DOMNULE LEANCĂ, ȘTERGEȚI PECETEA CSI DIN FRUNTEA MOLDOVEI!

August 12, 2014

Monumentul CSI Leuseni 3

Monumentul CSI de la Leușeni

Făcătura rusească CSI, un fel de surogat al fostei URSS, ține coada bârzoi la noi! Păi, CSI are un singur monument pe fața pământului. Și unde anume? Ați ghicit! Unde altundeva să fie decât în scumpa și proeuropeana noastră, în vorbe, Republică Moldova.

Fălosul monument al CSI se înalță țeapăn și bățos la Leușeni. La porțile NATO și ale Uniunii Europene. El are menirea de a le aminti moldovenilor, dar și tuturor celor care trec pe malul stâng al Prutului, că Republica Moldova aparține CSI-ului controlat de Moscova. El este un fel de ștampilă pusă pe fruntea țării. O danga. Un sigiliu geopolitic. O marcă sau o etichetă propagandistică a Moscovei.

Colhozul ceseist controlat de Kremlin

Pentru cine nu cunoaște, vom aminti că CSI este o șandrama care funcționează pe principiul unei societăți pe acțiuni, în care Moscova deține pachetul de control. Federația Rusă deține 51% din voturi, iar celelalte state membre luate la un loc – 49%. Republica Moldova deține 3% din voturi. Ucraina a semnat Acordul de constituire a CSI, dar nu l-a ratificat niciodată, așa că are statut de fondator nemembru. Turkmenistatul și Georgia au părăsit oficial CSI. Țările Baltice (Estonia, Letonia și Lituania) nu au semnat niciodată Acordul CSI și, aderând la UE și NATO, au astăzi un Produs Inter Brut pe cap de locuitor de 7-10 ori mai mare decât al Republicii Moldova. Chișinăul, prin semnătura fostului președinte Mircea Snegur, astăzi membru în partidul domnilor Vladimir Filat și Iurie Leancă, ca și fostul președinte Petru Lucinschi, a semnat Acordul de constituire a CSI, iar parlamentul agrarian l-a ratificat în 1994, formulând rezerva participării doar pe partea economică, nu și pe cea de securitate sau apărare colectivă. Cu toate acestea, deținătorii funcției de șef al serviciului secret al Republicii Moldova și de ministru al Apărării au participat în repetate rânduri la reuniunile CSI pe probleme de securitate și apărare.

Bărzoiul Moscovei înfipt în trupul Moldovei

Monumentul CSI de la Leușeni reprezintă o formă stilizată, turnată în beton armat, a emblemei CSI adoptate la Moscova, la reuniunea șefilor de state CSI din 19 ianuarie 1996. Unii au observat că, de fapt, acest monument îmbină – iertați-mi naturalismul! – un semn falic și un semn vaginal, simboluri întâlnite în arsenalul imagologic al ideologilor eruasianismului. Regimul Voronin, care l-a instalat, pe bani de la Bugetul de stat, a dorit să le arate tuturor că Leușeniul nostru este poarta de intrare în CSI-ul controlat de Moscova, că la Leușeni începe ”Lumea Rusă”, colhozul geopolitic în care Rusia lui Putin are o cotă de 51%. El are funcția simbolică de bornă de hotar a spațiului de influență și control al Kremlinului.

Cei peste 1 milion de oameni care traversează anual frontiera prin punctul de trecere Leușeni-Albița văd imaginea falică a falnicei etichete a CSI, majoritatea dintre ei încercând un sentiment de penibil și de dezgust. Nu puțini sunt cei care se opresc să fotografieze bârzoiul de monument ceseist, neuitând să strecoare printre dinți câte o înjurătură neaoșă românească, din aia veche, bătrânească, care o invocă pe ”mama lor”, a ”patrihoților” proimperialiși.

Monumente ale CSI nu există nici măcar în Rusia, nici măcar în Bielorusia, unde este fixată formal capitala CSI. Cea mai ceseistă dintre ceseiste este doar guvernarea noastră de la Chișinău, căreia i-a dat în cap să împlânte în trupul Moldovei lui Ștefan cel Mare această hidoșenie propagandistică.

Monumentul CSI Leuseni

Separatiștii iau exemplu de la Chișinău

Războiul simbolurilor este în plină desfășurare în Moldova. Vă mai amintiți cu cât zor provocator s-au apucat niște nebuni să arboreze drapele cu emblema CSI pe clădirile administrative de la Ceadâr-Lunga și Vulcănești, ca o sfidare a procesului de integrare europeană a țării? La fel, ținem minte aceleași gesturi provocatoare de la Taraclia. Nu am uitat nici declarațiile separatistoide ale unuia ca Mihail Formuzal pe această temă, după cum nu am uitat nici declarațiile celor de la așa-zisa Ligă a Tineretului Rus din Moldova și acțiunea lor „Patria – Uniunea Vamală”. Nu am uitat nici că gruparea politică zisă ”Patrioții Moldovei” a arborat pe sediul său aceeași petică cu emblema CSI.

Este adevărat că am văzut și reacția corectă, dar izolată, a Procuraturii Generale sau pe cea a poliției naționale, care au obținut îndepărtarea cârpelor ceseiste de pe clădirile administrative.

Numai că guvernarea noastră multpreaeuropeană cu vorba, dar prea puțin și cu fapta, împreună cu Procuratura noastră Generală încă nereformată și cu poliția noastră națională pe hârtie și încă ceseistă ca putere și viteză de reacție la propaganda moscovită, au uitat să dispună și îndepărtarea acestei hidoșenii propagandistice care este monumentul CSI de la Leușeni.

Fostul premier Vladimir Filat, în cele două mandate ale sale, chiar dacă a urcat în scaun cu lozinca ”Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști!”, totuși nu a avut curajul să dea jos urâțenia de monument ceseist ridicat de Voronin la Leușeni.

Cerere și avertisment

Bârzoiul ceseist de la Leușeni trebuie dat jos! Pecetea Moscovei din fruntea Moldovei trebuie ștearsă!

Domnilor guvernanți de la Chișinău, domnule prim-ministru Iurie Leancă, ca cetățean al acestui stat care se vrea european cu adevărat, vă cer public să dispuneți fără întârziere demontarea acestei rușini de ciocălău răsuflecat cu tot cu ghiuleaua lui din vârf care se holbează ciclopic și sfidător către România și către toată Uniunea Europeană.

Dacă guvernul Republicii Moldova nu va reacționa adecvat și nu da curs acestei cereri publice, arătând în atașament practic față de simbolurile propagandistice ceseiste instalate de regimul Voronin, vom ridica toată suflarea românească și europeană de la noi și totuna vom smulge din rădăcină acest bârzoi propagandistic cu care Moscova imperialistă ne violează mințile cu acordul tacit de complice al Chișinăului.

Monumentul CSI Leuseni 1


ANDI CRISTEA: SUSȚINEM INTEGRAREA REPUBLICII MOLDOVA ÎN UE

July 22, 2014

Un nou europarlamentar social-democrat român răspunde la Strasboug întrebărilor Europei Libere.

Andi Cristea Europa libera

Nu peste mult timp instituțiile europene intră în vacanță. La reluarea activității, în septembrie, deputații europeni vor decide structurile de conducere ale delegațiilor UE în țările din afara blocului comunitar. Pe parcursul negocierilor din luna iulie popularii (PPE) și social-democrații (S&D) au căzut de acord ca delegația la Republica Moldova să revină în următorii cinci ani socialiștilor, iar numele vehiculat pentru președinția acestei structuri de diplomație parlamentară este cel al proaspătului europarlamentar PSD, Andi Cristea. Într-un interviu exclusiv pentru Europa Liberă tânărul politician de stânga spune că una dintre prioritățile socialiștilor la cârma acestei delegații va fi integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană cât mai curând posibil.

Europa Liberă: Andi Cristea, tânăr europarlamentar PSD aflat la primul mandat, membru al AFET (Comisia pentru afaceri externe din Parlamentul European), membru al Delegației Parlamentului European la Republica Moldova. Din informațiile noastre, propunerea Grupului S&D pentru președinția acestei delegații. Ați colaborat îndeaproape cu actualul ministru de externe de la București, dl Titus Corlățean, care și-a manifestat în mod consecvent sprijinul pentru drumul european al Republicii Moldova. De ce și-au dorit socialișii această delegație, care în legislatura precedentă a fost condusă de popularii europeni (grupul PPE)?

Andi Cristea: „Vă mulțumesc pentru invitație și pentru intrebare. Într-adevăr, am avut onoarea și privilegiul să lucrez în ultimii ani cu domnul ministru Titus Corlățean, sunt mândru să fac parte din grupul S&D, și spun asta mai ales pentru că S&D a fost întotdeauna în avangarda extinderii europene. Vă confirm faptul că în urma procesului de negociere care a avut loc atât între grupurile politice, cât și între delegațiile naționale, președinția Delegației UE-Moldova a revenit delegației social-democrate române. O decizie cu privire la persoana care va conduce această delegație va fi luată cel mai probabil în luna septembrie, după vacanța parlamentară. În cadrul delegației social-democrate române sunt foarte multe persoane care au expertiză, care au atât experiență profesională cât și politică, și pot duce lucrurile inainte pe această cale.”

Europa Liberă: Sigur, însă numele dumneavoastră a fost cel specificat de mai multe persoane din S&D, chiar de la vârful grupului. Însă aș dori să revin la întrebarea mea: de ce este pentru social-democrati atât de importantă delegația cu Republica Moldova? Aveți și Delegația cu Rusia, o situație care nu se schimba din legislatura precedentă cand a condus această delegație dl Knut Fleckenstein. Iată, culoarul de comunicare cu Rusia este deja bătătorit. Să nu uităm conflictul din Ucraina, cu consecințele sale. De ce, revin, în acest context, vă doriți delegația cu Moldova?

Andi Cristea: „Aș vorbi mai degrabă despre Moldova. Pentru guvernul social-democrat de la București apropirea R. Moldova de UE reprezintă o prioritate. Este cunoscut acest lucru, este in topul priorităților de politică externă. Este extrem de important ca experiența românească din acest punct de vedere să fie fructficată. Pentru S&D vecinătatea estică este importantă.

Dorim să ducem procesul de extindere către est, și când spun lucrul acesta mă gândesc la trei chestiuni: criteriile de la Copenhaga, condiționalități și predictibilitate. Ar mai fi important de spus că social-democratii români au o serie de poziții extrem de importante in PE: dna Corina Crețu este vicepreședine al PE, dl Victor Boștinaru, vicepreședinte al S&D și responsabil cu politica externă, având in portofoliu atât R. Moldova cât și Balcanii de Vest. Aș mai aminti de rolul important pe care dl Pașcu îl are în AFET, ca vicepreședinte, domnia sa fiind coordonatorul socialiștilor si democraților pentru apărare și securitate. Iată că socialiștii români au un rol decisiv in conturarea pozițiilor grupului S&D in materie de politică externă și cred că acest lucru este de salutat.”

Europa Liberă: Înainte de a vă întreba despre priorități, v-aș intreba de ce l-ați criticat pe dl Junker în plen, atunci când a spus că o nouă extindere a UE va alea loc abia dupa anul 2019? UE este ca un organism slăbit de criza economică și financiară. Nu are, oare, nevoie de o pauză ca să își revină?

Andi Cristea: „Vă mulțumesc pentru întrebare. Declarația dlui Junker este nefericită, și am în vedere două aspecte când spun asta. În primul rând impactul politic pe care această declarație îl poate avea pentru statele din Balcanii de vest sau pentru țări ca Moldova, care au muncit din greu pentru semnarea Acordurilor de asociere. În R. Moldova se organizează alegeri în luna noiembrie. Potrivit sondajelor, 25% dintre cetățenii moldoveni sunt nehotărâți.

În aceste condiții o asemenea declarație, eufemistic vorbind, nu cred că ajută. În al doilea rând, din punctul meu de vedere extinderea europeană este un instrument aflat pe masa președintelui Comisiei Europene, un instrument foarte puternic, capabil de transformări democratice în vecinătatea UE. Și aici menționez cele trei elemente: indeplinirea Criteriilor de la Copenhaga, conditionalitati si credibilitate. Dar acest instrument trebuie folosit. Dacă vrem ca UE, ca actor pe scena internațională să aibă o greutate, o pondere, relevanță, nu iei extinderea și o pui la păstrare pentru următorii cinci ani. […]

Acordul de Asociere a fost semnat de către Moldova acum două săptămâni. El va fi implementat. Sunt o serie de reforme care vor trebui implementate. Faptul că cel mai devreme în semestrul al doilea al anului viitor Moldova poate depune cererea de aderare, este o chestiune care trebuie luată în considerare. Trebuie promovată si acea persoană care va deține președinția Delegației UE-Moldova are si această obligație de a impinge cât mai sus pe agenda europeană inclusiv acest lucru cu privire la R. Moldova. […]”

Europa Liberă: În ultimii cinci ani Delegația UE-Moldova a realizat foarte mult. Nimeni nu spera acum cinci ani ca Moldova să semneze Acordul de Asociere în 2013. Sperați ca sub conducerea social-democratilor saltul sa fie la fel de mare?

Andi Cristea: „Cred că, în principal, progresele care au fost realizate în relatia dintre UE și Moldova s-au datorat în mare parte guvernului social-democrat de la București, pentru că ei au fost cei care au reușit să imprime o dinamică accelerată la nivelul UE, și vorbesc acum despre semnarea Acordului de Asociere mai devreme, față de toamna acestui an, cum era stabilit inițial după parafarea de la Vilnius.

Similar, procesul de liberalizarea vizelor a fost sprijinit puternic de ministerul de externe, de dl Corlățean, de premierul Ponta. Și vă relatez in contextul acesta câteva remarce pe care mi le-au spus colegi din R.Moldova. Am fi preferat ca in ultimii ani România să  fi facut pentru noi chestiuni concrete cum este gazoductul Iași-Ungheni sau proiectul de interconectare a rețelelor electrice, decât declarații unioniste sau declaratii politice. […]”

Europa Liberă: Cum abordati problemele comerciale pe care R. Moldova le are cu Federația Rusă, mai ales după semnarea Acordului de Asociere. Aveți o viziune cu privire la posibile aplanări ale acestor  conflicte?

Andi Cristea: „Identific o posibilă solutie la nivelul diplomatiei parlamentare. În momentul când Federația Rusă a impus embargoul pe vin, România a gasit o solutie si a obtinut accesul vinurilor moldovenești pe piata europeana. Acum, Acordul de Asociere a fost semnat și le putem explica partenerilor nostri importanta mentinerii exporturilor catre pietele europene. Si as spune că traditional socialiștii si democrații au fost pentru extindere spre deosebire de populari, care au frânat procesul cu conditionalitati, uneori artificiale.

De pildă, extinderea UE prin aderarea  României și Bulgariei s-a facut atunci când președinte al Parlamentului European era un socialist, dl Josef Borell. […] Republica Moldova se află in grafic in drumul său european, iar noi vom face cu bună credinta tot ce putem din punct de vedere  institutional pentr a o sprijini să atinga obiectivul aderării la UE. As fi foarte plastic si as da un raspuns in cheia urmatoare: pentru România, R. Moldova este fratele mai mic ajuns la maturitate. Nu vrem să il luam sub acelasi acoperis, vrem sa îi fie bine si sa fie prosper. Si pentru ca nu imi place echivocul si vreau sa fie limpede, as vrea sa subliniez inca o data: socialistii si democratii sustin intergrarea Republicii Moldova în UE, dar nu proiectul unional (cu România – nr).”


Premierul Victor Ponta a reiterat, la Tulcea, sprijinul României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei

June 23, 2014

Premierul Victor Ponta a reiterat, duminică, la Tulcea, sprijinul României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei.

‘Reafirm sprijinul total al României pentru integrarea europeană și dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și Georgiei, reprezentate aici de premieri, dar și pentru Ucraina. Doar o problemă de ultim moment l-a împiedicat pe premierul Ucrainei să fie alături de noi. Sprijinul Guvernului României pentru dezvoltarea democratică, parcursul pro-european și integritatea Ucrainei este, în egală măsură, valabil ca și pentru Georgia și Moldova’, a declarat duminică, la Tulcea, premierul României, Victor Ponta, la finele unei reuniuni desfășurată în Delta Dunării la care au participat omologii săi din Republica Moldova, Georgia, Cehia, Slovacia și Serbia.

Premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, a subliniat că parcursul european al țării sale este ‘irevocabil’ și a declarat că România este nu doar ‘un pod care leagă Georgia de Uniunea Europeană, ci și un prieten puternic’.

De asemenea, șeful Guvernului Republicii Moldova, Iurie Leancă, a apreciat discuțiile ”sincere și deschise” despre provocările și soluțiile regionale și despre relația cu Uniunea Europeană.

‘Discuțiile de aici ne permit să avem suficientă forță pentru a transpune în viață acordul care se va semna săptămâna viitoare și care este nemaipomenit de important pentru viitorul Republicii Moldova’, a punctat premierul Leancă.

‘Anul acesta Cehia împlinește 10 ani de când a devenit membră a UE și este un prilej de a ne aminti cât de important este să păstrăm deschisă Uniunea față de țările care sunt pregătite să devină membre’, a spus premierul Bohuslav Sobotka.

Totodată, șefii guvernelor țărilor prezente la reuniune și-au exprimat aprecierile față de oportunitatea oferită de Guvernul României de a vizita Delta Dunării, susținând totodată că vor sprijini promovarea acesteia.

La invitația premierului Victor Ponta, în perioada 20-22 iunie, omologii săi din Republica Moldova, Iurie Leancă, din Georgia, Irakli Garibashvili, Bohuslav Sobotka din Cehia, Robert Fico din Slovacia și Alexandar Vucic din Serbia au participat la o reuniune în Delta Dunării.


TITUS CORLĂȚEAN A PROPUS O REUNIUNE A MINIȘTRILOR DE EXTERNE AI UE, LA CHIȘINĂU

June 17, 2014

Victor Ponta: Vreau să discutăm în CSAT o politică de sprijin a integrării şi securităţii Moldovei

April 30, 2014

LEANCĂ ȘI PONTA, ÎNTREVEDERE LA HOTAR DE PE PRUTUL CARE NE UNEȘTE

April 29, 2014

DECLARAȚIILE DE PRESĂ ALE PREMIERULOR VICTOR PONTA ȘI IURIE LEANCĂ

April 29, 2014