CANDIDAȚII UNIUNII SOCIAL LIBERALE, VICTOR ALEXEEV ȘI CRISTIAN DAVID, ȘI-AU LANSAT PROGRAMUL POLITIC PENTRU ALEGERILE DIN 9 DECEMBRIE 2012: ROMÂNIA PENTRU TOȚI ROMÂNII!

November 26, 2012

Lansarea candidaților USL pentru Camera Deputaților și Senatul României, Victor Alexeev și Cristian David, a avut loc în ziua de 23 noiembrie, la Teatrul ”Ginta Latină” din Chișinău.

Lansarea a încept cu intonarea imnului național ”Deșteaptă-te, române!”.

La eveniment au participat 411 cetățeni români cu drept de vot, dintre care 190 din municipiul Chișinău și 221 din diverse regiuni ale Basarabiei.

De asemenea, la evenimentul de lansare a candidaților Victor Alexeev și Cristian David, au participat mai mulți invitați de onoare de peste Prut, printre care fostul prim-ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu, și vicepreședintele consiliului județean Vaslui, Corneliu Bichineț. Domnii Călin Popescu Tăriceanu și Corneliu Bichineț  și-au exprimat, la tribuna evenimentului, sprijinul pentru cei doi candidați și Programul lor electoral, calificat drept cuprinzător și realist, răzpunzând așteptărilor românilor din Basarabia.

Gazdele evenimentului, Victor Alexeev și Cristian David, au făcut o trecere în revistă a principalelor puncte din Programul lor politic ”România pentru toți românii” privind:

  1. Simplificarea maximă a legislaţiei și procedurilor privind cetăţenia română și transcrierea actelor de stare civilă.
  2. Instituirea Liniei fierbinţi pentru denunţarea abuzurilor, neregurilor şi actelor de corupţie existente în procedura de redobândire a cetăţeniei române.
  3. Cetățenia română, la cerere, pentru etnicii români din țările vecine.
  4. Completarea legislaţiei privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.
  5. Completarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului României. O nouă cotă de reprezentare parlamentară a cetăţenilor români din afara ţării. Noi Circumscripții electorale și Colegii uninominale. Drept de vot electronic și prin corespondență.
  6. Inițierea Legii cu privire la statutul și funcționarea Limbii române ca limbă oficială de stat a României.
  7. Iniţierea Legii cu privire la Limba română în lume.
  8. Promovarea românilor basarabeni în funcţii administrative la Bucureşti.
  9. Iniţierea a 1000 de noi acorduri de înfrăţire şi parteneriat transfrontalier între administraţiile locale (primării, consilii raionale, consilii județene) din România şi Republica Moldova.
  10. Deschiderea birourilor parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni şi Orhei şi primirea în audienţă a cetăţenilor români din Republica Moldova.
  11. Prezentarea de rapoarte anuale de activitate parlamentară în faţa alegătorilor români din Republica Moldova.
  12. Promovarea proiectelor de restabilire a podurilor rutiere peste Prut, cu deschiderea unor noi puncte locale de trecere a frontierei.
  13. Crearea la Chişinău a Centrului Român de Consultanţă pentru atragerea de fonduri europene transfrontaliere.
  14. Introducerea iniţiativei privind crearea Uniunii monetare România – Republica Moldova.
  15. Crearea Băncii Moldo-Române.
  16. Atragerea Republicii Moldova în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă, pentru asigurarea independenței energetice de furnizorii din răsărit.
  17. Relansarea Centrului Românesc de Afaceri de la Chișinău.
  18. Crearea Postului comun de televiziune transfrontalieră România-Republica Moldova.
  19. Crearea Studioului teritorial TVR Chişinău.
  20. Editarea în comun de către Academia Română şi Academia de Ştiinţe din Moldova a Marelui Dicţionar Explicativ Ilustrat al Limbii Române Vii.
  21. Completarea cu câte 2 milioane de cărţi româneşti anual a fondului bibliotecilor publice şi şcolare din Basarabia, în cadrul proiectului „Cartea Românească”.
  22. Susținerea Mitropoliei Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor.
  23. Susținerea Episcopiei Dacia Felix din Serbia și a Protopopiatului Daciei Ripensis de la Negotin, Serbia.
  24. Susținerea românilor din Ucraina și din Rusia.
  25. Înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni.
  26. Ridicarea unor monumente ale românilor de seamă.
  27. Participarea copiilor și tinerilor basarabeni la tabere de odihnă, de creație, de muncă, arheologice din România.
  28. Continuitatea proiectelor cu impact pozitiv pentru românii din Basarabia.

Vorbitorii au făcut apel în discursurile lor pentru o participare masivă a cetățenilor români din Basarabia la scrutinul parlamentar din 9 decembrie 2012 și au subliniat faptul că românii basarabeni trebuie să fie implicați mai mult în viața politică, economică și culturală a României.

Candidații au arătat că votul util este important, iar românii basarabeni trebuie să fie reprezentați la Guvernare, pentru ca drepturile lor să fie apărate și promovate eficient de către viitoarea majoritate parlamentară și guvernamentală a Uniunii Social Liberale, creditată cu 62 la sută din opțiunile de vot ale românilor din Țară. Uniunea Social Liberală este cea mai puternică alianță politică din România , în ultimii 20 de ani.

La evenimentul de lansare au participat numeroși reprezentanți ai presei scrise și audiovizuale din Basarabia și România.

Lansarea de la Chișinău este urmată de întâlniri ale candidaților cu alegătorii români din localitățile și raioanele Basarabiei.

Biroul de presă al candidaților USL Victor Alexeev și Cristian David

Advertisements

CANDIDAȚII USL: O ROMÂNIE PUTERNICĂ ADUCE PERSPECTIVA REÎNTREGIRII

November 26, 2012

Candidaţii pentru diasporă din partea Uniunii Social-Liberale din România le promit cetăţenilor moldoveni simplificarea la maximum a procedurii de redobândire a cetăţeniei române. Concurenţii electorali din partea cetăţenilor români cu drept de vot din Republica Moldova şi-au prezentat, astăzi, la Chişinău, programul. Printre obiectivele principale ale candidaţilor se numără şi unirea Republicii Moldova cu România.

Candidaturile pentru diasporă din partea USL sunt Victor Alexeev, pentru Camera Deputaţilor, şi Cristian David, pentru Senat. Ambii au anunţat că printre obiectivele pe care şi le-au stabilit se mai numără crearea unei bănci moldo-române, implementarea mai multor proiecte transfrontaliere şi energetice, dar şi promovarea cetăţenilor români din Moldova în funcţii administrative la Bucureşti. Candidaţii speră să obţină o susţinere masivă din partea moldovenilor.

“Aveţi nevoie de o Românie puternică, care să aducă după sine şi perspective europene şi reîntregirea pe care cu toţii o aşteptăm în zona Basarabiei”, a declarat Cristian David.

“Atâta timp cât nu arătăm că suntem o forţă, atâta timp nu vom fi auziţi şi la Bucureşti. Atâta timp cât nu dorim să participăm la procesul politic din Bucureşti, nici România nu se va pronunţa de o răspundere pentru noi”, a punctat Victor Alexeev.

La eveniment a participat şi fostul premier al României Călin Popescu-Tăriceanu. “Rar merg în străinătate, dar pentru noi, românii, Basarabia nu este o ţară străină. Rar mi se întâmplă să înceapă o reuniunea cu intonarea imnului României. Sunt convins că nu peste multă vreme vom avea cu toţii acelaşi imn”, a menţionat acesta.

Candidaţii îşi mai propun să construiască două poduri peste Prut pentru transportul rutier, în apropierea oraşelor Leova şi Cantemir, susţinerea Mitropoliei Basarabiei, dar şi să deschidă un studiou teritorial al Televiziunii Române. Pe 9 decembrie, în România vor avea loc alegeri parlamentare.

sursa: publika.md


CORESPONDENȚĂ AGERPRES: LANSAREA CANDIDAȚILOR USL LA CHIȘINĂU

November 26, 2012

Chişinău, 23 noiembrie 2012 – Corespondentul Agerpres, Cornel Ciobanu, transmite: Candidaţii Uniunii Social Liberale (USL) pentru funcţiile de parlamentari de diaspora – pentru Camera Deputaţilor colegiul uninominal 2, Victor Alexeev, şi pentru Senat colegiul uninominal 1, Cristian David – şi-au lansat vineri seara campania electorală la Chişinău.

Programul electoral al candidaţilor USL, care intră în campanie cu sloganul ”România pentru toţi românii”, prevede ”simplificarea maximă a legislaţiei şi procedurilor privind redobândirea cetăţeniei române, promovarea românilor basarabeni în funcţii administrative la Bucureşti, iniţierea a 1.000 de acorduri de înfrăţire şi parteneriat între administraţiile locale din cele două state”. De asemenea, Cristian David şi Victor Alexeev promit o iniţiativă de creare a Uniunii monetare România-Republica Moldova şi a Băncii Moldo-Române. Ei îşi propun şi atragerea Republicii Moldova în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă şi crearea unui post comun de televiziune.

”Este un proiect politic elaborat aici, pe loc, nu cu viziuni de la Bucureşti”, a declarat Victor Alexeev.

”Programul politic s-a făcut aici, ţinând cont de nevoile, priorităţile pe care le au cetăţenii Republicii Moldova care au dobândit cetăţenia română, sau doresc să o dobândească în continuare. De aceea, acest program este unul realist, legat de lucrurile care trebuie să se întâmple”, a declarat Cristian David.

Cei doi candidaţi au fost susţinuţi la Chişinău de reprezentanţi ai administraţiei publice locale de pe ambele maluri ale Prutului, dar şi de fostul premier român Călin Popescu Tăriceanu, care a reiterat sprijinul României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, dar şi pentru problemele românilor din această ţară.

La alegerile parlamentare din 9 decembrie în Republica Moldova vor fi deschise 14 secţii de votare, dintre care trei la Chişinău.

AGERPRES


CRISTIAN DAVID ŞI VICTOR ALEXEEV ŞI-AU LANSAT PROGRAMUL POLITIC LA CHIŞINĂU

November 26, 2012

Candidații pentru Camera Deputaților și Senatul României din partea Uniunii Social Liberale (USL), Victor Alexeev și Cristian David şi-au lansat astăzi programul politic la Chişinău. Evenimentul a avut loc în incinta Teatrului „Ginta Latină” din Capitală, la care au participat personalităţi marcante de pe ambele maluri ale Prutului, printre care fostul premier al României, Călin Popescu Tăriceanu.

„Suntem născuţi pe ambele maluri ale Prutului, dar avem un mare proiect politic comun. Vreau să demonstrez că se poate face politică fără a merge la Bucureşti. Vreau să reprezint interesele tuturor românilor de aici”, astfel şi-a început discursul candidatul pentru Camera Deputaţilor din Parlamentul României Victor Alexeev. El a pus accent pe simplificarea procesului de redobândire a cetăţeniei române pentru moldoveni. „Voi institui Linia fierbinte pentru denunţarea abuzurilor, neregulilor şi actelor de corupţie existente în procedura de redobândire a cetăţeniei române. De asemenea, voi propune completarea legislaţiei cu privire la spijinul acordat românilor de pretutindeni”.

La rândul său, candidatul USL pentru Senatul României în Colegiul Nr.1 Diaspora (Europa-Asia), Cristian David, a promis iniţierea a 1.000 de noi acorduri de înfrăţire şi parteneriat transfrontalier între administraţiile locale din România şi Republica Moldova. „Voi deschide birouri parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni, Orhei, unde vor fi primiţi în audienţă cetăţenii români din Republica Moldova”. El a subliniat necesitatea creării Băncii Moldo-Române, precum şi atragerea Republicii Moldova în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă, pentru asigurarea independenţei energetice de est.

În susţinerea lui Cristian David şi Victor Alexeev a susţinut un discurs şi fostul prim-ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu. „Vreau să aveţi toată încrederea că vă vom susţine în aspiraţiile voastre europene. Mi se pare regretabil că deseori din cauza unor obstacole administrative, moldovenii nu reusesc să-şi redobândească cetăţenia română”, a spus Tăriceanu. El i-a asigurat pe moldoveni că îi va susţine în procesul de integrare europeană şi a şi-a exprimat speranţa că în curând vom avea acelaşi imn.

Maria Ursu

sursa: adevarul.ro


VOTUL UTIL. VOTEAZĂ CU FOLOS PENTRU TINE, ALĂTURI DE MAJORITATEA ROMÂNILOR!

November 22, 2012

Votul util este important. Orice vot este o monedă de schimb pentru a obţine drepturi  în Parlament. Dacă nu ești atent, votul tău se poate pierde și va fi aruncat  în banca opoziției pentru patru ani.

În democrație, Puterea înseamnă posibilitate de a decide mersul lucrurilor prin Guvernare, în beneficiul celor mulți.

Opoziția, fiind minoritară și în afara Guvernării, este lipsită de această posibilitate.

Opțiunile de vot ale românilor din Țară sunt clare. 62% dintre români au declarat că vor vota pentru Uniunea Social Liberală (USL), cea mai puternică alianță politică din ultimii 20 de ani.

Partidele mici ca UDMR, PDL, PPDD au un sprijin slab printre români, sub 20%, și vor rămâne în afara guvernării în cazul în care programul lor nu corespunde cu cel al majorităţii românilor.

Majoritatea Parlamentară și Guvernul de la București sunt rezultatul voinței majorității românilor.

După alegeri, același vot poate cântări greu sau ușor. Când votezi, nu votezi pentru o persoană sau alta, ci votezi pentru tine.

Deputatul și senatorul care vor reprezenta Basarabia la București trebuie să aibă pârghii reale, guvernamentale, pentru a-și realiza programele politice din campania electorală, în folosul românilor.

Fără sprijin guvernamental și fără acoperire financiară, orice program politic, oricât de bine întocmit de către orice candidat, este nul.

Românii din Basarabia trebuie să câştige din acest VOT şi au responsabilitatea maximă de a nu-şi anula drepturile.

Vor fi ei reprezentați la Guvernare, prin aleșii lor, sau vor trebui să aștepte stingher, patru ani, în banca opoziției?

Pentru românii din Basarabia este important ca timp de patru ani să beneficieze de avantajele pe care le poate oferi Majoritatea Parlamentară și Guvernul instalat de ea la București.

USL, alianţa în numele căreia candidez, are cel mai mare suport popular din România ultimilor 20 de ani.

Această majoritate va permite înfăptuirea unui program politic coerent, bazat pe apărarea intereselor naţionale şi va putea acţiona inclusiv prin modificarea Constituţiei în beneficiul românilor aflaţi în afara graniţelor naţionale.

Pentru prima oară în istorie votul românilor basarabeni poate ajuta la consolidarea fundamentală a Statului Român.

Eu, Victor Alexeev,  îmi asum să reprezint interesele românilor basarabeni, indiferent de votul pentru parlamentare, prin influenţa pe linie de partid, dar scopul nostru este de a maximiza pârghiile de care dispunem şi să avem o voce reprezentativă şi cu putere în Parlamentul de la Bucureşti.

Tu alegi cât să valoreze votul tău după alegeri.

Nu-ți risipi votul! Votul înseamnă reprezentare şi drepturi reale!

Votează cu folos pentru tine, alături de majoritatea românilor!

Primul sondaj făcut în campania electorală

Primul sondaj făcut în campania electorală


PROGRAMUL MEU POLITIC ÎN AVANTAJUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA ȘI DE PESTE HOTARE

November 18, 2012

PROGRAMUL MEU POLITIC

ÎN AVANTAJUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA ȘI DE PESTE HOTARE

Toate eforturile, demersurile, priceperea și energiile mele vor fi îndreptate spre atingerea scopului de unitate, solidaritate și bunăstare materială și culturală a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Am fost, sunt și voi fi unionist.  

Am apărat pământul strămoșesc cu arma în mână, în Războiul de pe Nistru, din 1992, și nu m-am temut să-mi dau viața pentru Neam și Țară, pentru Tricolor, pentru Limba Română, pentru valorile noastre românești.

Nu mă voi muta cu traiul la București, unde voi merge pentru ședințele parlamentare și activitate în interesul românilor basarabeni, dar voi rămâne alături de alegătorii mei din Basarabia. Este corect ca orice parlamentar să locuiască în circumscripția în care candidează, alături de români, trăind cu grijile și problemele lor de fiece zi.

Nu-mi plac demagogii și cei care își fac capital politic pe seama problemelor pe care le au românii de peste hotare. Îmi plac oamenii de cuvânt și de acțiune, oamenii de caracter.

M-am inspirat în alcătuirea acestui Program urmărind realitatea în care trăim, problemele concrete pe care le întâmpinăm, precum și soluțiile juste, constructive și realiste propuse de alți români din Basarabia și din Țară, cărora nu li s-a dat curs până acum.

Vreau ca peste patru ani orice român din Basarabia să poată spune împăcat: Alexeev a făcut ceva bun pentru mine!

Ca deputat al românilor de peste hotare, promit și mă angajez să realizez următoarele:

LEGISLATIV şi ADMINISTRATIV

1.  Simplificarea maximă a legislaţiei și procedurilor privind cetăţenia română și transcrierea actelor de stare civilă.

Recunoașterea cetățenii române a basarabenilor și eliberarea de acte de identitate românești – simplu, gratis și rapid –  este prioritatea priorităților mele. Cetățenia română este un drept constituțional, natural și istoric al românilor din Basarabia, ținutul Herța și nordul Bucovinei.

Termenul actual de redobândire a cetățeniei nu este corect. Cetățenia română trebuie recunoscută în cazul cetățenilor români de până la 28 iunie 1940 și al urmașilor lor. Repunerea basarabenilor în drepturile de cetățeni români trebuie să urmeze modelul baltic (Estonia, Letonia și Lituania, victime ale Pactului Ribbentrop-Molotov alături de România).

Soluția pentru basarabeni este cetățenia română, nu scutirea de viză europeană.

Când ești cetățean român, nu mai ai nevoie de viză europeană: intri în România ca român în Țara ta, nu ca turist moldovean cu viză europeană eliberată de Ambasada maghiară la Chișinău.

Cine spune că te-ar putea scuti de viză, trebuie să spună și că ți-o poate cere și impune, din nou, când vrea, dacă i se strică socoteala geopolitică.

Nu ambasada Budapestei, cu aprobare de la Bruxelles, trebuie să ne rezolve nouă, românilor basarabeni, problemele de circulație în Europa și în lume, ci Parlamentul de la București.

Nu UDMR și acoliții săi, ci partidele românești care vor câștiga alegerile la 9 decembrie, fiind la putere. Legile se adoptă cu votul majorității parlamentare, nu al minorității. Am pregătit două proiecte de lege, care așteaptă să fie depuse, discutate și adoptate, pentru a modifica și completa: Legea cetățeniei române și Legea cu privire la actele de stare civilă. Cetățenia română trebuie recunoscută, iar actele de stare civilă – transcrise rapid și gratis, cheltuielile de transcriere fiind preluate de Statul Român.

Cetățenia română este soluția bună, dreaptă, legală și sigură, pentru fiecare dintre noi, pentru părinții, copiii și nepoții noștri. De o asemenea soluție avem nevoie.

Acesta e punctul meu de vedere cinstit și clar în problema cetățeniei române. Voi lupta din răsputeri pentru asta.

2. Instituirea Liniei fierbinţi pentru denunţarea abuzurilor, neregurilor şi actelor de corupţie existente în procedura de redobândire a cetăţeniei române.

Legile sunt aplicate de oameni și eroarea umană trebuie exclusă din mecanismul de repunere a basarabenilor în drepturile de cetățeni români. Timp de opt ani, regimul Băsescu ne-a demonstrat că un sistem birocratizat și corupt poate încălca dreptul firesc al basarabenilor la cetățenie.

Linia fierbinte va funcționa 7 zile din 7 ale săptămânii, echipa mea fiind la dispoziția oricărui basarabean nedreptățit sau tratat cu lipsă de respect în procedura de restabilire în drepturile de cetățean român sau în procedura de transcriere a actelor de identitate.

Orice român trebuie să știe și să simtă că drepturile lui sunt protejate concret. Voi da curs tuturor sesizărilor și voi face demersurile necesare ca cei vinovați de încălcarea dreptului basarabenilor la cetățenia română să fie trași la răspundere după toată asprimea legii.

3. Cetățenia română, la cerere, pentru etnicii români din țările vecine.

Românii din țările învecinate României, băștinași de secole în locurile lor de viețuire, trebuie să aibă dreptul legal de a obține cetățenia română la cerere, dacă își asumă liber identitatea românească. Este cazul românilor din Bulgaria, Sebia, Ungaria, Maramureșul istoric, dar și al aromânilor din Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, precum și al megleno-românilor din Grecia și Macedonia și al istro-românilor din Croația.

Voi propune completarea Legii cetățeniei române cu un capitol aparte despre dreptul acestor români, aducând ca exemplu bunele practici europene și internaționale în domeniu.

4.  Completarea legislaţiei privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, din 2007, trebuie completată cu un șir de prevederi noi despre: a) noținea de Român, indiferent de locul de reşedinţă al acestora, de cetăţenie, de stare socială, de dialect sau grai, de nume istoric, ştiinţific, regional sau local, de confesiune, de faptul dacă sunt autohtoni sau alohtoni în spaţiul lor de vieţuire comunitară; conceptul de Naţiune Română, din perspectivă istorică, culturală şi etnică; relaţiile dintre orice român din afara ţării şi patria sa etnică; tratamentul preferenţial de care beneficiază românii de pretutindeni din partea Statului Român; direcţiile fundamentale ale politicii Statului Român față de românii de pretudindeni; neobligativitatea permisului de şedere în România pentru românii de pretudindeni; dialectele istorice româneşti și redarea lor grafică în baza alfabetului român; avantajele oferite românilor de pretutindeni în domeniile cultural, religios şi educaţional, de securitate socială şi asistenţă medicală, transport, angajare la muncă, scutire de vize, acces la proprietate, dobândirea cetăţeniei; dreptul românilor de pretudindeni care nu dispun de cetățenie română de a participa la alegerile locale în cazul stabilirii în România.

5. Completarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului României. O nouă cotă de reprezentare parlamentară a cetăţenilor români din afara ţării. Noi Circumscripții electorale și Colegii uninominale. Drept de vot electronic și prin corespondență.

Numărul românilor de peste hotare a crescut în ultimii 20 de ani, fiind de ordinul câtorva milioane, cu tendință de creștere. În cazul concret al Basarabiei, numărul cetățenilor români l-a depășit deja pe cel al alegătorilor din unele județe din România. Din acest motiv, avem nevoie de o Circumscripție electorală aparte pentru Basarabia, cu cel puțin trei Colegii uninominale: Chișinău, Bălți și Cahul.

Voi propune crearea acestei Circumscripții noi pentru Basarabia, cu cele trei Colegii uninominale și voi insista ca majoritatea parlamentară să ia această decizie corectă.

Numărul deputaților și senatorilor din partea românilor de peste hotare trebuie mărit și nu trebuie să fie mai mic decât numărul deputaților și senatorilor rezervat de lege minorităților naționale din interiorul României.

Voi propune de asemenea completarea legii cu prevederi despre: dreptul de vot prin corespondenţă şi votul electronic pentru cetăţenii români stabiliți sau aflați peste hotare, în conformitate cu bunele practici europene.

6. Inițierea Legii cu privire la statutul și funcționarea Limbii române ca limbă oficială de stat a României.

România este printre puținele țări din Europa care nu are o Lege cu privire la statutul și funcționarea Limbii sale oficiale de stat, consfințite de Constituție. Abuzurile frecvente la care se dedă UDMR, fostul aliat de guvernare al PDL, prin care sfidează limba română, ca limbă oficială de stat a României, nu pot fi tolerate. Voi propune un proiect de lege privind statutul și funcționarea Limbii române în România, fiind deschis colaborării cu deputații și senatorii din toate grupurile parlamentare.

7. Iniţierea Legii cu privire la Limba română în lume.

Legea cu privire la Limba română în lume este o necesitate determinată de statutul limbii române de limbă oficială și de lucru a Uniunii Europene, precum și de prezența unui număr de ordinul milioanelor de români peste hotarele țării. România trebuie să urmeze exemplul altor țări care au adoptat legi despre Francofonia, Germanofonia, Lusofonia, Anglofonia în lume.

8. Promovarea românilor basarabeni în funcţii administrative la Bucureşti.

Experiența, pregătirea și cunoștințele multor români din Basarabia trebuie puse în serviciul României, patria noastră etnică și istorică. Voi face tot posibilul ca românii basarabeni să fie reprezentați suficient în funcții de conducere și executive în administrația națională de la București. În perioada de până la ocupația sovietică, basarabenii au dovedit din plin că pot fi de folos României. Tinerii basarabeni care au urmat studii universitare și postuniversitare în orașele din dreapta Prutului, pot și trebuie să participe la buna guvernare și administrare a României.

9. Iniţierea a 1000 de noi acorduri de înfrăţire şi parteneriat transfrontalier între administraţiile locale (primării, consilii raionale, consilii județene) din România şi Republica Moldova.

Acordurile de înfrățire dintre localități, raioane și județe din România și Basarabia sunt o resursă importantă pentru cunoașterea și conlucrarea directă și eficientă a românilor de pe cele două maluri ale Prutului. Ele sunt, de multe ori, o condiție obligatorie pentru eligibilitatea în Programele de accesare a fondurilor europene transfrontaliere. Nu ne putem lipsi de un asemenea mecanism. Anul acesta, Uniunea Social Liberală a câștigat alegerile locale în majoritatea primăriilor și consiliilor județene din țară. Voi apela la toți primarii, membrii și președinții de consilii județene ai USL pentru inițierea, semnarea și punerea în aplicare a 1000 de noi acorduri de înfrățire.

10. Deschiderea birourilor parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni şi Orhei şi primirea în audienţă a cetăţenilor români din Republica Moldova.

Birourile mele parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni şi Orhei, cele mai mari orașe ale Basarabiei, vor asigura accesul direct al românilor basarabeni la deputatul lor, orice român, deja restabilit sau încă nerestabilit în drepturile de cetățean al României, putând primi consultanța și sprijinul necesar din partea mea și a echipei care mă asistă. Voi suporta personal o parte din cheltuielile pentru întreținerea acestor birouri.

11. Prezentarea de rapoarte anuale de activitate parlamentară în faţa alegătorilor români din Republica Moldova.

Rapoartele mele de activitate parlamentară vor fi făcute publice în fiecare an. Românii din Basarabia se vor putea convinge să sunt reprezentați demn și eficient prin acțiuni, inițiative și măsuri concrete în interesul lor.

ECONOMIC

1. Promovarea proiectelor de restabilire a podurilor rutiere peste Prut, cu deschiderea unor noi puncte locale de trecere a frontierei.

Prutul nu trebuie să ne separe, dar să ne unească. Fluxul de persoane și mărfuri în ambele direcții este necesar organismului nostru național. Până în 1940 am avut 22 de poduri pe râul Prut. Acestea răspundeau nevoilor de cicrulație a românilor de pe ambele maluri. Armata sovietică a distrus majoritatea acestor poduri. În prezent avem doar 8 poduri peste Prut, cu o distanță medie între dele de 85,5 kilometri. Refăcând cele 22 de poduri care au legat malurile Prutului, distanța medie dintre ele ar fi de 31,9 kilometri. Primele două poduri asupra refacerii cărora voi insista vor fi cele de la Leova-Bumbăta (comuna Vetrişoaia, judeţul Vaslui) şi Cantemir-Fălciu, pentru care s-au făcut demersuri anterioare și există un studiu de fezabilitate. Refacerea celor două poduri va asigura o mai bună aplicare a Acordului privind micul trafic de frontieră. Orice frontieră dispare cu atât mai repede, cu cât este mai bătătorită de frații separați nedrept de aceasta. Podurile de Flori sunt bune, dar avem nevoie și de poduri de piatră. Majoritatea parlamentară și Guvernul USL pot asigura realizarea acestui obiectiv concret.

2. Crearea la Chişinău a Centrului Român de Consultanţă pentru atragerea de fonduri europene transfrontaliere.

România le poate întinde românilor basarabeni o mână de ajutor pentru ieșirea din sărăcie. Încheierea celor 1000 de acorduri de înfrățire și parteneriat între primăriile, consiliile raionale și consiliile județene de pe ambele maluri ale Prutului trebuie să dea rod bun. Fructificarea acestor posibilități îi va reveni Centrului Român de Consultanță pentru atragerea de fonduri europene transfrontaliere în localitățile Basarabiei. Acest Centru de Consultanță va avea o strânsă colaborare cu Biroul europarlamentarului PSD Viorica Dăncilă la Chișinău, care este deja pregătit și va fi inaugurat foarte curând. Orice român basarabean, agent economic sau comunitate locală de la noi va putea beneficia de consultanță calificată pentru atragerea fondurilor europene.

3. Introducerea iniţiativei privind crearea Uniunii monetare România – Republica Moldova.

Economic, populația din Basarabia nu va putea face față, în anii următori, crizei financiare și economice mondiale în creștere fără solidaritatea firească venită din partea Bucureștiului. Odată cu reașezarea continentului, în plin proces de globalizare,  state mici din afara Uniunii Europene, precum Andora, San Marino, Monaco, Vatican, Muntenegru, dar și Kosovo, s-au aflat efectiv în uniuni monetare cu Spania, Franța, Italia sau Germania. După punerea în aplicare de către Spania, Franța, Italia și Germania a Acordului de uniune monetară (zona Euro), cele 6 state extracomunitare folosesc moneda europeană ca monedă națională.

Uniunea monetară România – Republica Moldova și adoptarea leului comun constituie un proiect major în avantajul românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Voi introduce oficial inițiativa parlamentară privind deschiderea dialogului pe această temă între București și Chișinău. Realizarea acestui obiectiv nu depinde de voința Uniunii Europene.

4. Crearea Băncii Moldo-Române.

Astăzi Chișinăul obține cei mai mulți bani la buget din vânzarea mărfurilor și serviciilor în România. Amploarea schimburilor comerciale dintre cele două maluri ale Prutului impun crearea unei Bănci Moldo-Române. Voi înainta această inițiativă oficial, cerând Guvernului României adoptarea deciziilor și măsurilor necesare.

5. Atragerea Republicii Moldova în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă, pentru asigurarea independenței energetice de furnizorii din răsărit.

Politicile Chișinăului sunt limitate de cadrul sufocant al dependenței energetice de furnizorii din răsărit. Construcția gazoductului Iași-Ungheni și a liniilor de tensiune înaltă Gotești-Fălciu și Bălți-Suceava va asigura doar parțial emanciparea energetică a românilor din Basarabia. Aceste trei acțiuni strategice trebuie completate  cu una și mai importantă:  atragerea Chișinăului în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă. Voi insista pe realizarea și punerea în practică a acestei propuneri pe care Bucureștiul i-a înaintat-o Chișinăului de mai multe ori.

6. Relansarea Centrului Românesc de Afaceri de la Chișinău.

Centrul Românesc de Afaceri de la Chișinău,  în ultimii 8 ani, este practic inactiv. Înființarea Centrului are ca temei AIDE Memoire-ul cu privire la rezultatele discuţiilor dintre prim-miniştrii României şi Republicii Moldova semnat la Bucureşti, la 27 iulie 2001, și Memorandumul de înţelegere semnat la Chişinău, la  04 octormbrie 2001, între Ambasada României în Republica Moldova şi Ministerul Culturii din Republica Moldova. Centrul Românesc de Afaceri de la Chișinău a acumulat datorii de peste 1 milion de lei moldovenești pentru serviciile de întreținere a încăperilor alocate. Voi cere Guvernului României preluarea în sarcină a datoriilor Centrului Românesc de Afaceri de la Chișinău și adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru relansarea lui și funcționarea la maximă capacitate.

 CULTURAL-IDENTITAR

1. Crearea Postului comun de televiziune transfrontalieră România-Republica Moldova.

Republica Moldova este, din 1992, cofondatoare a unui post de televiziune interstatal al CSI, televiziunea MIR, la al cărei buget contribuie cu sume importante, chiar dacă acesta emite doar în limba rusă și prezintă întotdeauna puncte de vedere unilaterale, favorabile Rusiei și regimului banditesc din Transnistria. Actuala putere de la Chișinău a refuzat să se retragă dintre cofondatorii televiziunii MIR și a desemnat, în 2010, un nou șef al reprezentanței televiziunii CSI la Chișinău. Ucraina nu este cofondatoare a televiziunii CSI.

Pentru mai buna concretizare a ideii de Spațiu Spriritual Comun al Basarabiei cu România, voi cere majorității parlamentare de la București și Guvernului României să vină cu propunerea oficială de creare a Postului comun de televiziune transfrontalieră România-Republica Moldova, urmând ca ambele părți să asigure finanțarea acestuia, în interesul românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Acest obiectiv se încadrează în prevederile Convenției europene cu privire la Televiziunea Transfrontalieră semnate atât de București, cât și de Chișinău, cu scopul declarat de a realiza o unitate mai strânsă între părțile semnatare, pentru a salvgarda şi a promova idealurile şi principiile care sunt patrimoniul lor comun.

2. Crearea Studioului teritorial TVR Chişinău.

Programele Televiziunii Române trebuie să ajungă în casele tuturor basarabenilor, reflectând zilnic inclusiv realitățile din stânga Prutului. Crearea Stidioului teritorial TVR Chișinău, după modelul TVR Iaşi, TVR Cluj, TVR Timişoara şi TVR Craiova, este un obiectiv asupra căruia insist mult. Televiziunea Română nu trebuie doar să fie retransmisă în Basarabia, ci să și transmită zilnic din Basarabia pentru românii din Țară și din întreaga lume.

3. Editarea în comun de către Academia Română şi Academia de Ştiinţe din Moldova a Marelui Dicţionar Explicativ Ilustrat al Limbii Române Vii.

Academia Română și Academia de Științe din Moldova sunt forurile științifice cele mai prestigioase în Spațiul Românesc. Acestea trebuie să-și pună întregul potențial și prestigiu în serviciul românilor, inclusiv prin elaborarea și editarea în comun a Marelui Dicționar Explicativ al Limbii Române. Voi propune Guvernului României alocarea fondurilor necesare pentru acest proiect important. Marele Dicționar Explicativ Ilustrat al Limbii Române Vii, cuprinzând inclusiv neologismele și regionalismele limbii române din Basarabia și Tansnistria, dar și din țările vecine României, va ajunge, pe cheltuiala Statului Român, în toate instituțiile din Basarabia: școli, universități, primării, instanțe judecătorești, redacții etc.

4. Completarea cu câte 2 milioane de cărţi româneşti anual a fondului bibliotecilor publice şi şcolare din Basarabia, în cadrul proiectului „Cartea Românească”.

Lipsa de carte românească în Basarabia este acută, mai ales în școli. Acest deficit reprezintă 7 163 488 de exemplare și se repartizează astfel: 4 936 554 de exemplare (54,1%) în instituțiile de învățământ preuniversitar, 1 014 684 de exemplare (57,5%) în instituțiile de învățământ mediu de specialitate, 1 212 250 de exemplare (23,9%) instituţiile de învăţământ superior. Îmi asum obligația să asigur completarea bibliorecilor publice și școlare din Basarabia cu câte 2 milioane de cărți românești anual (8 milioane în total), astfel încât să rezolvăm definitiv o problemă de primă importanță pentru generația de tineri basarabeni în formare.

5.  Susținerea Mitropoliei Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor.

Sunt creștin ortodox și aparțin jurisdicțional Mitropoliei Basarabiei din momentul reactivării acestei instituții naționale de până la ocupația sovietică. Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor, precum și structurile sale constitutive, au nevoie de susținere în demersul lor de promovare a identității și unității românești vizibile instituțional.

Voi insista pe înzestrarea cu sedii adecvate, de către Patria mamă, a Arhiepiscopiei Chișinăului, Episcopiei Basarabiei de Sud și Episcopiei de Bălți și voi obține sprijinul necesar pentru Episcopia Dubăsarilor și a toată Transnistria, astfel încât acestea să fie funcționale pe deplin.

Voi cere Guvernului României includerea pe agenda bilaterală București-Chișinău a chestiunii proprietăților Mitropoliei Basarabiei confiscate de statul sovietic ocupant și deținute astăzi nedrept în proprietate de guvernul de la Chișinău.

Voi sprijini, fără discriminare, orice efort al altor culte religioase orientat spre consolidarea identității și unității românești.

6. Susținerea Episcopiei Dacia Felix din Serbia și a Protopopiatului Daciei Ripensis de la Negotin, Serbia.

Cea mai năpăstuită cultural comunitate românească din țările vecine o reprezintă românii din văile Timocului, Dunării și Moravei (Serbia de răsărit). Deși destul de numeroasă, în lipsă de școli, publicații și medii în limba maternă, singurul sprijin constant la fața locului îi este oferit de Biserica Ortodoxă Română, prin Episcopia Dacia Felix și Protopopiatul Daciei Ripensis. Alocarea de fonduri, din Țară, către aceste instituții naționale reprezintă o investiție în unitatea noastră românească la sud de Dunăre.

Voi lupta, de asemenea, pentru obținerea de către românii din Serbia de răsărit a dreptului la școală și publicații în limba română.

7.  Susținerea românilor din Ucraina și din Rusia.

După crearea Institutelor Culturale Române de la Kiev și Moscova, trebuie să ne concentrăm pe înființarea unui Institut Cultural Român la Cernăuți, precum și a Caselor limbii și culturii române în orașele Herța, Adâncata, Reni, Ismail și Rahău. Voi colabora cu deputatul Ion Popescu, membru în aceeași familie politică, reales recent ca deputat în Rada Supremă de la Kiev, pentru protejarea și promovarea drepturilor și libertăților românilor din Ucraina.

Voi cere guvernului României și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni acordarea de carte românească pentru cele 21 de localități din Rusia populate preponderent de români originari din Basarabia, indiferent de numele atribuit în acte de autoritățile rusă: români, moldoveni, volohi. Voi iniția înfrățirea tuturor acestor 21 de localități cu localități din România.

Voi cere majorității din Parlamentul României adoptarea unei decizii de organizare la București a unei Conferințe internaționale privind Tezaurul României de la Moscova.

8. Înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni.

Înființarea la București a Mizeului Românilor de Pretutindeni este o cerință a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (articolul 10), din 2007, neglijată de regimul Băsescu. Voi cere Guvernului României alocarea unui sediu corespunzător și adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru organizarea și funcționarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, ca centru național de cercetare și documentare asupra românilor de peste hotare.

9. Ridicarea unor monumente ale românilor de seamă.

 Voi asigura colectarea de fonduri private și obținerea de fonduri guvernamentale pentru ridicarea următoarelor monumente:

  • Domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, la București
  • Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la Cahul
  • Domnitorul Grigore Ghica, la Edineț
  • Domnitorul Dimitrie Cantemir, la Cantemir
  • Mitropolitul Gurie Grosu, la Chișinău
  • Regina Maria, la Soroca
  • Scriitorul Alecu Russo, la Strășeni

10. Participarea copiilor și tinerilor basarabeni la tabere de odihnă, de creație, de muncă, arheologice din România.

Copiii și tinerii basarabeni trebuie să cunoască România cât mai bine. Acordurile de înfrățirea între localitățiile și administrațiil locale de pe ambele maluri ale Prutului, precum și proiectele Guvernului României vor oferi cadrul și resursele pentru participarea copiilor și tinerilor români din Basarabia la tabere de odihnă, de creație, de muncă și arheologice din România. Astfel, ne apropiem mai mult și avem garanția că tânăra generație de români basarabeni va simți și gândi românește.

11. Continuitatea proiectelor cu impact pozitiv pentru românii din Basarabia.

Toate proiectele guvernamentale cu impact pozitiv pentru românii din Basarabia:  alocarea de burse pentru elevi, studenți și doctoranzi, sprijinirea publicațiilor, posturilor de radio și televiziune în limba română, a organizațiilor neguvernamentale etc. vor fi continuate și dezvoltate în interesul și în beneficiul românilor.

Promit doar ceea ce pot face și fac doar ceea ce folosește Neamului meu și Țării mele.

Am sprijinul garantat al majorității parlamentare a Uniunii Social Liberale, creditată cu 60% din opțiunile de vot ale românilor din Țară.

Voteză util! Ține minte: Votul tău trebuie să ajungă la Putere, nu în Opoziție!

Sunt ca voi și dintre voi! Sunt cu voi și pentru voi!

Așa am fost și voi fi întotdeauna, al vostru,

Victor ALEXEEV

Chișinău, noiembrie 2012


VOLUMUL “ROMÂNII, BASARABIA ȘI TRANSNISTRIA”, LANSAT LA BUCUREȘTI

November 3, 2012

La sediul Fundaţiei Europene Titulescu, a avut loc lansarea celei de-a doua ediţii în limba română a volumului “Românii, Basarabia şi Transnistria”. Evenimentul de lansare a inclus şi o dezbatere liberă, pe temele expuse în lucrare, la care au participat şi reprezentanţi ai Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, condus de doamna Natalia Intotero (PSD).

Ediţia a II-a, revăzută şi completată, apare acum într-un format nou cu sprijinul Guvernului României – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, cu un text îmbogăţit substanţial (peste 150 de pagini de text în plus, faţă de prima ediţie). În carte sunt abordate detaliat subiecte incitante, aflate în atenţia opiniei publice, de la evenimentele tragice din 1812, care au consemnat „ruperea” a aproape jumătate din trupul vechii Moldove şi alipirea sa la Rusia ţaristă, la cel de-al Doilea Război Mondial, de la perioadele bolsevică şi sovietică din istoria Basarabiei şi Transnistriei, până la conflictul de pe Nistru din 1992 şi evoluţiile actuale din vecinătatea răsăriteană a României.

Lucrarea se adresează deopotrivă specialiştilor şi publicului larg, completând în mod necesar un gol în bibliografia problematicii transnistrene şi, pe un plan mai larg, istoria şi soarta românilor răspândiţi în Răsărit, dincolo de Nistru.