GUVERNUL PONTA NE SCAPĂ DE RUȘI! 0% IMPORT DE GAZE RUSEȘTI ÎN ROMÂNIA

March 20, 2015

GAZE NATURALE

Guvernul Ponta ne scapă de ruși! Luna aprilie 2015 va fi prima din ultimele decenii în care populaţia României va consuma gaze doar din producţie internă. Şi în industrie importurile vor fi extrem de mici, dacă vor fi, pentru că este suficient gaz pe piaţa locală.

În prezent, consumul anual de gaze al României este de 10-11 miliarde de metri cubi, din care până la 400 de milioane de metri cubi reprezintă importuri. În 2007, consumul a fost de 18 miliarde de metri cubi, din care importuri circa 6 miliarde de metri cubi. Factura României de atunci era de 4-5 miliarde de dolari anual. Acum, importatorii români plătesc până la 500 de milioane de dolari pe an.

Gazele româneşti costă circa 200 de dolari mia de metri cubi, față de 380 de dolari cât costă mia de metri cubi de gaze rusești. Piaţa consumatorilor casnici din România trebuie liberalizată total, potrivit angajamentelor luate de statul român în faţa FMI şi UE, până în 2018.

Producţia locală de gaze este asigurată în cea mai mare parte de Romgaz şi Petrom.

Menționăm că gazul românesc a ajuns recent și în Republica Moldova, prin intermediul gazoductului Iași-Ungheni, considerat a fi de importanță strategică. 

Gazoductul strategic Iași-Ungheni a fost inaugurat oficial la 27 august 2014 de către premierii Victor Ponta și Iurie Leancă și de comisarul european pentru Energie Günther Oettinger, în prezența autorităților publice locale, a unui mare număr de locuitori din zonă și a reprezentanților misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău.

Proiectul interconectării energetice a Basarabiei cu România cuprinde și o a doua etapă, constând în prelungirea gazoductului de la Ungheni la Chișinău, cu posibilitatea furnizării întregului necesar de gaze naturale pentru toate orașele și satele basarabene. Costurile extinderii gazoductului de la Ungheni la Chișinău sunt estimate la circa 70 de milioane de euro. Uniunea Europeană este dispusă să contribuie la aceste costuri.

De asemenea, a doua etapă a proiectului prevede construirea unui nou gazoduct, Onești-Lețcani, și a unei Stații de comprimare a gazelor pe malul drept al Prutului.

La 20 august 2014 Bucureștiul și Chișinăul au semnat un Contract privind construcția unei Stații de măsurare a gazelor în Republica Moldova.

Costul total al Stațiilor de creștere a presiunii și a gazoductului Onești-Lețcani se ridică la 120 de milioane de euro, iar guvernul Victor Ponta a alocat deja cele 72 de milioane de euro care îi revin ca parte de contribuție.

 

Advertisements

PREMIERUL VICTOR PONTA ÎN DISCUȚIE CU JURNALIȘTI ȘI BLOGGERI DIN BASARABIA

March 20, 2015

Victor Ponta

//www.privesc.eu/widget/live/60899

Moldova va beneficia şi în acest an de asistenţa României pentru diferite proiecte social-economice. Asigurarea vine din partea premierului român, Victor Ponta.

La o întâlnire cu jurnaliști și bloggeri de la Chișinău, oficialul s-a referit la renovarea grădinițelor, prelungirea gazoductului Iași-Ungheni până la Chişinău, dar și a unor linii de transport a energiei electrice. 

Proiectele sociale şi de infrastructură vor fi dezvoltate din contul finanţării nerambursabile de 100 de milioane de euro, oferită încă în 2010.

“Anul 2015, din câte știu, dar este importantă și solicitarea Guvernului Moldovei, trebuie să concentrăm ce resurse avem pentru continuarea proiectului cu grădinițele, pentru proiectul de gazoduct mai departe până la Chișinău, și pentru liniile de transport de energie electrică”, a spus prim-ministrul României, Victor Ponta.

Ponta susține ca Strategia de dezvoltare a infrastructurii României, care urmează să fie discutată de Comisia Europeană, prevede și construcția unei autostrăzi ce va traversa şi ţara noastră.

“În master planul de transport pe care l-am trimis la Bruxelles, autostrada Ungheni-Iași, mai departe până la Târgul Mureș, este trecută. Rămâne să sprijinim să fie autostradă și de la Chișinău la Ungheni”, a mai spus prim-ministrul României.

Oficialul român a mai dat asigurări că Bucureştiul va contribui şi la consolidare securității energetice a Moldovei.

“Cel mai important este să ai două surse, că dacă ai o singură sursă, o dată se închide robinetul și nu mai contează prețul.Noi nu vedem ca pe un business, ci ca pe o siguranță în caz că se întâmplă ceva. Asta înseamnă independență”, a mai spus premierul.

Totuşi, Ponta vrea ca în Moldova să fie prezente şi cât mai multe televiziuni româneşti.

“Singurul lucru pe care vreau să-l discut cu Guvernul actual, l-am discutat și cu Guvernul trecut, dacă poate să dea, din punct de vedere legislativ, posibilitatea de retransmisie a unor posturi românești gratuit.Toți cu care am vorbit din românia, managerii posturilor de televiziune sunt dispuși să le retransmită gratuit în Moldova”, a mai subliniat oficialul român.

http://www.publika.md/embed_iframe.php?id=3559151


GAZODUCTELE STRATEGICE ALE UNIRII NOASTRE CU ROMÂNIA!

September 7, 2014

Ponta gazoduct Iasi Ungheni

Ponta gazoduct Iasi Ungheni 1

Moment istoric! Fapte, nu vorbe! Interconectarea energetică a Basarabiei și României s-a produs. Avem, în sfârșit, o alternativă energetică concretă, nemaidepinzând sută la sută de importurile rusești. Câtă independență energetică de Rusia, atâta independență politică reală. Câtă interconectare energetică cu România, atâta unitate a spațiului românesc comun!

Gazoductul strategic Iași-Ungheni a fost inaugurat oficial la 27 august 2014 de către premierii Victor Ponta și Iurie Leancă și de comisarul european pentru Energie Günther Oettinger, în prezența autorităților publice locale, a unui mare număr de locuitori din zonă și a reprezentanților misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău.

Gazoductul care a unit cele două maluri ale Prutului, cu o lungime de 43, 2 kilometri, a fost testat tehnic pe parcursul lunii august și va transporta gaze naturale în Basarabia începând cu 1 septembrie. Porțiunea de subtraversare a râului Prut este de 700 de metri.

Construcția gazoductului a durat aproximativ 12 luni și a fost realizată de consorțiul de companii JV Habau Pipeline Systems (fondator Habau Hoch und Tiefbaugesellschaft, Austria), Inspet și IPM-Partners România. Semnarea contractului de lucrări a avut loc la 20 august 2013.

Construcția lui a costat 26,5 milioane de euro, dintre care 7 milioane de euro au constituit un grant acordat de Uniunea Europeană.

Capacitatea gazoductului este de 1,5-2 miliarde de metri cubi anual, în condițiile în care anul curent întreg consumul de gaze naturale al Basarabiei (Republica Moldova fără regiunea transnistreană ocupată militar de Federația Rusă) a constituit 1,1 miliarde de metri cubi (1,3 miliarde m. c. cu tot cu regiunea transnistreană). România produce anual, în special prin OMV Petrom şi Romgaz Mediaş, aproximativ 11 miliarde metri cubi de gaze, şi importă anual alte 2,5-3 miliarde metri cubi de gaze.

Anul acesta gazoductul Iași-Ungheni va funcționa la 10% din capacitate, alimentând cu gaze naturale câteva raioane frontaliere din Basarabia.

Prețul gazelor naturale furnizate din România este cu aproximativ 40% mai ieftin decât cel plătit astăzi pentru gazele naturale importate din Federația Rusă.

Pe segmentul din dreapta Prutului gazoductul va fi gestionat de compania Transgaz, iar pe segmentul din stânga Prutului – de întreprinderea de stat nou-înființată Vestmoldtransgaz.

Proiectul interconectării energetice a Basarabiei cu România cuprinde și o a doua etapă, constând în prelungirea gazoductului de la Ungheni la Chișinău, cu posibilitatea furnizării întregului necesar de gaze naturale pentru toate orașele și satele basarabene. Costurile extinderii gazoductului de la Ungheni la Chișinău sunt estimate la circa 70 de milioane de euro. Uniunea Europeană este dispusă să contribuie la aceste costuri.

De asemenea, a doua etapă a proiectului prevede construirea unui nou gazoduct, Onești-Lețcani, și a unei Stații de comprimare a gazelor pe malul drept al Prutului.

La 20 august Bucureștiul și Chișinăul au semnat un Contract privind construcția unei Stații de măsurare a gazelor în Republica Moldova.

Costul total al Stațiilor de creștere a presiunii și a gazoductului Onești-Lețcani se ridică la 120 de milioane de euro, iar guvernul Victor Ponta a alocat deja cele 72 de milioane de euro care îi revin ca parte de contribuție.

Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au deschis finanțarea pentru studiul de fezabilitate al gazoductului care va lega Chișinăul de Ungheni. Acest studiu va fi gata nu mai târziu de mijlocul anului 2015, iar lucrările de construcție nu vor dura mai mult de 1,5 ani.

VICTOR PONTA:

„ Eu vreau să vă zic că împreună suntem mai puternici, putem face lucruri bune pentru ca oamenii să trăiască o viață mai bună. Exact în urmă cu un an, eram aici și porneam în sfârșit proiectul Gazoductului. Cred că prin inaugurarea de azi, dăm un mesaj pentru toată lumea și aș vrea să fim prieteni cu toată lumea, dar mesajul să fie foarte clar, Moldova și România ca să fie cu adevărat independente au nevoie și de energie. Împreună putem să fim cu adevărat independenți și împreună putem să fim respectați pentru asta și acesta este mesajul pe care-l dăm astăzi Europei și tuturor. În rest, vreau să vă spun că pentru România nimic nu este mai important decât să fiți alături de noi în Europa”.

“Noi spunem că suntem fraţi, de ambele părţi ale Prutului, muncim împreună şi împreună suntem mai puternici”.

“Sunt convins că acest gaz nu va fi doar mai ieftin, dar va fi sigur şi, în felul asta, Moldova nu va sta cu frica în sân că rămâne fără energie. La fel trebuie să facem şi cu energia electrică, şi cu drumurile”.

”Mulțumesc tuturor miniștrilor care m-au ajutat ca vizita în Republica Moldova să fie una istorică. Proiectul cu Moldova este cel mai de succes al României și al Europei.”

***

GÜNTHER OETTINGER:

”Acest proiect este pentru oameni, pentru cetățeni, este pentru partea economică și pentru cei care activează în industrie. Totodată, vreau să zic că prin aceste proiecte pe care le susținem, vrem să asigurăm o viață mai bună, drumuri mai bune, iar toate acestea înseamnă o viață mai bună. Integrarea Republicii Moldova în infrastructura noastră energetică este foarte importantă, adică asigurarea conexiunii pe plan energetic între Republica Moldova și România în această regiune. Vom continua și cu alți pași, ne vom extinde și pe domeniul energiei electrice și a gazului. Vom asigura modernizarea acestor rețele pentru a asigura cel mai înalt nivel al independenții în domeniul energetic.”

***

IURIE LEANCĂ:

„De la 1 septembrie gazul românesc va trece Prutul, inițial într-o primă cantitate, asigurând astfel o sursă de alternativă. Vorbim despre faptul că într-un an și jumătate, maximum doi ani, vom avea un sistem perfect interconectat și atunci vom putea cumpăra gaze sau din Est, sau din Vest – de acolo de unde vor fi condițiile mai bune. Astăzi, în România, energia este mai ieftină  cu aproximativ 40 la sută. În doi ani sunt convins că vom avea și o interconectare de energie electrică. Vreau să menționez că aceste proiecte nu sunt îndreptate împotriva altcuiva, ci sunt în interesul Republicii Moldova, a consumatorilor. Evenimentul de astăzi se încadrează în obiectivul nostru de integrare europeană”.

***

JENIFER PSAKI, purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA:

“Această conductă de gaze naturale de 43 de kilometri va oferi Republicii Moldova beneficiile unei diversificări a livrărilor în sectorul energetic, un acces la piața competitivă a Europei și o creștere a securității energetice”.

”Statele Unite sunt angajate să ajute (Republica) Moldova să atingă aceste obiective prin programe care vor îmbunătăți mediul de reglementare și vor reduce consumul de energie”.


BASARABENII RECUNOSCĂTORI GUVERNULUI ROMÂNIEI

July 10, 2014

Ponta Barrosso Leanca

România a fost întotdeauna alături de Republica Moldova în parcursul ei european. Semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană la 27 iunie 2014 se datorează sprijinului constant, plenar și eficient de care Chișinăul s-a bucurat din partea Bucureștiului. Solidaritatea cele două capitale ale noastre în contextul european actual este o realitate funcțională, orientată spre o tot mai strânsă apropiere a malurilor stâng și drept ale Prutului.

România este primul stat din cele 28 ale UE care a ratificat Acordul de asociere al Republicii Moldova.

Ponta Barrosso Leanca 1

Prin semnarea Acordului de asociere cu UE, Prutul, care ne-a separat atâta amar de vreme de Patria noastră istorică România, devine un râu care ne unește cu frații noștri deja aflați în comunitatea europeană.

Cortina de pe Prut a căzut odată cu anularea regimului de vize cu UE, anulare pentru care a pledat energic și consecvent Guvernul de la București prin intervențiile personale ale primului ministru Victor Ponta și a ministrului Afacerilor Externe Titus Corlățean, inclusiv prin vizite comune la Bruxelles cu oficiali de prim rang de la Chișinău. Astfel, ne bucurăm de cea mai mare deschidere și de cel mai mare sprijin de până acum din partea României și a întregii Uniunii Europene.

Corlatean German

Obiectivul nostru țintește o perspectivă mai îndepărtată, de regăsire pentru totdeauna cu frații noștri de același neam, limbă, credință și simțire în interiorul Comunității Europene. Avem asigurările ferme ale domnului prim-ministru Victor Ponta și ale domnului ministru al Afacerilor Externe Titus Corlățean de urmărire constantă a acestui scop strategic, până la atingerea lui și ștergerea oricăror linii nedrepte de separare a fraților de o parte și de alta a Prutului.

Corlatean Timofti

Guvernul României, în frunte cu primul ministru Victor Ponta, este adeptul faptelor înaintea vorbelor. Regăsirea noastră în același spațiu politic, economic, cultural și spiritual presupune multă muncă, înțelegere, înțelepciune, dedicație, pragmatism, realism, pricepere, viziune strategică și acțiune concretă. O singură faptă face mai mult decât o mie de cuvinte.

Corlatean Corman

Faptele Guvernului Victor Ponta nu au întârziat să vină. Actualului guvern al României îi aparțin cele mai multe fapte concrete și importante, cu bătaie lungă, menite să strângă tot mai mult relațiile dintre stânga și dreapta Prutului.

Construirea gazoductului Iași-Ungheni, precum și a Liniei electrice de tensiune înaltă pe segmentul Fălciu-Gotești reprezintă proiecte strategice menite nu doar să interconecteze sistemele energetice ale Bucureștiului și Chișinăului, ci să limiteze dependența economică și politică a Republicii Moldova de furnizorii monopoliști din răsărit.

Start Gazoduct

Demararea construcției podului auto peste Prut la Cantemir-Fălciu, cu utilizarea construcției vechiului pod feroviar, drumul până la București scurtându-se cu 140 de kilometri dus-întors, este de asemenea o faptă concretă care va avea un impact pozitiv, dinamizator, asupra relațiilor umane, economice și turistice dintre românii separați altădată pe nedrept de sârma ghimpată de la Prut.

GazoductConstruirea altor poduri peste Prutul reunirii noastre reprezintă proiecte care au ajuns pe masa Guvernului Ponta și pentru care se vor găsi mijloacele necesare. Aceste subiecte au fost discutate și la ultima întâlnire de la Palatul Victoria a premierului Victor Ponta cu președinții tuturor raioanelor din Republica Moldova.

Aceste proiecte cu caracter economic, dar cu mize suplimentare sociale și politice, sunt completate de alte proiecte de importanță majoră derulate de Guvernul Ponta în domeniile cultural, social, educațional și spiritual.

Ponta Timofti

Constatăm cu satisfacție și bucurie că în ultimul secol domnul Victor Ponta este prim-ministrul României care a întreprins cele mai multe vizite oficiale și de lucru în stânga Prutului, ca dovadă concretă a importanței speciale pe care Bucureștiul i-o acordă relației privilegiate cu Chișinăul.

Totodată, facem cunoscut că actuala putere de la București a creat un Grup de lucru, format din toți deputații și senatorii din județele limitrofe Basarabiei, pentru identificarea și soluționarea practică a problemelor de pe malul stâng al Prutului. Acest Grup de lucru al deputaților și senatorilor PSD s-a convocat deja o dată la Chișinău și urmează să se convoace din nou, în data de 11 iulie 2014, la Cantemir, cu participarea factorilor administrativi din regiunea de sud.

Pentru tot sprijinul de care ne bucurăm acum mai mult decât niciodată din partea Guvernului Ponta, doresc să exprim de aici, din inima Basarabiei, recunoștința noastră, a tuturor. Mulțumim, România! Mulțumim, domnule prim-ministru Victor Ponta! Mulțumim, domnule ministru al Afacerilor Externe Titus Corlățean! Știm că putem miza în continuare pe solidaritatea dumneavoastră deplină cu Basarabia.

Victor Alexeev,

Președinte al Organizației PSD România în Republica Moldova


TÂRGUL ”FABRICAT ÎN BASARABIA”, LA SENATUL ROMÂNIEI

June 16, 2014

PREMIERUL ROMÂNIEI VICTOR PONTA L-A PRIMIT PE VLADIMIR FILAT, OMOLOGUL SĂU DE LA CHIŞINĂU. INTEGRAREA ENERGETICĂ A STATELOR NOASTRE

October 17, 2012

Primul ministru Victor Ponta s-a întâlnit la Palatul Victoria cu omologul său moldovean, Vladimir Filat. Cei doi prim-miniştri au discutat despre implementarea agendei bilaterale, despre stadiul proiectelor energetice comune, gazoductul Iaşi-Ungheni şi interconexiunile în domeniul energiei electrice.

Cei doi prim-miniştri au discutat despre implementarea agendei bilaterale convenite în cadrul vizitei oficiale întrerprinse de Victor Ponta în luna iulie la Chişinău, în special despre stadiul proiectelor energetice comune. În cadrul întâlnirii s-a stabilit calendarul concret al realizării gazoductului Iaşi-Ungheni şi a responsabilităţilor în gestionarea acestuia.

De asemenea, cei doi au abordat şi modul de realizare a interconexiunilor în domeniul energiei electrice, ţinând seama de proiectele aflate în construcţie şi de obiectivele pe termen mediu ale Republicii Moldova.

Vladimir Filat a ţinut să mulţumeasca pentru sprijinul acordat Republicii Moldova de Guvernul României în ultimele luni în ceea ce priveşte combaterea efectelor secetei, precum şi în alte aspecte ale administraţiei publice.

La discuţii au participat şi Leonard Orban, Ministrul Afacerilor Europene, Daniel Chiţoiu, ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Iurie Leancă, viceprim-ministru al Republicii Moldova, ministru al Afacerilor Externe şi al Integrarii Europene, şi ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Excelenţa Sa Iurie Reniţă.

sursa: uslonline.ro


VIZITA OFICIALĂ LA CHIŞINĂU A MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE, TITUS CORLĂŢEAN

September 13, 2012

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut joi, 13 septembrie 2012, la Chişinău, consultări politice cu Iurie Leancă, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene, în cadrul primei vizite oficiale pe care a efectuat-o în Republica Moldova de la preluarea mandatului.

Programul vizitei a inclus primiri ale şefului diplomaţiei române la Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, şi la Prim-ministrul Vlad Filat, întrevederi cu Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului, Valeriu Lazăr, viceprim-ministru şi ministrul economiei, şi Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal.

În cadrul întâlnirii de lucru cu Iurie Leancă, cei doi oficiali au făcut o amplă trecere în revistă a evoluţiilor relaţiilor bilaterale în plan politic şi economic, precum şi a progreselor înregistrate de Republica Moldova în relaţia cu Uniunea Europeană.

Ministrul afacerilor externe a salutat nivelul excelent al dialogului dintre Bucureşti şi Chişinău şi a subliniat interesul părţii române pentru finalizarea proiectelor de interconectare a reţelelor de gaz şi energie electrică din România şi Republica Moldova în termenele stabilite, în luna iulie, de către premierii Victor Ponta şi Vlad Filat. Cei doi demnitari au convenit întrunirea grupurilor de lucru din domeniul energetic în vederea discutării aspectelor tehnice ale acestor proiecte, precum şi continuarea cooperării dintre cele două ministere în scopul concretizării altor obiective comune de interes. În acest context, au fost abordate aspectele legate de implementarea în Republica Moldova a sistemului de asistenţă medicală de urgenţă de tip SMURD, proiect care se derulează inclusiv cu finanţare din fondurile europene.

Şeful diplomaţiei române a reiterat sprijinul României pentru aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi a avansat omologului său propunerea de preluare a unor experienţe româneşti reuşite în procesul apropierii de Uniunea Europeană. Totodată, a accentuat disponibilitatea autorităţilor române de a furniza expertiză utilă Republicii Moldova în negocierile cu UE pe tema liberalizării schimburilor comerciale şi a regimului de vize.

 „Avem un parteneriat strategic care include obiectivele europene ale Republicii Moldova şi promovarea lor. Vom acţiona în continuare, în relaţia cu partenerii europeni, pentru a acorda tot sprijinul necesar pentru atingerea acestor obiective”, a declarat ministrul Titus Corlăţean în cadrul conferinţei de presă comune cu Iurie Leancă.

Consultările politice au prilejuit, de asemenea, un schimb de opinii pe tema dosarului transnistrean, cu accent pe perspectivele procesului de negocieri purtate în formatul „5+2”. Ministrul român a exprimat speranţa că vor exista evoluţii pozitive în perioada următoare, reafirmând sprijinul României pentru poziţia Chişinăului în acest dosar.

La finalul întrevederii, cei doi miniştri ai afacerilor externe au semnat Acordul interministerial privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare, document menit să faciliteze sprijinul consular acordat de România cetăţenilor Republicii Moldova. În baza acestui acord, Ambasada României la Damasc va oferi asistenţa necesară cetăţenilor din Republica Moldova aflaţi pe teritoriul Siriei, stat în care Chişinăul nu are misiune diplomatică.

„Există şi o comunitate românească importantă în Siria şi avem această obligaţie de a acorda sprijin în contextul unor evoluţii extrem de sensibile acolo”, a explicat Titus Corlăţean, precizând că misiunea României de la Damasc oferă asistenţă şi cetăţenilor altor state membre UE.

Ministrul Iurie Leancă a mulţumit pentru sprijinul constant acordat de România parcursului european al Republicii Moldova şi a apreciat importanţa semnării Acordului interministerial privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare, document care subliniază „deschiderea şi interacţiunea extrem de bună cu colegii de la Bucureşti”.

Agenda întrevederii ministrului afacerilor externe cu Vlad Filat, Prim-ministrul Republicii Moldova, a avut ca subiect principal cooperarea bilaterală sectorială, cu accent pe proiectele de interconectare energetică şi de infrastructură. A fost reiterat interesul celor două părţi pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, dar şi pentru dezvoltarea unor proiecte noi. Ministrul Titus Corlăţean a reafirmat sprijinul deplin al Guvernului României pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova şi a subliniat că România este dispusă să ofere asistenţa necesară pentru realizarea acestui obiectiv strategic. De asemenea, oficialul român a dat asigurări că România are disponibilitatea să susţină dezvoltarea sistemului educaţional din Republica Moldova.

„Vom organiza în cel mai scurt timp o întrevedere între miniştrii educaţiei de la Bucureşti şi Chişinău. Un aspect al îmbunătăţirii condiţiilor din domeniul educaţiei ar putea fi mobilitatea profesorilor români în instituţiile universitare din Republica Moldova”, a anunţat şeful diplomaţiei române.

Cooperarea economică a fost abordată şi în cadrul întâlnirii cu Valeriu Lazăr, ministrul economiei, care l-a informat pe ministrul român al afacerilor externe că experţii de la Chişinău au finalizat proiectul tehnic al gazoductului Iaşi-Ungheni, urmând ca, în lunile noiembrie-decembrie, să fie anunţată licitaţia internaţională pentru selectarea companiei care va efectua lucrările de construcţie. Titus Corlăţean a asigurat că promovarea proiectelor economice, în special a celor energetice, reprezintă o prioritate pentru colaborarea între cele două state, exprimând interesul companiilor româneşti de a-şi spori prezenţa pe piaţa din Republica Moldova.

Un alt subiect abordat cu ministrul Valeriu Lazăr a fost forumul investiţional moldo-american, eveniment ce va avea loc la 8 noiembrie, la Chişinău, cu participarea membrilor Camerei de Comerţ Româno-Americane.

În cadrul primirii la Preşedintele Nicolae Timofti, ministrul român al afacerilor externe a transmis un mesaj ferm de susţinere a proceselor de reformă, traseului democratic şi stabilităţii Republicii Moldova, şi a subliniat necesitatea continuării eforturilor menite să apropie Chişinăul de Uniunea Europeană. Ministrul Titus Corlăţean a evidenţiat faptul că, în prezent, demersurile României de susţinere a parcursului european al Republicii Moldova sunt gândite deja într-o logică de pre-aderare.

Subiectele abordate în cadrul întrevederii cu preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, s-au referit la rolul Parlamentului în procesul de reformă şi de susţinere a pregătirii Republicii Moldova pe calea europeană, cadrul juridic bilateral şi modalităţile de dezvoltare a acestuia, precum şi la dimensiunea cooperării interparlamentare dintre Bucureşti şi Chişinău.

În cadrul întâlnirii cu preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a fost abordată situaţia de ansamblu din Republica Moldova, cu accent pe sarcinile care stau în faţa coaliţiei de guvernare de la Chişinău în perioada următoare. În acest context ministrul român al afacerilor externe a subliniat necesitatea menţinerii dinamismului pentru modernizarea societăţii moldoveneşti.

Vizita a reconfirmat caracterul excelent al relaţiei bilaterale, evidenţiat şi de dialogul politic intensificat între Bucureşti şi Chişinău, şi a creat condiţiile necesare pentru transpunerea accelerată în practică a înţelegerilor concrete convenite la nivel înalt, subsumate imperativului conectării mai strânse a Republicii Moldova la spaţiul european.