CETĂŢENIA ROMÂNĂ PENTRU TOŢI ROMÂNII! DEZBATERE PUBLICĂ PE MARGINEA A DOUĂ PROIECTE DE LEGE. EXPUNE-ŢI PĂREREA AICI!

October 25, 2012

Organizaţia PSD România în Republica Moldova se ţine de cuvânt. Readucem în atenţia publică subiectul cetăţeniei române pentru românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care şi-au dobândit cetăţenia prin naştere, precum şi pentru urmaşii lor.

Grupul de lucru, creat de Organizaţia noastră şi format din jurişti din Republica Moldova, a elaborat două proiecte de lege: Despre modificarea şi competarea legii cetăţeniei române şi Despre modificarea şi completarea legii cu privire la actele de stare civilă.

Indiferent dacă aţi redobândit deja cetăţenia română, dacă sunteţi în aşteptarea aprobării cererii de redobândire sau dacă încă nu aţi iniţiat procedurile de redobândire, indiferent dacă sunteţi din Republica Moldova, din Ucraina sau din România, ori de oriunde din lume, vă invităm pe toţi să vă pronunţaţi pe marginea celor două proiecte de lege, contibuind pozitiv la ameliorarea lor. Într-un asemenea subiect important trebuie să manifestăm o solidaritate românească exemplară. Toate propunerile constructive  vor fi luate în consideraţie.  Comentariile care nu se referă la obiectul dezbaterii nu vor fi acceptate.

Prezentăm mai jos cele două proiecte de lege, împreună cu Expunerea de motive pe marginea fiecăruia dintre ele.

Organizaţia PSD România în Republica Moldova

***

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

PROIECT DE LEGE

Despre modificarea şi completarea articolului 11 din Legea cetăţeniei române

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. 11 din Legea cetăţeniei române se completează cu alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:

 Alineatul (2), Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere, potrivit legilor în vigoare până la data de 23 august 1944, precum şi descendenţii lor până la gradul IV, pot solicita transcrierea ori înscrierea în Registrul de Stare Civilă din România a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, în condiiţiile Legii nr. 119/1996 – Cu privire la actele de stare civilă”.

Art. 13 din Legea cetăţeniei române se completează cu alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:

Alineatul (2) Prevederile alineatului precedent nu se referă la cetăţenii români din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.

Art. 20 din Legea cetăţeniei române se completează cu alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:

Alineatul (2) Prevederile alineatului precedent nu se referă la cetăţenii români care au dobândit cetăţenia în condiţiile art. 11, alineatul (2) sau localizaţi teritorial înBasarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

 

EXPUNERE DE MOTIVE

Art. 11 din Legea nr. 21/1991 necesită a fi modificat, întrucât nu corespunde realităţii şi intră în contradicţie cu articolul 5, alineatul 2 din Constituţia României „Cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă. De asemenea mai intră în contradicţie cu articolul 5, alineatul 2, litera b) din Legea nr. 21/1991 – în sensul că sunt  cetăţeni români copiii care s-au născut în afara României şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română şi art. 33 din Legea specială – sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare. Articolul 11, în forma şi conţinutul lui actual, în temeiul căruia redobândesc cetăţenia română basarabenii şi bucovinenii este necostituţional.

Cadrul legislativ românesc trebuie privit în ansamblul său, din punctul de vedere al principiului complementarităţii actelor normative care îl constituie, în acord cu principiul continuităţii Statului Român şi, implicit, al cetăţeniei sale.  Principiul continuităţii statului şi al instituţiei cetăţeniei lor au fost şi sunt aplicate de diverse state membre ale Uniunii Europene, ca Estonia, Letonia, Lituania, Germania, Italia şi altele, precum şi de state extracomunitare, cum este, bunăoară, Federaţia Rusă.

Principiul continuităţii Statului Român şi a instituţiei cetăţeniei sale neîntrerupte li se aplică românilor intrafrontalieri şi trebuie să li se aplice, în egală măsură, nediscriminatoriu, şi românilor extrafrontalieri. Nici o diferenţă de tratament nu se justifică în acest caz şi vine în contradicţie cu bunele practici europene şi internaţionale în materie de cetăţenie.

Este de reţinut în acest context şi că:

Actul Unirii votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918 nu a fost anulat de nimeni niciodată, ca şi Decretul Lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, asupra UNIREI BASARABIEI CU VECHUL REGAT AL ROMÂNIEI, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 8 din 10 aprilie 1918;

Legea nr. 793 – pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 03 septembrie 1941, lege neabrogată până în prezent, care în art. 1 spune clar:„Au fost şi sunt români:

a)     Toţi locuitorii din teritoriile desrobite care potrivit legilor în vigoare la 28 iunie 1940 se bucurau de naţionalitatea română.

b)    Copii născuţi la 28 iunie 1940, sau după această dată, pe teritoriile desrobite dacă tatăl sau în cazul copilului nelegitim mama, au fost şi sunt cetăţeni români, potrivit prevederilor de la litera a;

c)     Regulamentul nr. 15 – privitor la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 26 mai 1942, publicat în Monitorul Oficial al României, partea 1, nr. 110” (Acest act normativ nu a fost abrogat de nimeni niciodată, producând efecte juridice până în prezent).

Capitolele I şi II din Regulamentul nr. 15 privitor la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 26 mai 1942 prevăd:

„ Capitolul I. Dispoziţii Generale:

Art. 1 – Constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legea pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii române din 24 februarie 1924, cum şi de art. 1 şi 2 din Legea nr. 793 din 1941, pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, se va face în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament.

Capitolul II. Calitatea de cetăţean român

Art.2 – Au fost şi sunt cetăţeni români:

  1. Locuitorii din teritoriile desrobite Bucovina de Nord şi Basarabia, care potrivit legilor în vigoare la data de 28 iunie 1940, se bucurau de naţionalitatea română.
  2. Copii născuţi la 28 iunie 1940, sau după această dată pe teritoriile desrobite Bucovina de Nord, Basarabia şi Ţinutul Herţa, dacă tatăl, sau în cazul copilului nelegitim mama, au fost şi sunt cetăţeni români, potrivit prevederilor de la nr. 1.”

Legea nr. 793 şi Regulamentul nr. 15 nu au fost abrogate de nimeni niciodată.

Constituţia Romaniei prevede:

Art. 5, alineatul 2 – Cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă”.

Potrivit art. 5, alineatul 2 din Constituţia României – cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă, chiar dacă din cauza modificărilor teritoriale Basarabia, Ţinutul Herţa şi Bucovina de Nord au fost anexate la URSS, iar după destrămarea imperiului sovietic fac parte din statele Republica Moldova şi Ucraina.

Doar simpla voinţă neviciată poate duce la renunţarea la cetăţenie, exprimată printr-un demers individual. Or, nu se poate renunţa la cetăţenia unui stat printr-o cerere făcută unei autorităţi străine. Românii din Basarabia, Ţinutul Herţa şi Nordul Bucovinei, născuţi pe teritoriul României până la 23 august 1944, precum şi descendenţii lor pînă la gradul III, fiind cetăţeni români prin naştere, nu au renunţat printr-o cerere autorizată către Statul Român la cetăţenia română şi nici Statul Roman nu i-a lipsit de cetăţenia română.

Aşadar, situaţia românilor din Basarabia, Ţinutul Herţa şi Bucovina de Nord se circumscrie dispoziţiilor art. 5, alineatul 2, lit. b) din Legea nr. 21/1991, în sensul că este considerat cetăţean român cel născut în străinătate, dacă cel puţin unul dintre părinţi este cetăţean român.

Astfel, descendenţii până la gradul III aI cetăţenilor români născuţi până la 28 iunie 1940 pe teritoriul României au dobândit cetăţenia română prin naştere în străinătate, fiind născuţi din părinţi cetăţeni români.

Dobândesc cetăţenia româna la acordare prin cerere doar cei care nu au avut-o niciodată şi nici ascendenţii lor nu au fost legaţi de Statul Român prin cetăţenie. Redobândesc cetăţenia româna la acordare prin cerere, doar cei care au fost cetăţeni români, dar au pierdut-o din motive neimputabile lor.

Procedura de dobândire a cetăţeniei române prin acordare la cerere, este prevăzută de legea specială şi anume capitolul III al legii 21/1991. Competenţa privind acordarea la cerere a cetăţeniei fiind atribuită Ministerului Justiţiei şi nu se referă la românii din Basarabia,  Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care au  dobândit-o deja prin naştere.

***

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

PROIECT DE LEGE

Despre modificarea şi completarea art. 42 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă 

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. 42 alin (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Alineatul 4. Cetăţenii români, şi descendenţii lor până la gradul IV, ale caror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care au aparţinut României, iar în prezent se află pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea actelor de stare civilă la toate Direcţiile Judeţene de Stare Civilă din România, în baza extrasului de pe actul de stare civilă ce se găseşte în păstrarea Arhivelor Naţionale din aceste state.

Art. 42 urmează a fi completat cu alineatul (5), după cum urmează:

Alineatul 5. Transcrierea extraselor, duplicatelor de naştere în registrele de stare civilă română se face cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale de la locul solicitării transcrierii, şi cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanei sau, după caz, al Directiei Generale de Evidenţă a Persoanelor a municipiului Bucureşti.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

EXPUNERE DE MOTIVE

pe marginea proiectului de lege privind modificarea şi completarea art. 43 din Legea nr. 119/1996 cu cu privire la actele de stare civila

Condamnarea oficială a regimului comunist şi adrarea României la Uniunnea Europeană au deschis calea înlăturării unor consecinţe nefaste ale ocupaţiei sovietice, efectele care persistă şi astăzi putând fi înlăturate doar prin măsuri reparatorii efective, de natură legislativă.

Întârziată impardonabil, recunoaşterea (termen distinct de dobândire sau redobândire şi de care ne delimităm) cetăţeniei române pentru acele persoane care au dobândit prin naştere cetăţenia româna sau care au dobândit-o ca locuitori ai  Regatului  României până la ocuparea de către URSS la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial  a ţării noastre (Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa), precum şi pentru descendenţii lor, trebuie să se facă printr-o procedură simplificată, pe baza principii clare (continuitatea Statului Român şi instituţia neîntreruptă a cetăţeniei române).

Era de aşteptat ca după 1989  printr-o modificare a legii speciale cu efect reparatoriu, Statul Român să recunoască în bloc, din oficiu, drepturile (rezultând din calitatea de cetăţean român) tuturor acestor persoane şi ale descendenţilor lor, iar mai apoi la autoritatea administrativă să se facă  simple verificări şi înregistrări în evidenţa populaţiei, cu eliberarea actelor de stare civilă şi de identitate. Redobândirea cetăţeniei Române în temeiul art. 11 din Legea specială nu se referă la cetăţenii români şi descendenţii lor de până la gradul III şi, la ora actuală deja şi la gradul IV, care locuesc pe teritoriile care au făcut parte integrantă din Statul Român până la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial.

Cetăţenii români din aceste teritorii nici nu pot formula o asemenea cerere de redobândire  a cetăţeniei române în adresa Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti pentru simplul motiv că nu au pierdut şi nici nu le-a fost retrasă cetăţenia româna pe care au dobândit-o prin naştere (iar descendenţii lor  sunt cetăţeani români născuţi peste hotare din părinţi cetăţeni români).

În condiţiile în care situaţia acestor cetăţeni români nu se încadrează în niciuna din situaţiile pentru dobândirea, acordarea sau redobândirea cetăţeniei române prevăzute de legea 21/ 1991, fiindcă nu există niciun act normativ prin care românii basarabeni şi nord-bucovineni să fi fost lipsiţi de cetăţenia română, situaţia lor se încadreză perfect în prevederele articolului 43, alineatul 4 din Legea nr. 119/1996 “Cu privire la actele de stare civilă”. 

Potrivit Legii nr. 793, pentru reglementarea  cetăţeniei  locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicată în Monitorul Oficial nr. 209 din 06 septembrie 1941 şi Regulamentul nr. 15, cu privire la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicat în Monitorul Oficial nr. 119 din 26 mai 1942, (Legi neabrogate de nimeni niciodată), locuitorii Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa au dobândit cetăţenia română prin naştere, fapt dovedit prin legea şi Regulamentul mai sus indicate.

Conform articolului 5, alineatul  2,  litera b) din Legea cetăţeniei române  nr. 21/l99l, modificată şi completată, copiii născuţi din părinţi cetăţeni români în afara României sunt cetăţeni români. Descendenţii până la gradul trei, şi deja până la gradul patru, ai cetăţenilor români născuţi în aceste teritorii sunt cetăţeani  români. Astfel, ei au dobândit cetăţenia română în afara ţării, fiind născuţi din părinţi cetăţeni români. Conform articolullui 5, alineatul (2) din Constituţia României, cetăţenia română nu-i poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.  În aceste condiţii, situaţia lor se circumscrie dispoziţiilor articolului 5, alineat (2) din Constituţia României şi articolului 5, alineat (2),  litera b din Legea 21/1991, în sensul că sunt cetăţeni români cei născuti în străinătate, dacă măcar unul dintre părinţi este cetăţean român.

Pornind de la necesitatea modificării şi completării Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, ajungem în mod firesc la necesitatea modificării şi completării articolului 42 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. 

Conform articolului 42, alineatul (4), (varianta propusa spre modificare) din legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cetăţenii români şi descentenţii lor până la gradul III ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care s-au aflat în cuprinsul Statului Român, iar în prezent se află pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea, transcrierera şi eliberarea actelor de stare civilă.

Locuitorii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care s-au născut pe teritoriul României până la 23 august 1944, şi descendenţii lor până la gradul IV, au naţionalitate română. Toţi românii din localităţile indicate în  Legea Administrativă nr. 1570 din 15 iulie 1938, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 187 din 14 august 1938, localităţi ocupate de URSS la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial, îşi pot transcrie actele de stare civilă, prezentând extrasele (duplicatele) din Arhivele Naţionale.  În prezent, extrasele certificatelor de naştere ale acestor cetăţeni români se află în gestiunea instituţiilor arhivistice ale altor state: Republica Moldova şi Ucraina.

Cetăţenilor  români şi descendenţilor acestora până la gradul III, din teritoriile mai sus indicate, trebuie să li se poată întocmi şi elibera acte de stare civilă la toate Direcţiile Judeţene de Stare Civilă din România. Redobândirea cetăţeniei române nu se referă la românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care deţin cetăţenia prin naştere, această cetăţenie transmiţându-li-se şi descendenţilor lor până la gradul III sau IV.