Discursul deputatului PSD Peia Ninel despre refacerea României Mari rostit la tribuna Parlamentului României, 2013

April 12, 2013
Advertisements

ASTĂZI INAUGURĂM BIROUL EUROPARLAMENTARULUI VIORICA DĂNCILĂ LA CHIȘINĂU

December 7, 2012

Viorica Dancila
Astăzi, vineri, 07 decembrie 2012, la ora 12.00, va fi inaugurat Biroul europarlamentarului Viorica Dăncilă la Chişinău, pe adresa: strada Sfatul Ţării 18, etaj II, în incinta Teatrului „Ginta Latină”. Doamna europarlamentar Viorica Dăncilă va fi prezentă la eveniment.

Inaugurarea Biroului europarlamentar va fi urmată de o Conferinţă de presă care se va ţine în Sala de conferinţe a Teatrului „Ginta Latină”.

Este vorba despre o premieră absolută. Biroul europarlamentarului Viorica Dăncilă este primul birou al unui membru al Parlamentului de la Bruxelles care va funcţiona în afara spaţiului comunitar actual.

Este o onoare pentru noi că acest Birou este inaugurat anume la Chişinău. Biroul se deschide la cererea unui număr mare de cetăţeni români de la răsărit de Prut, pentru ca orice doritor să poată primi asistenţa calificată din partea unui europarlamentar în chestiuni care privesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor europeni de la noi.

Viorica Dăncilă este europarlamentar român.

S-a născut la 16 decembrie 1963, la Roşiorii de Vede, județul Teleorman, România.

Studii: Master “Spațiul Public European” – Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Administrație Publică, București (2004-2006). Facultatea Forajul Sondelor și Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, Ploiești (1983-1988). Specializări: programarea și managementul proiectelor, bazele economiei petroliere și luarea deciziilor, expert în armonizarea legislativă – integrare europeană.

Activitate profesională: Inginer la “Petrom SA” – membru OMV Grup, Aria de Operare Videle, Serviciul Monitorizare Producție Țiței și Gaze (1988-2009). Profesoară la Liceul Industrial Videle (1997-1998).

Activitate politică: Deputat în cadrul Parlamentului European (2009-Prezent); Vicepreședinte al Organizației Naționale de Femei a PSD (2010-Prezent); Lider grup europarlamentari PSD din cadrul PE (Martie 2010 – Martie 2011); Consilier Județean PSD (2008-2009); Membru în Consiliul Național al PSD (2005-2009); vicepreședinte al Organizației Județene PSD Teleorman (2005 – 2011); președinte al Organizației Județene de Femei a PSD (2005 – Prezent). Președinte al Organizației de Femei PSD Oras Videle (2000-2003); Consilier local PSD Oraș Videle (2004-2008); Președinte al Organizației PSD Oraș Videle (2003-2011).

Face parte din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor și Democraţilor din Parlamentul European.

Este membru în mai multe Comisii ale Parlamentului European:

AGRI Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală
DMAS Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Mashrek
DMED Delegaţia la Adunarea Parlamentară a UE pentru Mediterana
REGI Comisia pentru dezvoltare regională
D-MD Delegaţia la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova
DEPA Delegaţia la Adunarea Parlamentară Euronest


VICTOR ALEXEEV: AM CERUT MINISTERULUI DE EXTERNE DE LA BUCUREȘTI CLARIFICAREA DREPTULUI DE VOT AL CETĂȚENILOR ROMÂNI DIN BASARABIA CARE POSEDĂ CARTE DE IDENTITATE, DAR NU ȘI PAȘAPORT ROMÂNESC

December 6, 2012

Victor Alexeev Deputat
Așa cum am făcut cunoscut anterior, echipa mea i-a adresat onoratului Minister al Afacerilor Externe al României trei memorii, la 31 octombrie 2012, 09 noiembrie 2012 și 12 noiembrie 2012, privind secțiile de votare organizate în Republica Moldova pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, precum și privind dreptul cetățenilor români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova de a-și exercita dreptul de vot prezentând Pașaportul românesc și Buletinul de identitate moldovenesc cu mențiunea privind domiciliul efectiv în Republica Moldova.

În răspunsul la memoriile noastre anterioare ni s-a comunicat faptul că numărul secțiilor de votare a fost mărit la 19 și că ”persoanele cu dublă cetățenie, română și a Republicii Moldova, aflate în posesia unei cărți de identitate românești, în care figurează ca domiciliu legal o adresă din România, dar care locuiesc efectiv pe teritoriul Republicii Moldova și dețin și o carte de identitate eliberată de autoritățile din Republica Moldova, vor fi tratate în raport cu legea română ca cetățeni români cu reședința în străinătate. Aceștia vor putea vota pe baza pașaportului românesc, iar ca dovadă a reședinței în Republica Moldova vor prezenta cartea de identitate moldovenească, cu mențiunea adresei la care locuiesc”.

Răspunsul clarificator pe care l-am primit din partea Ministerului Afacerilor Externe rezolvă în mare parte chestiunea dreptului de vot al cetățenilor români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova și asta în situația în care, la alegerile parlamentare din anul 2008, dreptul de vot al cetățenilor români cu domiciliul efectiv Republica Moldova a fost limitat abuziv de către fosta guvernare PDL-UDMR, acest drept putând fi exercitat atunci doar la prezentarea Pașaportului românesc. Acum, abordarea corectă pe care autoritățile Statului Român o au în chestiune ne bucură și face dovada unui tratament corect, bazat pe lege, fără limitări, discriminări sau diferențe de tratament.

Totodată, urmărind explicațiile date până în acest moment de autoritățile competente ale Statului Român, observăm, pe de o parte, că, DE FAPT, cetățenii români stabiliți în state membre ale Uniunii Europene își vor putea exercita dreptul de vot, pe 9 decembrie 2012, la prezentarea a) Pașaportului românesc cu mențiunea privind stabilirea domiciliului peste hotare; b) Pașaportului românesc cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a oricărui document eliberat de autoritățile străine prin care se face dovada reședinței în străinătate; c) Cărții de identitate românești cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a oricărui document eliberat de autoritățile străine prin care se face dovada reședinței în străinătate.

Observăm, pe de altă parte, că cetățenii români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova își vor putea exercita dreptul de vot, pe 9 decembrie 2012, doar la prezentarea: a) Pașaportului românesc cu mențiunea privind stabilirea domiciliului în Republica Moldova; b) Pașaportului românesc cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova cu mențiunea adresei la care locuiesc.

În cazul cetățenilor români domiciliați efectiv în Republica Moldova nu este prevăzută posibilitatea de exercitare a dreptului de vot la prezentarea Cărții de identitate românești cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova cu mențiunea adresei la care locuiesc.

Este cunoscut că în Republica Moldova locuiește un număr semnificativ de cetățeni români, cu dublă cetățenie, română și a Republicii Moldova, cetățeni care, fie din motive religioase, fie din motive de convingere, fie din motive practice sau de altă natură, și-au perfectat doar Cartea de identitate românească și posedă și un Buletin de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova cu mențiunea adresei la care locuiesc efectiv.

Din moment ce această categorie de cetățeni români nu-și va putea exercita dreptul de vot în cadrul scrutinului parlamentar din 9 decembrie 2012, asistăm, practic, la o restrângere a dreptului constituțional de vot al cetățenilor români stabiliți în Republica Moldova, posesori ai Cărții de identitate românești și ai Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova.

Menționăm între altele că cetățenii români din această caterogie pot intra și ieși din România, prezentând autorităților de frontieră Cartea de identitate românească și Pașaportul eliberat de autoritățile din Republica Moldova, neavând nevoie de viză de intrare sau de ședere în țară.

În opinia noastră, această situație ridică o chestiune principială din perspectiva: a) egalității tuturor cetățenilor români în fața legilor Statului Român și a autorităților publice române; b) unității de tratament la care sunt îndreptățiți din partea aurotităților Statului Român, inclusiv din partea autorităților electorale; c) neadmiterii discriminării sau prvilegiilor pe criteriul locului de reședință sau de domiciliu sau pe criteriul tipului actului românesc de identitate valabil (Pașaport sau Carte de identitate).

Încercând o corelare a situației DE FAPT, cu cea DE DREPT, menționăm că articolul 16 (Egalitatea în drepturi) din Constituția României stipulează că ” (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.

În același timp, articolul 36 (Dreptul de vot) din Constituția României stabilește că ”(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. (2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale”.

De asemnea, articolul 53 (Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituția României stabilește că ”(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Constatăm, în lumina prevederilor constituționale invocate, că cetățenii români domiciliați efectiv în Republica Moldova și posesori ai Cărții de identitate românești și ai Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova și care nu posedă, din diverse motive temeinice, Pașaport românesc sunt îndreptățiți la egalitate de tratament din partea autorităților Statului Român, inclusiv din partea celor electorale, și ar trebui să-și poată exercita dreptul de vot în cadrul scrutinului parlamentar din 9 decembrie 2012 la prezentarea Cărții de identitate românești și a Buletinului de identitate cu mențiunea adresei la care locuiesc peste hotarele României, asemeni altor cetățeni români de peste hotare și din cuprinsul aceleiași circumscripții electorale (nr. 43) și al aceluiași colegiu uninominal (nr. 2) (a se vedea cazul cetățenilor români cu reședința în Bulgaria).

Practic, acești cetățeni români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova au aceleași drepturi ca și românii din Țară sau ca și românii stabiliți oriunde peste hotare, în special în state ale Uniunii Europene, iar dreptul lor de vot nu poate fi restrâns și nici nu poate să i se aducă vreo atingere pe criterii formale care nu privesc apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor altor cetăţeni, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Pornind de la cele expuse mai sus, i-am adresat respectuos, astăzi, 06 decembrie 2012, onoratului Minister al Afacerilor Externe al României, rugămintea de a examina suplimentar și în timp util situația sesizată, în cooperare cu celelalte autorități competente ale Statului Român, astfel încât cetățenilor români domiciliați efectiv în Republica Moldova, posesori ai Cărții de identitate românești și ai Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova, să li se asigure dreptul de vot garantat constituțional.

De îndată ce vom primi un răspuns clarificator din partea onoratului Minister al Afacerilor Externe al României în legătură cu situația DE DREPT și DE FAPT sesizată, îl vom aduce la cunoștință publică.

Victor ALEXEEV, candidat USL pentru Camera Deputaților
Buletin de vot Victor Alexeev
Buletin de vot Cristian David

Chișinău, 06 decembrie 2012


PREZENTAREA PROGRAMULUI POLITIC ”ROMÂNIA PENTRU TOȚI ROMÂNII”

December 6, 2012


Buletin de vot Victor Alexeev
Buletin de vot Cristian David


PROGRAMUL MEU ELECTORAL: ROMÂNIA PENTRU TOȚI ROMÂNII!

December 4, 2012

sigla
romania-pentru-toti-romanii
victor-alexeev-deputat
PROGRAMUL MEU POLITIC

ÎN AVANTAJUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA ȘI DE PESTE HOTARE

Toate eforturile, demersurile, priceperea și energiile mele vor fi îndreptate spre atingerea scopului de unitate, solidaritate și bunăstare materială și culturală a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Am fost, sunt și voi fi unionist.

Am apărat pământul strămoșesc cu arma în mână, în Războiul de pe Nistru, din 1992, și nu m-am temut să-mi dau viața pentru Neam și Țară, pentru Tricolor, pentru Limba Română, pentru valorile noastre românești.

Nu mă voi muta cu traiul la București, unde voi merge pentru ședințele parlamentare și activitate în interesul românilor basarabeni, dar voi rămâne alături de alegătorii mei din Basarabia. Este corect ca orice parlamentar să locuiască în circumscripția în care candidează, alături de români, trăind cu grijile și problemele lor de fiece zi.

Nu-mi plac demagogii și cei care își fac capital politic pe seama problemelor pe care le au românii de peste hotare. Îmi plac oamenii de cuvânt și de acțiune, oamenii de caracter.

M-am inspirat în alcătuirea acestui Program urmărind realitatea în care trăim, problemele concrete pe care le întâmpinăm, precum și soluțiile juste, constructive și realiste propuse de alți români din Basarabia și din Țară, cărora nu li s-a dat curs până acum.

Vreau ca peste patru ani orice român din Basarabia să poată spune împăcat: Alexeev a făcut ceva bun pentru mine!

Ca deputat al românilor de peste hotare, promit și mă angajez să realizez următoarele:

LEGISLATIV şi ADMINISTRATIV

1. Simplificarea maximă a legislaţiei și procedurilor privind cetăţenia română și transcrierea actelor de stare civilă.

Recunoașterea cetățenii române a basarabenilor și eliberarea de acte de identitate românești – simplu, gratis și rapid – este prioritatea priorităților mele. Cetățenia română este un drept constituțional, natural și istoric al românilor din Basarabia, ținutul Herța și nordul Bucovinei.

Termenul actual de redobândire a cetățeniei nu este corect. Cetățenia română trebuie recunoscută în cazul cetățenilor români de până la 28 iunie 1940 și al urmașilor lor. Repunerea basarabenilor în drepturile de cetățeni români trebuie să urmeze modelul baltic (Estonia, Letonia și Lituania, victime ale Pactului Ribbentrop-Molotov alături de România).

Soluția pentru basarabeni este cetățenia română, nu scutirea de viză europeană.

Când ești cetățean român, nu mai ai nevoie de viză europeană: intri în România ca român în Țara ta, nu ca turist moldovean cu viză europeană eliberată de Ambasada maghiară la Chișinău.

Cine spune că te-ar putea scuti de viză, trebuie să spună și că ți-o poate cere și impune, din nou, când vrea, dacă i se strică socoteala geopolitică.

Nu ambasada Budapestei, cu aprobare de la Bruxelles, trebuie să ne rezolve nouă, românilor basarabeni, problemele de circulație în Europa și în lume, ci Parlamentul de la București.

Nu UDMR și acoliții săi, ci partidele românești care vor câștiga alegerile la 9 decembrie, fiind la putere. Legile se adoptă cu votul majorității parlamentare, nu al minorității. Am pregătit două proiecte de lege, care așteaptă să fie depuse, discutate și adoptate, pentru a modifica și completa: Legea cetățeniei române și Legea cu privire la actele de stare civilă. Cetățenia română trebuie recunoscută, iar actele de stare civilă – transcrise rapid și gratis, cheltuielile de transcriere fiind preluate de Statul Român.

Cetățenia română este soluția bună, dreaptă, legală și sigură, pentru fiecare dintre noi, pentru părinții, copiii și nepoții noștri. De o asemenea soluție avem nevoie.

Acesta e punctul meu de vedere cinstit și clar în problema cetățeniei române. Voi lupta din răsputeri pentru asta.

2. Instituirea Liniei fierbinţi pentru denunţarea abuzurilor, neregurilor şi actelor de corupţie existente în procedura de redobândire a cetăţeniei române.

Legile sunt aplicate de oameni și eroarea umană trebuie exclusă din mecanismul de repunere a basarabenilor în drepturile de cetățeni români. Timp de opt ani, regimul Băsescu ne-a demonstrat că un sistem birocratizat și corupt poate încălca dreptul firesc al basarabenilor la cetățenie.

Linia fierbinte va funcționa 7 zile din 7 ale săptămânii, echipa mea fiind la dispoziția oricărui basarabean nedreptățit sau tratat cu lipsă de respect în procedura de restabilire în drepturile de cetățean român sau în procedura de transcriere a actelor de identitate.

Orice român trebuie să știe și să simtă că drepturile lui sunt protejate concret. Voi da curs tuturor sesizărilor și voi face demersurile necesare ca cei vinovați de încălcarea dreptului basarabenilor la cetățenia română să fie trași la răspundere după toată asprimea legii.

3. Cetățenia română, la cerere, pentru etnicii români din țările vecine.

Românii din țările învecinate României, băștinași de secole în locurile lor de viețuire, trebuie să aibă dreptul legal de a obține cetățenia română la cerere, dacă își asumă liber identitatea românească. Este cazul românilor din Bulgaria, Sebia, Ungaria, Maramureșul istoric, dar și al aromânilor din Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, precum și al megleno-românilor din Grecia și Macedonia și al istro-românilor din Croația.

Voi propune completarea Legii cetățeniei române cu un capitol aparte despre dreptul acestor români, aducând ca exemplu bunele practici europene și internaționale în domeniu.

4. Completarea legislaţiei privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, din 2007, trebuie completată cu un șir de prevederi noi despre: a) noținea de Român, indiferent de locul de reşedinţă al acestora, de cetăţenie, de stare socială, de dialect sau grai, de nume istoric, ştiinţific, regional sau local, de confesiune, de faptul dacă sunt autohtoni sau alohtoni în spaţiul lor de vieţuire comunitară; conceptul de Naţiune Română, din perspectivă istorică, culturală şi etnică; relaţiile dintre orice român din afara ţării şi patria sa etnică; tratamentul preferenţial de care beneficiază românii de pretutindeni din partea Statului Român; direcţiile fundamentale ale politicii Statului Român față de românii de pretudindeni; neobligativitatea permisului de şedere în România pentru românii de pretudindeni; dialectele istorice româneşti și redarea lor grafică în baza alfabetului român; avantajele oferite românilor de pretutindeni în domeniile cultural, religios şi educaţional, de securitate socială şi asistenţă medicală, transport, angajare la muncă, scutire de vize, acces la proprietate, dobândirea cetăţeniei; dreptul românilor de pretudindeni care nu dispun de cetățenie română de a participa la alegerile locale în cazul stabilirii în România.

5. Completarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului României. O nouă cotă de reprezentare parlamentară a cetăţenilor români din afara ţării. Noi Circumscripții electorale și Colegii uninominale. Drept de vot electronic și prin corespondență.

Numărul românilor de peste hotare a crescut în ultimii 20 de ani, fiind de ordinul câtorva milioane, cu tendință de creștere. În cazul concret al Basarabiei, numărul cetățenilor români l-a depășit deja pe cel al alegătorilor din unele județe din România. Din acest motiv, avem nevoie de o Circumscripție electorală aparte pentru Basarabia, cu cel puțin trei Colegii uninominale: Chișinău, Bălți și Cahul.

Voi propune crearea acestei Circumscripții noi pentru Basarabia, cu cele trei Colegii uninominale și voi insista ca majoritatea parlamentară să ia această decizie corectă.

Numărul deputaților și senatorilor din partea românilor de peste hotare trebuie mărit și nu trebuie să fie mai mic decât numărul deputaților și senatorilor rezervat de lege minorităților naționale din interiorul României.

Voi propune de asemenea completarea legii cu prevederi despre: dreptul de vot prin corespondenţă şi votul electronic pentru cetăţenii români stabiliți sau aflați peste hotare, în conformitate cu bunele practici europene.

6. Inițierea Legii cu privire la statutul și funcționarea Limbii române ca limbă oficială de stat a României.

România este printre puținele țări din Europa care nu are o Lege cu privire la statutul și funcționarea Limbii sale oficiale de stat, consfințite de Constituție. Abuzurile frecvente la care se dedă UDMR, fostul aliat de guvernare al PDL, prin care sfidează limba română, ca limbă oficială de stat a României, nu pot fi tolerate. Voi propune un proiect de lege privind statutul și funcționarea Limbii române în România, fiind deschis colaborării cu deputații și senatorii din toate grupurile parlamentare.

7. Iniţierea Legii cu privire la Limba română în lume.

Legea cu privire la Limba română în lume este o necesitate determinată de statutul limbii române de limbă oficială și de lucru a Uniunii Europene, precum și de prezența unui număr de ordinul milioanelor de români peste hotarele țării. România trebuie să urmeze exemplul altor țări care au adoptat legi despre Francofonia, Germanofonia, Lusofonia, Anglofonia în lume.

8. Promovarea românilor basarabeni în funcţii administrative la Bucureşti.

Experiența, pregătirea și cunoștințele multor români din Basarabia trebuie puse în serviciul României, patria noastră etnică și istorică. Voi face tot posibilul ca românii basarabeni să fie reprezentați suficient în funcții de conducere și executive în administrația națională de la București. În perioada de până la ocupația sovietică, basarabenii au dovedit din plin că pot fi de folos României. Tinerii basarabeni care au urmat studii universitare și postuniversitare în orașele din dreapta Prutului, pot și trebuie să participe la buna guvernare și administrare a României.

9. Iniţierea a 1000 de noi acorduri de înfrăţire şi parteneriat transfrontalier între administraţiile locale (primării, consilii raionale, consilii județene) din România şi Republica Moldova.

Acordurile de înfrățire dintre localități, raioane și județe din România și Basarabia sunt o resursă importantă pentru cunoașterea și conlucrarea directă și eficientă a românilor de pe cele două maluri ale Prutului. Ele sunt, de multe ori, o condiție obligatorie pentru eligibilitatea în Programele de accesare a fondurilor europene transfrontaliere. Nu ne putem lipsi de un asemenea mecanism. Anul acesta, Uniunea Social Liberală a câștigat alegerile locale în majoritatea primăriilor și consiliilor județene din țară. Voi apela la toți primarii, membrii și președinții de consilii județene ai USL pentru inițierea, semnarea și punerea în aplicare a 1000 de noi acorduri de înfrățire.

10. Deschiderea birourilor parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni şi Orhei şi primirea în audienţă a cetăţenilor români din Republica Moldova.

Birourile mele parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni şi Orhei, cele mai mari orașe ale Basarabiei, vor asigura accesul direct al românilor basarabeni la deputatul lor, orice român, deja restabilit sau încă nerestabilit în drepturile de cetățean al României, putând primi consultanța și sprijinul necesar din partea mea și a echipei care mă asistă. Voi suporta personal o parte din cheltuielile pentru întreținerea acestor birouri.

11. Prezentarea de rapoarte anuale de activitate parlamentară în faţa alegătorilor români din Republica Moldova.

Rapoartele mele de activitate parlamentară vor fi făcute publice în fiecare an. Românii din Basarabia se vor putea convinge să sunt reprezentați demn și eficient prin acțiuni, inițiative și măsuri concrete în interesul lor.

ECONOMIC

1. Promovarea proiectelor de restabilire a podurilor rutiere peste Prut, cu deschiderea unor noi puncte locale de trecere a frontierei.

Prutul nu trebuie să ne separe, dar să ne unească. Fluxul de persoane și mărfuri în ambele direcții este necesar organismului nostru național. Până în 1940 am avut 22 de poduri pe râul Prut. Acestea răspundeau nevoilor de cicrulație a românilor de pe ambele maluri. Armata sovietică a distrus majoritatea acestor poduri. În prezent avem doar 8 poduri peste Prut, cu o distanță medie între dele de 85,5 kilometri. Refăcând cele 22 de poduri care au legat malurile Prutului, distanța medie dintre ele ar fi de 31,9 kilometri. Primele două poduri asupra refacerii cărora voi insista vor fi cele de la Leova-Bumbăta (comuna Vetrişoaia, judeţul Vaslui) şi Cantemir-Fălciu, pentru care s-au făcut demersuri anterioare și există un studiu de fezabilitate. Refacerea celor două poduri va asigura o mai bună aplicare a Acordului privind micul trafic de frontieră. Orice frontieră dispare cu atât mai repede, cu cât este mai bătătorită de frații separați nedrept de aceasta. Podurile de Flori sunt bune, dar avem nevoie și de poduri de piatră. Majoritatea parlamentară și Guvernul USL pot asigura realizarea acestui obiectiv concret.

2. Crearea la Chişinău a Centrului Român de Consultanţă pentru atragerea de fonduri europene transfrontaliere.

România le poate întinde românilor basarabeni o mână de ajutor pentru ieșirea din sărăcie. Încheierea celor 1000 de acorduri de înfrățire și parteneriat între primăriile, consiliile raionale și consiliile județene de pe ambele maluri ale Prutului trebuie să dea rod bun. Fructificarea acestor posibilități îi va reveni Centrului Român de Consultanță pentru atragerea de fonduri europene transfrontaliere în localitățile Basarabiei. Acest Centru de Consultanță va avea o strânsă colaborare cu Biroul europarlamentarului PSD Viorica Dăncilă la Chișinău, care este deja pregătit și va fi inaugurat foarte curând. Orice român basarabean, agent economic sau comunitate locală de la noi va putea beneficia de consultanță calificată pentru atragerea fondurilor europene.

3. Introducerea iniţiativei privind crearea Uniunii monetare România – Republica Moldova.

Economic, populația din Basarabia nu va putea face față, în anii următori, crizei financiare și economice mondiale în creștere fără solidaritatea firească venită din partea Bucureștiului. Odată cu reașezarea continentului, în plin proces de globalizare, state mici din afara Uniunii Europene, precum Andora, San Marino, Monaco, Vatican, Muntenegru, dar și Kosovo, s-au aflat efectiv în uniuni monetare cu Spania, Franța, Italia sau Germania. După punerea în aplicare de către Spania, Franța, Italia și Germania a Acordului de uniune monetară (zona Euro), cele 6 state extracomunitare folosesc moneda europeană ca monedă națională.

Uniunea monetară România – Republica Moldova și adoptarea leului comun constituie un proiect major în avantajul românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Voi introduce oficial inițiativa parlamentară privind deschiderea dialogului pe această temă între București și Chișinău. Realizarea acestui obiectiv nu depinde de voința Uniunii Europene.

4. Crearea Băncii Moldo-Române.

Astăzi Chișinăul obține cei mai mulți bani la buget din vânzarea mărfurilor și serviciilor în România. Amploarea schimburilor comerciale dintre cele două maluri ale Prutului impun crearea unei Bănci Moldo-Române. Voi înainta această inițiativă oficial, cerând Guvernului României adoptarea deciziilor și măsurilor necesare.

5. Atragerea Republicii Moldova în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă, pentru asigurarea independenței energetice de furnizorii din răsărit.

Politicile Chișinăului sunt limitate de cadrul sufocant al dependenței energetice de furnizorii din răsărit. Construcția gazoductului Iași-Ungheni și a liniilor de tensiune înaltă Gotești-Fălciu și Bălți-Suceava va asigura doar parțial emanciparea energetică a românilor din Basarabia. Aceste trei acțiuni strategice trebuie completate cu una și mai importantă: atragerea Chișinăului în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă. Voi insista pe realizarea și punerea în practică a acestei propuneri pe care Bucureștiul i-a înaintat-o Chișinăului de mai multe ori.

6. Relansarea Centrului Românesc de Afaceri de la Chișinău.

Centrul Românesc de Afaceri de la Chișinău, în ultimii 8 ani, este practic inactiv. Înființarea Centrului are ca temei AIDE Memoire-ul cu privire la rezultatele discuţiilor dintre prim-miniştrii României şi Republicii Moldova semnat la Bucureşti, la 27 iulie 2001, și Memorandumul de înţelegere semnat la Chişinău, la 04 octormbrie 2001, între Ambasada României în Republica Moldova şi Ministerul Culturii din Republica Moldova. Centrul Românesc de Afaceri de la Chișinău a acumulat datorii de peste 1 milion de lei moldovenești pentru serviciile de întreținere a încăperilor alocate. Voi cere Guvernului României preluarea în sarcină a datoriilor Centrului Românesc de Afaceri de la Chișinău și adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru relansarea lui și funcționarea la maximă capacitate.

CULTURAL-IDENTITAR

1. Crearea Postului comun de televiziune transfrontalieră România-Republica Moldova.

Republica Moldova este, din 1992, cofondatoare a unui post de televiziune interstatal al CSI, televiziunea MIR, la al cărei buget contribuie cu sume importante, chiar dacă acesta emite doar în limba rusă și prezintă întotdeauna puncte de vedere unilaterale, favorabile Rusiei și regimului banditesc din Transnistria. Actuala putere de la Chișinău a refuzat să se retragă dintre cofondatorii televiziunii MIR și a desemnat, în 2010, un nou șef al reprezentanței televiziunii CSI la Chișinău. Ucraina nu este cofondatoare a televiziunii CSI.

Pentru mai buna concretizare a ideii de Spațiu Spriritual Comun al Basarabiei cu România, voi cere majorității parlamentare de la București și Guvernului României să vină cu propunerea oficială de creare a Postului comun de televiziune transfrontalieră România-Republica Moldova, urmând ca ambele părți să asigure finanțarea acestuia, în interesul românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Acest obiectiv se încadrează în prevederile Convenției europene cu privire la Televiziunea Transfrontalieră semnate atât de București, cât și de Chișinău, cu scopul declarat de a realiza o unitate mai strânsă între părțile semnatare, pentru a salvgarda şi a promova idealurile şi principiile care sunt patrimoniul lor comun.

2. Crearea Studioului teritorial TVR Chişinău.

Programele Televiziunii Române trebuie să ajungă în casele tuturor basarabenilor, reflectând zilnic inclusiv realitățile din stânga Prutului. Crearea Stidioului teritorial TVR Chișinău, după modelul TVR Iaşi, TVR Cluj, TVR Timişoara şi TVR Craiova, este un obiectiv asupra căruia insist mult. Televiziunea Română nu trebuie doar să fie retransmisă în Basarabia, ci să și transmită zilnic din Basarabia pentru românii din Țară și din întreaga lume.

3. Editarea în comun de către Academia Română şi Academia de Ştiinţe din Moldova a Marelui Dicţionar Explicativ Ilustrat al Limbii Române Vii.

Academia Română și Academia de Științe din Moldova sunt forurile științifice cele mai prestigioase în Spațiul Românesc. Acestea trebuie să-și pună întregul potențial și prestigiu în serviciul românilor, inclusiv prin elaborarea și editarea în comun a Marelui Dicționar Explicativ al Limbii Române. Voi propune Guvernului României alocarea fondurilor necesare pentru acest proiect important. Marele Dicționar Explicativ Ilustrat al Limbii Române Vii, cuprinzând inclusiv neologismele și regionalismele limbii române din Basarabia și Tansnistria, dar și din țările vecine României, va ajunge, pe cheltuiala Statului Român, în toate instituțiile din Basarabia: școli, universități, primării, instanțe judecătorești, redacții etc.

4. Completarea cu câte 2 milioane de cărţi româneşti anual a fondului bibliotecilor publice şi şcolare din Basarabia, în cadrul proiectului „Cartea Românească”.

Lipsa de carte românească în Basarabia este acută, mai ales în școli. Acest deficit reprezintă 7 163 488 de exemplare și se repartizează astfel: 4 936 554 de exemplare (54,1%) în instituțiile de învățământ preuniversitar, 1 014 684 de exemplare (57,5%) în instituțiile de învățământ mediu de specialitate, 1 212 250 de exemplare (23,9%) instituţiile de învăţământ superior. Îmi asum obligația să asigur completarea bibliorecilor publice și școlare din Basarabia cu câte 2 milioane de cărți românești anual (8 milioane în total), astfel încât să rezolvăm definitiv o problemă de primă importanță pentru generația de tineri basarabeni în formare.

5. Susținerea Mitropoliei Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor.

Sunt creștin ortodox și aparțin jurisdicțional Mitropoliei Basarabiei din momentul reactivării acestei instituții naționale de până la ocupația sovietică. Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor, precum și structurile sale constitutive, au nevoie de susținere în demersul lor de promovare a identității și unității românești vizibile instituțional.

Voi insista pe înzestrarea cu sedii adecvate, de către Patria mamă, a Arhiepiscopiei Chișinăului, Episcopiei Basarabiei de Sud și Episcopiei de Bălți și voi obține sprijinul necesar pentru Episcopia Dubăsarilor și a toată Transnistria, astfel încât acestea să fie funcționale pe deplin.

Voi cere Guvernului României includerea pe agenda bilaterală București-Chișinău a chestiunii proprietăților Mitropoliei Basarabiei confiscate de statul sovietic ocupant și deținute astăzi nedrept în proprietate de guvernul de la Chișinău.

Voi sprijini, fără discriminare, orice efort al altor culte religioase orientat spre consolidarea identității și unității românești.

6. Susținerea Episcopiei Dacia Felix din Serbia și a Protopopiatului Daciei Ripensis de la Negotin, Serbia.

Cea mai năpăstuită cultural comunitate românească din țările vecine o reprezintă românii din văile Timocului, Dunării și Moravei (Serbia de răsărit). Deși destul de numeroasă, în lipsă de școli, publicații și medii în limba maternă, singurul sprijin constant la fața locului îi este oferit de Biserica Ortodoxă Română, prin Episcopia Dacia Felix și Protopopiatul Daciei Ripensis. Alocarea de fonduri, din Țară, către aceste instituții naționale reprezintă o investiție în unitatea noastră românească la sud de Dunăre.

Voi lupta, de asemenea, pentru obținerea de către românii din Serbia de răsărit a dreptului la școală și publicații în limba română.

7. Susținerea românilor din Ucraina și din Rusia.

După crearea Institutelor Culturale Române de la Kiev și Moscova, trebuie să ne concentrăm pe înființarea unui Institut Cultural Român la Cernăuți, precum și a Caselor limbii și culturii române în orașele Herța, Adâncata, Reni, Ismail și Rahău. Voi colabora cu deputatul Ion Popescu, membru în aceeași familie politică, reales recent ca deputat în Rada Supremă de la Kiev, pentru protejarea și promovarea drepturilor și libertăților românilor din Ucraina.

Voi cere guvernului României și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni acordarea de carte românească pentru cele 21 de localități din Rusia populate preponderent de români originari din Basarabia, indiferent de numele atribuit în acte de autoritățile rusă: români, moldoveni, volohi. Voi iniția înfrățirea tuturor acestor 21 de localități cu localități din România.

Voi cere majorității din Parlamentul României adoptarea unei decizii de organizare la București a unei Conferințe internaționale privind Tezaurul României de la Moscova.

8. Înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni.

Înființarea la București a Mizeului Românilor de Pretutindeni este o cerință a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (articolul 10), din 2007, neglijată de regimul Băsescu. Voi cere Guvernului României alocarea unui sediu corespunzător și adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru organizarea și funcționarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, ca centru național de cercetare și documentare asupra românilor de peste hotare.

9. Ridicarea unor monumente ale românilor de seamă.

Voi asigura colectarea de fonduri private și obținerea de fonduri guvernamentale pentru ridicarea următoarelor monumente:

Domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, la București
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la Cahul
Domnitorul Grigore Ghica, la Edineț
Domnitorul Dimitrie Cantemir, la Cantemir
Mitropolitul Gurie Grosu, la Chișinău
Regina Maria, la Soroca
Scriitorul Alecu Russo, la Strășeni

10. Participarea copiilor și tinerilor basarabeni la tabere de odihnă, de creație, de muncă, arheologice din România.

Copiii și tinerii basarabeni trebuie să cunoască România cât mai bine. Acordurile de înfrățirea între localitățiile și administrațiil locale de pe ambele maluri ale Prutului, precum și proiectele Guvernului României vor oferi cadrul și resursele pentru participarea copiilor și tinerilor români din Basarabia la tabere de odihnă, de creație, de muncă și arheologice din România. Astfel, ne apropiem mai mult și avem garanția că tânăra generație de români basarabeni va simți și gândi românește.

11. Continuitatea proiectelor cu impact pozitiv pentru românii din Basarabia.

Toate proiectele guvernamentale cu impact pozitiv pentru românii din Basarabia: alocarea de burse pentru elevi, studenți și doctoranzi, sprijinirea publicațiilor, posturilor de radio și televiziune în limba română, a organizațiilor neguvernamentale etc. vor fi continuate și dezvoltate în interesul și în beneficiul românilor.

Promit doar ceea ce pot face și fac doar ceea ce folosește Neamului meu și Țării mele.

Am sprijinul garantat al majorității parlamentare a Uniunii Social Liberale, creditată cu 60% din opțiunile de vot ale românilor din Țară.

Voteză util! Ține minte: Votul tău trebuie să ajungă la Putere, nu în Opoziție!

Sunt ca voi și dintre voi! Sunt cu voi și pentru voi!

Așa am fost și voi fi întotdeauna, al vostru,

Victor ALEXEEV

Chișinău, noiembrie 2012
Buletin de vot Victor Alexeev
Buletin de vot Cristian David


SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ROMÂNII DIN BASARABIA

November 27, 2012

Dragii mei români basarabeni, iubiți frați și surori!

Sunt Victor Alexeev și am hotărât, împreună cu prietenii mei de la București, să candidez din partea Uniunii Social Liberale (USL) pentru un mandat de deputat în Camera Deputaților din Parlamentul României.

Colegul meu de alianță Cristian David, senator de Vaslui, candidează alături de mine pentru un mandat de senator.

Și eu, și prietenul meu Cristian David avem credința că alături de voi eforturile, demersurile, priceperea și energiile noastre vor duce la atingerea scopului de unitate, solidaritate și bunăstare materială și culturală a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Am fost, sunt și voi fi unionist. Colegul și prietenul meu Cristian David are același crez politic. Ne-am dat mâna peste Prut, ca să apropiem cele două maluri ale râului care trebuie să ne unească, nu să ne despartă. 

Am apărat pământul strămoșesc cu arma în mână, în Războiul de pe Nistru, din 1992, și nu m-am temut să-mi dau viața pentru Neam și Țară, pentru Tricolor, pentru Limba Română, pentru valorile noastre românești.

Pentru tot ceea ce am făcut cu dăruire și riscându-mi viața, MGB/KGB de la Tiraspol a intentat un dosar penal, cerând pentru mine 25 de ani de detenție pentru “tentativa de răsturnare a puterii de stat în Republica Moldovenească Nistreană”. Mă onorează că dușmanii de secole ai românilor și-au făcut din mine o țintă vie.

Bunicul meu după mamă, Sava Ciobanu, a fost deportat în Siberia, la 6 iulie 1949, revenind din GULAG abia după moartea criminalului Stalin.

Bunicul meu după tată, Grigore Alexeev, notar român la Volintiri, Cetatea Albă, a decedat în 1946 în urma arestării, anchetării, torturării și schingiuirii de către NKVD-iștii sovietici, la Olănești.

Nu mă voi muta cu traiul la București, voi merge acolo numai pentru ședințele parlamentare și activitate în interesul românilor basarabeni, voi rămâne în schimb alături de alegătorii mei din Basarabia. Este corect ca orice parlamentar să locuiască în circumscripția în care candidează, alături de români, trăind cu grijile și problemele lor de fiece zi.

Nu-mi plac demagogii și cei care își fac capital politic pe seama problemelor pe care le au românii de peste hotare. Îmi plac oamenii de cuvânt și de acțiune, oamenii de caracter.

Avem, înpreună cu prietenul meu Cristian David, o ofertă concretă, cuprinzătoare, realistă și utilă. Puteți lua cunoștință de Programul nostru politic în avantajul românilor din Basarabia și de peste hotare aici, vizitând site-ul meu: https://victoralexeev.wordpress.com/.

Ne-am inspirat în alcătuirea Programului nostru politic, urmărind realitatea în care trăim, problemele concrete pe care le întâmpinăm, precum și soluțiile juste, constructive și realiste propuse de alți români din Basarabia și din Țară, cărora nu li s-a dat curs până acum.

Prioritatea noastră este recunoașterea cetățeniei române pentru toți românii din Basarabia, ținutul Herța și nordul Bucovinei. Cetățenia română – simplu și rapid, fără niciun fel de taxe – este dreptul nostru istoric și constitutional.

Programul nostru politic ”România pentru toți românii!”, care prevede 28 de măsuri legislative, administrative, economice și identitar-culturale, este bine primit și apreciat de românii din Basarabia, care s-au săturat de populism și demagogie și așteaptă soluții concrete, practice, în folosul lor.

Vrem ca peste patru ani orice român din Basarabia să poată spune împăcat: Alexeev și David au făcut ceva bun pentru mine!

Promitem doar ceea ce putem face și facem doar ceea ce folosește Neamului meu și Țării noastre, România.

Avem sprijinul garantat al majorității parlamentare a Uniunii Social Liberale, creditată cu 62% din opțiunile de vot ale românilor din Țară. USL este cea mai puternică alianță din România ultimilor 20 de ani.

Suntem bucuroși că alături de noi în această campanie sunt domnii Titus Corlățean, ministrul Afacerilor Externe al României, și Călin Popescu Tăriceanu, fost prim-ministru al Țării.

Avem nevoie de sprijinul fiecărui român din Basarabia, căruia îi spunem: Voteză util! Ține minte: Votul tău trebuie să ajungă la Putere, nu în Opoziție! Basarabenii trebuie să fie la Putere, nu în Opoziție!

Sunt ca voi și dintre voi! Sunt cu voi și pentru voi!

Așa am fost și voi fi întotdeauna, al vostru,

Victor ALEXEEV

Chișinău, noiembrie 2012

https://victoralexeev.files.wordpress.com/2012/11/mandru-ca-sustin-usl.jpg

Pentru informaţii suplimentare: https://victoralexeev.wordpress.com/

email: alexvictor758@gmail

tel.: 060008040, 060008050, 060008060, 060008070, 079403000


CANDIDAȚII UNIUNII SOCIAL LIBERALE, VICTOR ALEXEEV ȘI CRISTIAN DAVID, ȘI-AU LANSAT PROGRAMUL POLITIC PENTRU ALEGERILE DIN 9 DECEMBRIE 2012: ROMÂNIA PENTRU TOȚI ROMÂNII!

November 26, 2012

Lansarea candidaților USL pentru Camera Deputaților și Senatul României, Victor Alexeev și Cristian David, a avut loc în ziua de 23 noiembrie, la Teatrul ”Ginta Latină” din Chișinău.

Lansarea a încept cu intonarea imnului național ”Deșteaptă-te, române!”.

La eveniment au participat 411 cetățeni români cu drept de vot, dintre care 190 din municipiul Chișinău și 221 din diverse regiuni ale Basarabiei.

De asemenea, la evenimentul de lansare a candidaților Victor Alexeev și Cristian David, au participat mai mulți invitați de onoare de peste Prut, printre care fostul prim-ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu, și vicepreședintele consiliului județean Vaslui, Corneliu Bichineț. Domnii Călin Popescu Tăriceanu și Corneliu Bichineț  și-au exprimat, la tribuna evenimentului, sprijinul pentru cei doi candidați și Programul lor electoral, calificat drept cuprinzător și realist, răzpunzând așteptărilor românilor din Basarabia.

Gazdele evenimentului, Victor Alexeev și Cristian David, au făcut o trecere în revistă a principalelor puncte din Programul lor politic ”România pentru toți românii” privind:

  1. Simplificarea maximă a legislaţiei și procedurilor privind cetăţenia română și transcrierea actelor de stare civilă.
  2. Instituirea Liniei fierbinţi pentru denunţarea abuzurilor, neregurilor şi actelor de corupţie existente în procedura de redobândire a cetăţeniei române.
  3. Cetățenia română, la cerere, pentru etnicii români din țările vecine.
  4. Completarea legislaţiei privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.
  5. Completarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului României. O nouă cotă de reprezentare parlamentară a cetăţenilor români din afara ţării. Noi Circumscripții electorale și Colegii uninominale. Drept de vot electronic și prin corespondență.
  6. Inițierea Legii cu privire la statutul și funcționarea Limbii române ca limbă oficială de stat a României.
  7. Iniţierea Legii cu privire la Limba română în lume.
  8. Promovarea românilor basarabeni în funcţii administrative la Bucureşti.
  9. Iniţierea a 1000 de noi acorduri de înfrăţire şi parteneriat transfrontalier între administraţiile locale (primării, consilii raionale, consilii județene) din România şi Republica Moldova.
  10. Deschiderea birourilor parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni şi Orhei şi primirea în audienţă a cetăţenilor români din Republica Moldova.
  11. Prezentarea de rapoarte anuale de activitate parlamentară în faţa alegătorilor români din Republica Moldova.
  12. Promovarea proiectelor de restabilire a podurilor rutiere peste Prut, cu deschiderea unor noi puncte locale de trecere a frontierei.
  13. Crearea la Chişinău a Centrului Român de Consultanţă pentru atragerea de fonduri europene transfrontaliere.
  14. Introducerea iniţiativei privind crearea Uniunii monetare România – Republica Moldova.
  15. Crearea Băncii Moldo-Române.
  16. Atragerea Republicii Moldova în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă, pentru asigurarea independenței energetice de furnizorii din răsărit.
  17. Relansarea Centrului Românesc de Afaceri de la Chișinău.
  18. Crearea Postului comun de televiziune transfrontalieră România-Republica Moldova.
  19. Crearea Studioului teritorial TVR Chişinău.
  20. Editarea în comun de către Academia Română şi Academia de Ştiinţe din Moldova a Marelui Dicţionar Explicativ Ilustrat al Limbii Române Vii.
  21. Completarea cu câte 2 milioane de cărţi româneşti anual a fondului bibliotecilor publice şi şcolare din Basarabia, în cadrul proiectului „Cartea Românească”.
  22. Susținerea Mitropoliei Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor.
  23. Susținerea Episcopiei Dacia Felix din Serbia și a Protopopiatului Daciei Ripensis de la Negotin, Serbia.
  24. Susținerea românilor din Ucraina și din Rusia.
  25. Înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni.
  26. Ridicarea unor monumente ale românilor de seamă.
  27. Participarea copiilor și tinerilor basarabeni la tabere de odihnă, de creație, de muncă, arheologice din România.
  28. Continuitatea proiectelor cu impact pozitiv pentru românii din Basarabia.

Vorbitorii au făcut apel în discursurile lor pentru o participare masivă a cetățenilor români din Basarabia la scrutinul parlamentar din 9 decembrie 2012 și au subliniat faptul că românii basarabeni trebuie să fie implicați mai mult în viața politică, economică și culturală a României.

Candidații au arătat că votul util este important, iar românii basarabeni trebuie să fie reprezentați la Guvernare, pentru ca drepturile lor să fie apărate și promovate eficient de către viitoarea majoritate parlamentară și guvernamentală a Uniunii Social Liberale, creditată cu 62 la sută din opțiunile de vot ale românilor din Țară. Uniunea Social Liberală este cea mai puternică alianță politică din România , în ultimii 20 de ani.

La evenimentul de lansare au participat numeroși reprezentanți ai presei scrise și audiovizuale din Basarabia și România.

Lansarea de la Chișinău este urmată de întâlniri ale candidaților cu alegătorii români din localitățile și raioanele Basarabiei.

Biroul de presă al candidaților USL Victor Alexeev și Cristian David