabriel Lazurca în fruntea Ambasadei României la Chişinău, precum şi o serie întreagă de date devenite cunoscute ulterior acestei desemnări, ridică semne drastice de întrebare din punctul de vedere al corespunderii persoanei respective cu rigorile funcţiei deţinute.

– Naşule dragă, eu mă fac că reprezint interesele Bucureştiului, dar ăştia nici nu-şi dau seama că, de fapt, le reprezint pe cele ale (Patriarhiei) Moscovei.

Precum a devenit cunoscut, desemnarea domnului Marius Gabriel Lazurca la post, în fruntea misiunii diplomatice a României la Chişinău, reprezintă un caz clasic de nepotism şi s-a datorat legăturilor sale de rudenie cu fostul ministru al Afacerilor Externe al României, domnul Teodor Anatol Baconschi, naşul său de cununie, adică o rudă prin alianţă. Recomandarea domnului Marius Gabriel Lazurca pentru funcţia de ambasador al României la Chişinău a fost făcută oficial anume de către domnul Teodor Anatol Baconschi.

Este de remarcat şi faptul deloc întâmplător că anterior, în virtutea aceloraşi legături de rudenie, anume domnul Marius Gabriel Lazurca l-a succedat pe domnul Teodor Anatol Baconschi în funcţia de ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun (Vatican). Presa din ţară a scris despre modul în care Marius Gabriel Lazurca a promovat interesele Statului Român la Vatican, aducând în atenţie scandalul din anul 2008 legat de organizarea expoziţiei internaţionale „Cucuteni-Trypillia. O mare civilizaţie a Vechii Europe (5000 – 3000 î.H.)” realizate în triplu parteneriat România-Republica Moldova-Ucraina. Se cuvine să amintim aici, cu titlu de fapt divers, că refuzul domnului Marius Gabriel Lazurca din 2008 de a susţine această celebră expoziţie a atras riscul eliminării României şi Republicii Moldova dintre organizatori şi că abia după eforturi incomensurabile ale unor marcante personalităţi culturale şi bisericeşti din România, dar fără nici un sprijin din partea Ambasadei României, expoziţia a fost vernisată până la urmă, însă sub patronajul Ambasadei Ucrainei pe lângă Sfântul Scaun.

Marea decepţie şi consternare firească a românilor din Republica Moldova s-a produs însă în momentul în care ambasadorul Marius Gabriel Lazurca şi-a afişat în presă apartenenţa la jurisdicţia canonică a Patriarhiei Moscovei, aflată în Republica Moldova, aşa cum se cunoaşte, într-un diferend istoric cu Patriarhia Română pe subiectul Mitropoliei Basarabiei. Domnul Marius Gabriel Lazurca este singurul ambasador al unei ţări UE şi NATO la Chişinău care aparţine jurisdicţional de centrul de putere ecleziastică de la Moscova. Pentru exactitate, vom arăta că actualul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României la Chişinău, potrivit propriilor sale declaraţii publice, face parte din enoria bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău, o parohie din cadrul structurii locale a Patriarhiei Moscovei în Republica Moldova. Mai mult, ambasadorul Marius Gabriel Lazurca a declarat pentru presă că şi anterior, în timpul de aflare a sa în Franţa, la Paris, a făcut parte din enoria Bisericii Ruse, şi nu a Bisericii Ortodoxe Române. Într-un spaţiu profund marcat de diferendul canonic şi istoric româno-rus, cum este Republica Moldova, apartenenţa jurisdicţională a şefului misiunii diplomatice a României la Patriarhia Moscovei constituie un puternic factor frustrant pentru românii din Republica Moldova, indiferend de faptul dacă sunt sau nu cetăţeni ai Statului Român.

Nu ne stă în intenţie să trecem aici şi acum în revistă toate manifestările de complicitate ale ambasadorului Marius Gabriel Lazurca cu structura locală a Patriarhiei Moscovei, întrucât considerăm că acestea sunt sau, cel puţin, ar trebui să fie bine cunoscute de către Ministerul Afacerilor Externe al României. Vom aduce în atenţie doar două cazuri.

Marchel: Hotărârea Sfântului Sinod din București afectează stabilitatea în zona Europei de Sud-Est, prezentând pretenții, la moment tăcute, asupra teritoriului mai multor state independente. Ca urmare, degradează relațiile popoarelor învecinate de veacuri, creând astfel atmosferă de neîncredere ce riscă să se transforme în ură… De aceea, protestăm împotriva amestecului românesc politico-bisericesc în problemele Republicii Moldova.
Lazurca: Este, pentru mine, un prilej de bucurie să fiu în mijlocul fraţilor de credinţă. Mulţumesc că mi-aţi dat ocazia să fiu în mijlocul dreptcredincioşilor din Bălţi, în această frumoasă catedrală. Odată ce am participat la această sfântă slujbă, permiteţi-mi să mă consider şi eu membru al acestei comunităţi.

Ambasadorul Marius Gabriel Lazurca este singurul diplomat acreditat în Republica Moldova care anul acesta, la 11 ianuarie, în calitatea sa oficială de reprezentant extraordinar şi plenipotenţiar al Statului Român, i-a adresat personal felicitări, „de ziua îngerului”, unuia dintre principalii agenţi de influenţă ai Moscovei în Republica Moldova, episcopul Marchel Mihăiescu de Bălţi, românofob notoriu şi vehement, care nu ratează nici o ocazie de a se manifesta agresiv împotriva limbii române, a identităţii româneşti şi a dreptului firesc şi legitim al românilor din Republica Moldova de a se afla în comuniune canonică şi spirituală directă cu Patriarhia Română. Cu ocazia acestui eveniment, ambasadorul Marius Gabriel Lazurca a ţinut să sublinieze încă o dată apartenenţa sa jurisdicţională la Patriarhia Moscovei, declarând: „Este, pentru mine, un prilej de bucurie să fiu în mijlocul fraţilor de credinţă. Mulţumesc că mi-aţi dat ocazia să fiu în mijlocul dreptcredincioşilor din Bălţi, în această frumoasă catedrală. Odată ce am participat la această sfântă slujbă, permiteţi-mi să mă consider şi eu membru al acestei comunităţi”.

Totodată, ambasadorul Marius Gabriel Lazurca nu s-a limitat doar la gesturi simbolice care implică public autoritatea Statului Român de partea jurisdicţiei canonice moscovite  abuzive peste românii ortodocşi din Republica Moldova. Ambasadorul Lazurca a implicat şi fondurile bugetare ale României în sprijinul structurii locale a Bisericii Ruse, sfidând Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română). Astfel, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României la Chişinău a făcut tot posibilul pentru aducerea la Chişinău, în cadrul unui program al Institutului Cultural Român, condus la acea vreme de binecunoscutul Horia-Roman Patapievici, a corului bisericii Stavropoleos din Bucureşti pentru a acompania, la biserica „Sfântul Dumitru” de care aparţine ambasadorul, slujbele împresurate cu ectenii pentru conducătorii Patriarhiei Moscovei, unul dintre vectorii antiromânismului, cea care ţine în prizonierat canonic milioane de români ortodocşi zmulşi în 1940 şi 1944 de la sânul Bisericii Ortodoxe Române mame.

Orice cetăţean român onest şi obiectiv va fi de acord că aceste asocieri şi complicităţi regretabile pe care le admite ambasadorul Marius Gabriel Lazurca, cu o persevereverenţă demnă de o cauză mai bună, nu pot constitui exemple de servire cu bună credinţă şi ataşament a interesului Statului Român şi a intereselor românilor extrafrontalieri.

Un alt subiect demn de atenţie este şi cel al modului de (ne)implicare a ambasadorului Marius Gabriel Lazurca în perioada care a precedat Referendumul Naţional din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu.

În condiţiile în care o parte a presei de limbă română din Republica Moldova, sprijinită financiar de către Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a abdicat de la principiile independenţei şi neutralităţii politice, angajându-se partizan în favoarea preşedintelui suspendat şi prezentând într-o lumină defavorabilă conducerea Parlamentului şi Guvernului României, recurcând la dezinformare şi manipulare evidentă şi chemând la boicotarea Referendumului de către cetăţenii români, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României, altfel activ în cadrul spiritual al Patriarhiei Moscovei, a făcut dovada lipsei oricărei reacţii adecvate. Era firesc să ne aşteptăm, ca cetăţeni români, la exprimarea publică de către ambasadorul Marius Gabriel Lazurca a unui punct de vedere oficial faţă de campania virulentă  derulată de unele publicaţii sprijinite de Guvernul României, campanie având drept scop demotivarea concetăţenilor noştri de a participa activ la consultarea populară din 29 iulie 2012 şi obstrucţionarea Referendumului Naţional. Aşteptările noastre au fost, din păcate, în zadar.

În această situaţie, având în vedere cele expuse mai sus, vă adresăm respectuos, mult stimate domnului ministru al Afacerilor Externe, rugămintea stăruitoare de a dispune, conform uzanţelor şi legilor României, evaluarea multilaterală a prestaţiei la post a ambasadorului extraordinar şi plenipotenţiar al României la Chişinău, Marius Gabriel Lazurca, luând în calcul posibilitatea rechemării sale şi înlocuirii cu un ambasador de carieră, temeinic pregătit, exemplar, eficient, în afara oricăror complicităţi de rudenie sau suspiciuni de aliniere geospirituală la centrul de putere religioasă de la Moscova, întru totul devotat şi realmente util interesului naţional al Statului Român şi intereselor românilor din Republica Moldova.

Rămânând în aşteptarea unui răspuns, vă rog, Excelenţă, să primiţi şi cu acest prilej asigurarea deplinului nostru respect.

Viorel BUZDUGAN,

Preşedinte al Fundaţei pentru Educaţie din Republica Moldova