Europarlamentarul Corina Crețu: “Doliul extremistilor maghiari pentru Trianon contravine ideii de pace, convietuirii pasnice si proiectului european”

June 7, 2013

Corina Cretu
Europarlamentarul Corina Cretu, vicepresedinte al Grupului Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European, a declarat ca afirmatiile unor inalti oficiali maghiari si ale primarului din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad – potrivit cărora ziua semnarii Tratatului de la Trianon este o zi de doliu pentru maghiari – ilustreaza incapacitatea extremistilor maghiari de a pasi in secolul XXI si de a se desprinde de nostalgia monarhiei dualiste austro-ungare, pentru a contribui la efortul european de inchidere a ranilor istoriei si de construire a unui viitor comun.

“Este o viziune anacronica asupra relatiilor inter-etnice si a configuratiei statale europene. Printre noi traiesc oameni cu mintea blocata la realitatile de acum un secol, incapabili sa accepte adevarul istoric si angajati intr-un efort periculos de reinviere a unor fantome ale trecutului. E o lipsa elementara de respect pentru comunitatea de nationalitate romana si pentru traumele suferite de aceasta sub coroana habsburgica. Nu in ultimul rand, aceste pozitii afecteaza efortul european de inchidere a ranilor istoriei si de construire a unui viitor comun”, a subliniat vicepresedintele PSD.

Corina Cretu a declarat ca manifestari precum asa-zisa comemorare, cu panglici de doliu, a semnarii Tratatului de la Trianon si arborarea ostentativa a asa-numitului drapel secuiesc dauneaza convietuirii inter-etnice. “Sunt provocari nationalist-sovine, contrare spiritului european, dar si ideii de pace care a triumfat prin incheierea Tratatului de la Trianon, punand capat primului razboi mondial”, a precizat vicepresedintele Socialistilor din Parlamentul European in legatura cu declaratia primarului municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, că ziua de 4 iunie este o zi de doliu pentru “comunitatea maghiară, care s-a culcat seara în Ungaria, iar dimineaţa când s-a trezit era în România”.

Corina Cretu a condamnat si faptul ca aceasta nostalgie a Ungariei Mari este alimentata constant, la cel mai inalt nivel, de autoritatile de la Budapesta. “Faptul ca insusi presedintele Ungariei considera ca Tratatul de pace de la Trianon este o amintire cu care maghiarii nu au reuşit încă să se împace reflecta indepartarea Ungariei de valorile europene si de efortul de consolidare a unui parteneriat menit sa asigure convietuirea pasnica in Europa”, a declarat europarlamentarul Corina Cretu.

Vicepresedintele PSD a amintit faptul ca Tratatul de la Trianon a fost semnat de 23 de state, in urma cu 93 de ani, ca parte a sistemului de tratate de pace de la Versailles, care au pus capat primului razboi mondial. Tratatul de la Trianon a constatat încetarea existenţei Imperiului Austro-Ungar, a recunoscut Ungaria ca stat independent si a consfintit decizia democratica a Marii Adunari Nationale de la 1 Decembrie 1918 de la Alba-Iulia.

Advertisements

UNIREA BUCOVINEI CU PATRIA MAMĂ ROMÂNIA

November 28, 2012

Congresul General al Bucovinei întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodală din Cernăuţi, consideră că:

de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat;

că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei;

că fii acestei tări, umăr la umăr cu fratii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirei păgâne;

că în 1774 prin vicleşug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgilor;

că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferintele unei acârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale şi care prin strâmbătăţi şi persecuţii căuta să-şi înstrăineze firea şi să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu cari el voieşte să trăiască ca frate;

că în scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate cămpurile de bătaie din Europa sub steag străin pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite, isgonirea limbei lor din viata publică, din şcoală şi chiar din biserică;

că în acelaşi timp poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile şi izvoarele de câştig ale acestei ţări, şi despoiat în mare parte de vechea sa moştenire;

dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferintă va sosi, şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi că au nutrit vecinic credinţa că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor ţărilor române dintre Nistru şi Tisa într-un stat national unitar;

constată că ceasul acesta mare a sunat!

Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea Romăniei şi a puternicilor şi nobililor ei aliati s-a întronat în lume principiile de drept şi umanitate pentru toate neamurile şi când în urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei şi s-a prăbuşit, şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre.

Drept aceea

Noi,

Congresul General al Bucovinei,

întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu puterile legiuitoare,

în numele Suveranitătii naţionale,

Hotărâm:

Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României.