MINISTRUL TITUS CORLĂŢEAN (PSD) A DISCUTAT CU ŠTEFAN FFÜLE DESPRE REPUBLICA MOLDOVA ŞI MINORITATEA AROMÂNĂ DIN BALCANI

October 30, 2012

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut, la 29 octombrie 2012, o întrevedere cu Štefan Füle, Comisarul european pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, în contextul vizitei pe care comisarul european o efectuează în România.

Întâlnirea a ocazionat un schimb de vederi substanţial asupra evoluţiilor din regiune şi a perspectivelor avansării procesului de extindere, pornind de la constatările Comisiei Europene prin Pachetul anual privind Extinderea Uniunii Europene, publicat la 10 octombrie 2012. Cele două părţi au reiterat importanţa menţinerii ritmului şi credibilităţii procesului de extindere prin respectarea angajamentelor asumate, odată ce sunt îndeplinite toate condiţiile cerute de aderarea la UE.

În cadrul discuţiilor, şeful diplomaţiei române a reiterat sprijinul României pentru perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest, subliniind importanţa îndeplinirii criteriilor politice de către toţi candidaţii la aderarea la Uniunea Europeană. Din această perspectivă, România acordă o atenţie specială respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din statele din regiune.

În context, ministrul Titus Corlăţean şi-a exprimat convingerea că noul statut al Serbiei în relaţia cu UE, de ţară candidată, va fi un stimulent al procesului intern de reforme, pentru îndeplinirea tuturor criteriilor de aderare, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei.  Discuţia a pus în evidenţă faptul că aceste aspecte vor fi urmărite în continuare în procesul de aderare, ca parte integrantă a criteriilor politice de la Copenhaga, atât în plan european, cât şi la nivel bilateral.

Ministrul român al afacerilor externe a apreciat, de asemenea, progresele înregistrate de Albania în implementarea reformelor necesare continuării parcursului său european, reiterând atenţia prioritară pe care autorităţile române o acordă, în dialogul bilateral cu Albania, înregistrării unor evoluţii pozitive privind situaţia minorităţii aromâne.

De asemenea, cei doi oficiali au trecut în revistă evoluţiile recente din vecinătatea estică a Uniunii Europene, procesele electorale din Georgia şi Ucraina, precum şi progresele realizate de statele partenere în implementarea obiectivelor Foii de Parcurs a Parteneriatului Estic până la Summit-ul de la Vilnius (noiembrie 2013). În cadrul discuţiilor, Titus Corlăţean a reiterat sprijinul ferm acordat de ţara noastră statelor din vecinătatea estică în avansarea procesului de asociere politică şi integrare economică.

În acest context, cei doi oficiali au evidenţiat avansul important al Republicii Moldova în negocierea Acordului de Asociere UE- R. Moldova şi a Acordului Cuprinzător de Comerţ Liber, precum şi în cadrul dialogului pentru liberalizarea vizelor. Şeful diplomaţiei române a adresat mulţumiri comisarului european Štefan Füle şi Comisiei Europene pentru susţinerea constantă acordată consolidării relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Chişinău, exprimându-şi speranţa că Republicii Moldova i se va asigura o perspectivă europeană clară în viitorul apropiat.

Comisarul european pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate a reafirmat că, în actualul context european, marcat de provocările de ordin economic, este esenţială adâncirea procesului de integrare a Uniunii, în paralel cu avansarea procesului de extindere. Totodată, înaltul oficial european a reiterat necesitatea continuării progreselor în îndeplinirea obiectivelor Parteneriatului Estic, evidenţiind faptul că Republica Moldova reprezintă, din acest punct de vedere, o poveste de succes.

sursa: mae.ro

Advertisements

AMBASADORUL RUSIEI PRIMIT LA MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE AL ROMÂNIEI ÎN LEGĂTURĂ CU CEREREA DE RIDICARE A IMUNITĂŢII DE JURISDICŢIE DIPLOMATULUI RUS CARE A ACCIDENTAT O STUDENTĂ ROMÂNCĂ ÎN BUCUREŞTI

October 30, 2012

Secretarul de stat Bogdan Aurescu l-a primit în ziua de 24 octombrie pe ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Oleg Sergeevici Malghinov, la solicitarea acestuia, pentru comunicarea deciziei autorităţilor ruse în răspuns la demersul întreprins la 23 octombrie de ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, de a solicita ridicarea imunităţii de jurisdicţie pentru diplomatul rus care a accidentat grav o tânără româncă.

Ambasadorul Oleg Malghinov a comunicat faptul că autorităţile ruse nu sunt în măsură să dea un răspuns pozitiv solicitării formulate de Ministerul Afacerilor Externe al României. Ambasadorul rus a reiterat regretul sincer al părţii ruse pentru consecinţele grave ale accidentului şi profunda compasiune faţă de victima accidentului, rudele şi cei apropiaţi. A arătat că autorităţile ruse de resort vor efectua o investigaţie minuţioasă şi detaliată în speţă, în acest scop fiind luată decizia de încetare a mandatului la Bucureşti al diplomatului în cauză şi rechemarea lui imediată în Rusia. Ambasadorul rus a exprimat speranţa că relaţiile bilaterale nu vor fi afectate.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reacţionat exprimând regretul puternic al autorităţilor române pentru faptul că partea rusă nu a acceptat solicitarea părţii române, mai ales având în vedere că renunţarea la imunitatea de jurisdicţie este o posibilitate prevăzută de Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 18 aprilie 1961.

A adresat solicitarea ca Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti şi diplomatul în cauză să coopereze pe deplin cu autorităţile competente pentru derularea în cele mai bune condiţii a procedurilor legale prevăzute de legislaţia română în vederea stabilirii circumstanţelor accidentului. Totodată, a adresat solicitarea părţii române ca autorităţile judiciare ruse să adopte măsurile necesare pentru  judecarea diplomatului în cauză în cel mai scurt timp, în aplicarea prevederilor relevante ale Convenţiei de la Viena din1961, pe baza elementelor de probă existente şi a constatărilor organelor de anchetă române.

Secretarul de stat a reiterat sensibilitatea deosebită a subiectului, subliniind inclusiv declaraţiile cele mai recente, din cursul zilei de 24 octombrie, pe această temă ale Prim-ministrului României, dl Victor Ponta. Astfel, secretarul de stat a menţionat că România respectă convenţiile internaţionale la care este parte, dar pretinde să fie respectată ca stat în relaţiile internaţionale. De asemenea, a arătat că autorităţile române vor acorda toată atenţia, în mod activ, evoluţiilor legate de acest caz.

***

Din informaţiile parvenite MAE ulterior audienţei, a rezultat că diplomatul rus implicat urmează să părăsească teritoriul României în scurt timp. MAE a făcut de urgenţă un demers pe lângă ambasadorul rus, subliniind că nu se justifică o plecare imediată a diplomatului, acesta beneficiind oricum de imunitate diplomatică.

În opinia MAE, transmisă părţii ruse, un astfel de gest intempestiv este de natură să afecteze negativ percepţia publică asupra modului de abordare şi disponibilităţii părţii ruse faţă de acest caz. MAE a subliniat că, în condiţiile în care Convenţia de la Viena garantează libera circulaţie a tuturor diplomaţilor, inclusiv ieşirea de pe teritoriu statului de reşedinţă, iar România trebuie să respecte pe deplin această normă juridică, responsabilitatea pentru efectele generate revine integral şi exclusiv părţii ruse.


Informaţii suplimentare

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Oleg Malghinov  a fost convocat la data de 23 octombrie 2012 de către ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, în legătură cu  accidentul de circulaţie produs la 21 octombrie de un diplomat din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti.

Ministrul român al afacerilor externe a exprimat profunda preocupare a autorităţilor române faţă de accidentul in care a fost grav rănit un cetăţean român şi a subliniat necesitatea ca agenţii diplomatici acreditaţi în România, în conformitate cu dreptul internaţional în materie, să respecte legislaţia şi regulamentele în vigoare din statul de reşedinţă.  De asemenea, ministrul a remis o Notă Verbală prin care se solicită autorităţilor Federaţiei Ruse retragerea imunităţii de jurisdicţie a diplomatului în cauză, subliniind aşteptările părţii române ca Ambasada să coopereze pe deplin cu autorităţile române pentru investigarea circumstanţelor accidentului. Totodată, a subliniat necesitatea ca justiţia să se pronunţe asupra responsabilităţilor care decurg din accidentul menţionat.

Conform Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 18 aprilie 1961, diplomaţii aflaţi la post în străinătate „se bucură de imunitatea de jurisdicţie penală a statului acreditar(articolul 31 alineatul (1)).În conformitate cu acelaşi articol al Convenţiei, personalul diplomatic se bucură, de asemenea, de imunitatea de jurisdicţie civilă şi administrativă […] ”.

Convenţia de la Viena prevede posibilitatea renunţării de către statul trimiţător (acreditant) la imunitatea agentului diplomatic, care reprezintă o facultate, iar nu o obligaţie a statului trimiţător. În acest sens, articolul 32 alineatul (1) dispune că „Statul acreditant poate renunţa la imunitatea de jurisdicţie a agenţilor diplomatici  […]” .

Imunitatea de jurisdicţie nu înseamnă impunitatea (înlăturarea răspunderii) persoanei în cauză. În cazul în care statul trimiţător (acreditant) optează să nu renunţe la imunitatea diplomatului său, acest stat are obligaţia de a judeca persoana respectivă, în instanţele sale, în conformitate cu propria legislaţie penală şi civilă. În acest sens, articolul 31 alineatul (4) din Convenţia de la Viena precizează că „Imunitatea de jurisdicţie a agentului diplomatic în statul acreditar nu poate scuti pe acest agent de jurisdicţia statului acreditant.”


MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL ROMÂNIEI, TITUS CORLĂŢEAN (PSD), A CERUT LIBERALIZAREA REGIMULUI DE VIZE PENTRU CETĂŢENII REPUBLICII MOLDOVA

October 15, 2012

Ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean a participat, în ziua de 15 octombrie 2012, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE), care s-a desfăşurat la Luxemburg.

Miniştrii de externe din statele membre ale UE au abordat subiecte legate de Vecinătatea sudică a Uniunii (cu accent pe evoluţiile recente din Siria şi Egipt), Procesul de Pace din Orientul Mijlociu, Iran, Mali, Vecinătatea estică a Uniunii (cu accent pe Belarus şi Georgia, inclusiv evaluarea desfăşurării alegerilor parlamentare) şi au analizat rezultatele recentului summit UE-China, în perspectiva discuţiilor privind China de la Consiliul European.

În cadrul reuniunii, ministrul Titus Corlăţean a avut o intervenţie despre relaţia dintre UE şi statele Parteneriatului Estic. A menţionat scrisoarea comună iniţiata de România, co-semnata de miniştrii afacerilor externe ai Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei şi Ungariei, adresata miniştrilor de externe UE, Înaltului Reprezentant pentru Politica Externa şi comisarilor pentru extindere şi politica de vecinătate, respectiv afaceri interne, prin care se solicită statelor membre UE şi instituţiilor europene impulsionarea procesului de negociere privind liberalizarea vizelor pentru cetăţenii din Republica Moldova. Ministrul  Titus Corlăţean a pledat pentru o decizie a miniştrilor de externe în acest sens în viitorul apropiat. Intervenţia ministrului român a fost secondată de mai mulţi omologi. Cu ocazia discuţiilor, comisarul european pentru extindere a exprimat sprijin pentru trecerea la faza a doua a Planului de acţiune pentru liberalizarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni.

sursa: Ministerul Afacerilor Externe al României


VIZITA OFICIALĂ LA CHIŞINĂU A MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE, TITUS CORLĂŢEAN

September 13, 2012

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut joi, 13 septembrie 2012, la Chişinău, consultări politice cu Iurie Leancă, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene, în cadrul primei vizite oficiale pe care a efectuat-o în Republica Moldova de la preluarea mandatului.

Programul vizitei a inclus primiri ale şefului diplomaţiei române la Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, şi la Prim-ministrul Vlad Filat, întrevederi cu Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului, Valeriu Lazăr, viceprim-ministru şi ministrul economiei, şi Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal.

În cadrul întâlnirii de lucru cu Iurie Leancă, cei doi oficiali au făcut o amplă trecere în revistă a evoluţiilor relaţiilor bilaterale în plan politic şi economic, precum şi a progreselor înregistrate de Republica Moldova în relaţia cu Uniunea Europeană.

Ministrul afacerilor externe a salutat nivelul excelent al dialogului dintre Bucureşti şi Chişinău şi a subliniat interesul părţii române pentru finalizarea proiectelor de interconectare a reţelelor de gaz şi energie electrică din România şi Republica Moldova în termenele stabilite, în luna iulie, de către premierii Victor Ponta şi Vlad Filat. Cei doi demnitari au convenit întrunirea grupurilor de lucru din domeniul energetic în vederea discutării aspectelor tehnice ale acestor proiecte, precum şi continuarea cooperării dintre cele două ministere în scopul concretizării altor obiective comune de interes. În acest context, au fost abordate aspectele legate de implementarea în Republica Moldova a sistemului de asistenţă medicală de urgenţă de tip SMURD, proiect care se derulează inclusiv cu finanţare din fondurile europene.

Şeful diplomaţiei române a reiterat sprijinul României pentru aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi a avansat omologului său propunerea de preluare a unor experienţe româneşti reuşite în procesul apropierii de Uniunea Europeană. Totodată, a accentuat disponibilitatea autorităţilor române de a furniza expertiză utilă Republicii Moldova în negocierile cu UE pe tema liberalizării schimburilor comerciale şi a regimului de vize.

 „Avem un parteneriat strategic care include obiectivele europene ale Republicii Moldova şi promovarea lor. Vom acţiona în continuare, în relaţia cu partenerii europeni, pentru a acorda tot sprijinul necesar pentru atingerea acestor obiective”, a declarat ministrul Titus Corlăţean în cadrul conferinţei de presă comune cu Iurie Leancă.

Consultările politice au prilejuit, de asemenea, un schimb de opinii pe tema dosarului transnistrean, cu accent pe perspectivele procesului de negocieri purtate în formatul „5+2”. Ministrul român a exprimat speranţa că vor exista evoluţii pozitive în perioada următoare, reafirmând sprijinul României pentru poziţia Chişinăului în acest dosar.

La finalul întrevederii, cei doi miniştri ai afacerilor externe au semnat Acordul interministerial privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare, document menit să faciliteze sprijinul consular acordat de România cetăţenilor Republicii Moldova. În baza acestui acord, Ambasada României la Damasc va oferi asistenţa necesară cetăţenilor din Republica Moldova aflaţi pe teritoriul Siriei, stat în care Chişinăul nu are misiune diplomatică.

„Există şi o comunitate românească importantă în Siria şi avem această obligaţie de a acorda sprijin în contextul unor evoluţii extrem de sensibile acolo”, a explicat Titus Corlăţean, precizând că misiunea României de la Damasc oferă asistenţă şi cetăţenilor altor state membre UE.

Ministrul Iurie Leancă a mulţumit pentru sprijinul constant acordat de România parcursului european al Republicii Moldova şi a apreciat importanţa semnării Acordului interministerial privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare, document care subliniază „deschiderea şi interacţiunea extrem de bună cu colegii de la Bucureşti”.

Agenda întrevederii ministrului afacerilor externe cu Vlad Filat, Prim-ministrul Republicii Moldova, a avut ca subiect principal cooperarea bilaterală sectorială, cu accent pe proiectele de interconectare energetică şi de infrastructură. A fost reiterat interesul celor două părţi pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, dar şi pentru dezvoltarea unor proiecte noi. Ministrul Titus Corlăţean a reafirmat sprijinul deplin al Guvernului României pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova şi a subliniat că România este dispusă să ofere asistenţa necesară pentru realizarea acestui obiectiv strategic. De asemenea, oficialul român a dat asigurări că România are disponibilitatea să susţină dezvoltarea sistemului educaţional din Republica Moldova.

„Vom organiza în cel mai scurt timp o întrevedere între miniştrii educaţiei de la Bucureşti şi Chişinău. Un aspect al îmbunătăţirii condiţiilor din domeniul educaţiei ar putea fi mobilitatea profesorilor români în instituţiile universitare din Republica Moldova”, a anunţat şeful diplomaţiei române.

Cooperarea economică a fost abordată şi în cadrul întâlnirii cu Valeriu Lazăr, ministrul economiei, care l-a informat pe ministrul român al afacerilor externe că experţii de la Chişinău au finalizat proiectul tehnic al gazoductului Iaşi-Ungheni, urmând ca, în lunile noiembrie-decembrie, să fie anunţată licitaţia internaţională pentru selectarea companiei care va efectua lucrările de construcţie. Titus Corlăţean a asigurat că promovarea proiectelor economice, în special a celor energetice, reprezintă o prioritate pentru colaborarea între cele două state, exprimând interesul companiilor româneşti de a-şi spori prezenţa pe piaţa din Republica Moldova.

Un alt subiect abordat cu ministrul Valeriu Lazăr a fost forumul investiţional moldo-american, eveniment ce va avea loc la 8 noiembrie, la Chişinău, cu participarea membrilor Camerei de Comerţ Româno-Americane.

În cadrul primirii la Preşedintele Nicolae Timofti, ministrul român al afacerilor externe a transmis un mesaj ferm de susţinere a proceselor de reformă, traseului democratic şi stabilităţii Republicii Moldova, şi a subliniat necesitatea continuării eforturilor menite să apropie Chişinăul de Uniunea Europeană. Ministrul Titus Corlăţean a evidenţiat faptul că, în prezent, demersurile României de susţinere a parcursului european al Republicii Moldova sunt gândite deja într-o logică de pre-aderare.

Subiectele abordate în cadrul întrevederii cu preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, s-au referit la rolul Parlamentului în procesul de reformă şi de susţinere a pregătirii Republicii Moldova pe calea europeană, cadrul juridic bilateral şi modalităţile de dezvoltare a acestuia, precum şi la dimensiunea cooperării interparlamentare dintre Bucureşti şi Chişinău.

În cadrul întâlnirii cu preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a fost abordată situaţia de ansamblu din Republica Moldova, cu accent pe sarcinile care stau în faţa coaliţiei de guvernare de la Chişinău în perioada următoare. În acest context ministrul român al afacerilor externe a subliniat necesitatea menţinerii dinamismului pentru modernizarea societăţii moldoveneşti.

Vizita a reconfirmat caracterul excelent al relaţiei bilaterale, evidenţiat şi de dialogul politic intensificat între Bucureşti şi Chişinău, şi a creat condiţiile necesare pentru transpunerea accelerată în practică a înţelegerilor concrete convenite la nivel înalt, subsumate imperativului conectării mai strânse a Republicii Moldova la spaţiul european.


MINISTRUL TITUS CORLĂŢEAN PLEDEAZĂ PENTRU DREPTUL COPIILOR DIN TRANSNISTRIA DE A ÎNVĂŢA ÎN LIMBA ROMÂNĂ

September 11, 2012

Ministrul Afacerilor Externe al României, Titus Corlăţean, a  pledat, la reuniunea miniştrilor de Externe de tip Gymnich din Cipru, pentru dreptul tinerilor din Transnistria la educaţie în limba română, în contextul discuţiilor privind problema accesului şi a lipsei educaţiei în state afectate de conflict sau în proces de tranziţie politică.

Intervenţia demnitarului român s-a concentrat asupra relevanţei abordării atotcuprinzătoare a ciclului educaţional pentru tinerii din imediata vecinătate a UE, atât cea sudică, cât şi cea estică.

Ministrul Corlăţean a reamintit dificultăţile întâmpinate de şcolile de grafie latină/limbă română din regiunea transnistreană a Republicii Moldova şi a atras atenţia asupra lipsei de progrese în reglementarea situaţiei, informează MAE.

Seful diplomaţiei române s-a referit la importanţa menţinerii pe agenda UE a dreptului la educaţie pentru tinerii din regiunea transnistreană şi asigurarea accesului acestora la şcolile cu predare în limba română.

Totodată, ministrul român de Externe a arătat că accesul la educaţie este o măsura concretă de consolidare a încrederii dintre parţile aflate în conflict, cu potenţial major de detensionare a relaţiilor. A evocat rolul pe care sistemul educaţional din România l-a avut şi continuă să îl aibă în specializarea tinerilor din Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală.

Sursa: http://www.ziare.com


150 DE ANI DE DIPLOMAŢIE ROMÂNEASCĂ

September 5, 2012

Declaraţii comune de presă ale ministrului Titus Corlăţean împreună cu omologul său georgian, Grigol Vaşadze

September 5, 2012