AMERICANII ÎL LASĂ DIN BRAŢE PE BĂSESCU. VOTUL DE LA REFERENDUM SCHIMBĂ POZIŢIA SUA

October 4, 2012

Declaraţia lui Philip Gordon, care spunea că este previzibilă o nouă suspendare a lui Traian Băsescu, sunt interpretate în dublă cheie de specialişti. Vlad Nistor, directorul Institutului Diplomatic Român, consideră că SUA şi-a reconsiderat puţin poziţia după referendum, probabil luând în considerare votul a 7,4 milioane de români. Antonio Momoc, specialist în comunicare susţine că intervenţia lui Gordon ar putea fi o strategie de sprijnire a dreptei din România în vederea alegerilor.

Domnul Philip Gordon ştie că este posibilă o nouă suspendare a lui Traian Băsescu. Mai ales dacă USL scade puţin, iar Băsescu refuză să le dea premierul, este posibilă o nouă suspendare. Intervenţia lui Gordon poate fi interpretată şi ca un semnal clar de sprijin al dreptei, mai ales că este făcută în plină campanie electorală”, a explicat Antonio Momoc.

Philip Gordon a explicat că SUA nu se opune unei noi suspendări, dar trebuie respectate procedurile constituţionale. ”Suntem la curent cu intențiile unor politicieni de a organiza un nou referendum pentru a-l înlătura pe președintele Traian Băsescu, însă trebuie respectate procedurile constituționale”.

Vezi aici declaraţia lui Philip Gordon:

”În mod clar, continuăm să urmărim România foarte strâns. Ştiu că unii în România se gândesc să organizeze un alt referendum, găsind astfel alte metode de a-l înlătura pe preşedinte. Trebuie subliniat din nou că trebuie respectate procedurile constituţionale. Dacă preşedintele este nepopular, iar mandatul său nu reflectă voinţa populară, atunci alegerile libere şi corecte sunt modul în care trebuie adresată aceasta. Şi dacă acesta este modul prin care România va merge mai departe, cred că credibilitatea sa ca o democraţie puternică şi partener al SUA va continua să crească”, a afirmat oficialul SUA.

Declaraţia sa a fost făcută într-un briefing de presă la sfârşitul săptămânii trecute, răspunzând unei întrebări a unui jurnalist român despre ce ar trebui să facă România în viitor pentru a-şi recâştiga încrederea şi dacă Washingtonul mai este îngrijorat cu privire la situaţia din România.

”Îngrijorările noastre în acest caz particular au avut de-a face, aşa cum bine ştiţi, cu eforturile de a schimba rezultatele aparente ale referendumului de demitere a preşedintelui. Am fost şi suntem foarte atenţi să nu interferăm în afacerile interne ale României, însă am vrut să fie clar că lumea, comunitatea internaţională, nu va considera legitimă schimbarea procedurilor de vot după desfăşurarea referendumului şi în contradicţie cu ceea ce Curtea Constituţională a hotărât. Am subliniat importanţa respectării oricărei decizii a Curţii Constituţionale, iar acesta a fost testul credibilităţii democraţiei din România. Şi sunt mulţumit că pot spune că aceasta este ceea ce şi guvernul a făcut în cele din urmă. Cu toate că am auzit despre posibile fraude ale votului şi deliberări despre un potenţial refuz de a accepta hotărârea Curţii Constituţionale, Curtea a decis, listele de votanţi care au fost folosite au fost respectate, iar preşedintele suspendat a fost reinstaurat conform statului de drept. Iar acesta este rezultatul corect”, a argumentat Gordon.

Oficialul Departamentului de Stat declara şi în urmă cu o săptămână că Administraţia SUA este mulţumită de faptul că Guvernul de la Bucureşti îşi menţine angajamentul de a respecta deciziile Curţii Constituţionale.

De asemenea, Gordon a evidenţiat că alianţa SUA cu ţările Europei Centrale are rădăcini şi în angajamentul comun de a respecta valorile democratice. “Deoarece alianţa noastră este bazată pe aceste valori comune, nu am avut rezerve de timiditate în a aminti partenerilor noştri de obligaţiile lor de a promova şi proteja principiile democratice”, a mai spus Gordon.

Dacă s-ar aplica aceleaşi reguli ca la referendumul din 29 iulie, rezultatul ar fi probabil acelaşi. Conform ultimelor sondaje, USL este în scădere, iar Traian Băsescu apelează la strategia devenită deja clasică. Evită ieşirile publice de la Cotroceni pentru a nu da naştere la noi conflicte politice.

“Forţând puţin nota putem spune că SUA l-a lăsat din braţe pe Băsescu. Este puţin forţat, dar putem spune şi asta. Au văzut şi ei votul a 7,4 milioane de români. Îşi nuanţează poziţia şi ne îndeamnă să respectăm legea, dar nu intervin în favoarea lui Băsescu”, a explicat şi Vlad Nistor.

Lucian Negrea şi Crişan Andreescu

sursa: dcnews.ro

Advertisements

VICTOR OPASCHI: RELAŢIA CU MOLDOVA ESTE O PRIORITATE A ORICĂRUI GUVERN DE LA BUCUREŞTI. ANGAJAMENTELE ROMÂNIEI FAŢĂ DE CHIŞINĂU VOR FI RESPECTATE.

September 25, 2012

Discursul domnului Victor Opaschi, Secretar de Stat pentru Cultură şi Culte în cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional al României, la întâlnirea cu membrii Organizaţiei PSD România în Republica Moldova, Chişinău, 21 septembrie 2012.

Dragi prieteni,

Sunt onorat să fiu aici, alături de dumneavoastră, şi bucuros să constat că PSD are susţinători în Republica Moldova. Este un semn că, în timp, se construieşte un spaţiu politic comun în ţările noastre, din perspectiva visului unionist al multor moldoveni. Cum mulţi dintre dumneavoastră ştiu, PSD a susţinut încă de la începuturile sale, independenţa Republicii Moldova şi eforturile sale de apropiere de Occident, de integrare în organismele internaţionale, şi de apropiere de Uniunea Europeană şi NATO.

Nu cred că vă sunt necunoscute evoluţiile recente din România. Cauzele crizei politice din vară sunt numeroase, ele s-au cumulat în timp şi se pot rezuma astfel: preşedintele Traian Băsescu a evoluat către un comportament mai autoritar, tot mai nedemocratic, ajungând să fie un obstacol pentru democraţie şi pentru statul de drept. Suspendarea sa a devenit o necesitate, o obligaţie pentru noua majoritate guvernamentală din Parlament, construită în jurul USL.

Se putea coabita, imediat după numirea lui Victor Ponta drept premier? Sincer, răspunsul este da. Instituţional, guvernul şi preşedinţia puteau colabora, în limitele definite de Constituţie şi de legi. Ce s-a întâmplat, de au degenerat lucrurile? Pe 10 iunie au avut loc alegerile locale, în care PDL a avut un eşec de proporţii. Acest lucru l-a obligat pe Traian Băsescu să se implice public în favoarea partidului său, atacându-l pe premierul Ponta. Lucrurile au escaladat, ajungându-se la suspendare.

Din păcate pentru România, Traian Băsescu a internaţionalizat conflictul, în favoarea sa intervenind public o serie de lideri europeni, precum Barroso şi Viviane Reding. Instituţii ale statului, precum Curtea Constituţională a României, parchetele, şi altele, controlate de Traian Băsescu, au intervenit şi ele de partea preşedintelui suspendat, fără nici o jenă. Restul, se ştie: deşi 7,4 milioane de români au votat pentru destituirea preşedintelui, votul lor nu a contat. Acest lucru a născut o mare frustrare în rândul cetăţenilor, pentru că se acreditează ideea că votul nu mai contează, că ceea ce contează este sprijinul unor lideri din exterior, de la UE sau din SUA.

Ce a dovedit perioada de criză? Politic, USL este o construcţie solidă, funcţională, şi bine motivată, care s-a implicat, cu mici excepţii, în camapanie cu toate forţele. Alianţa PSD cu PNL nu este una contra naturii ideologice a celor două partide, dimpotrivă. Liberalismul demn de acest nume are o dimensiune socială marcantă, iar social-democraţia modernă este preocupată să găsească justul echilibru între piaţă şi stat. PNL a avut experienţe de colaborare cu PSD şi în anii 1990, şi în anii 2000. Sunt multe puncte de compatibilitate în programele celor două partide.

Acum principala acţiune a PSD este reprezentată de pregătirea alegerilor parlamentare, unde, pentru a-l scoate din jocul politic al formării guvernului pe Traian Băsescu, USL trebuie să obţină un scor apropiat de 60% la mandate. Au stârnit deja ceva c ontroverse candidaturile din UNPR, partid care din vară are un acord politic cu PSD, ca măsură de prevedere în păstrarea actualei majorităţi guvernamentale.

În plan guvernamental, PSD are câteva mari priorităţi: repararea unor inechităţi sociale, cum ar fi cele legate de pensii şi de salariile bugetarilor, buna gestiune a banului public, absorbţia fondurilor europene, pentru că situaţia lăsată de guvernarea PDL este dezastruoasă. Un capitol special este reprezentat de relansarea creşterii economice. Totul se desfăşoară în limitele unui buget prost construit de PDL, care nu mai poate fi schimbat, ci doar ajustat între nişte margini foarte înguste.

Nu ne aşteptăm ca atacurile comandate sau dirijate de Traian Băsescu împotriva PSD sau a liderilor săi să înceteze, dimpotrivă. Instituţia de predilecţie va fi DNA, care, sună tare sau nu, se comportă, alături de Curtea Constituţională, ca actori politici partizani, ceea ce este, am mai spus, un pericol pentru democraţie.

De aceea, PSD şi PNL au ajuns la un acord privitor la modificarea rapidă a Constituţiei, în 2013, după alegeri, pentru a redefini relaţiile între instituţii şi pentru a le depolitiza pe cele care nu trebuie să fie politice, inclusiv Curtea Constituţională.

Relaţia cu Moldova este o prioritate a oricărui guvern de la Bucureşti. Premierul Ponta a fost deja la Chişinău. Angajamentele României faţă de Chişinău vor fi respectate. Vrem să găsim noi domenii de cooperare, să schimbăm ce e de schimbat în derularea actualelor programe, pentru a le face mai uşor accesibile cetăţenilor moldoveni. Dacă aveţi sugestii în acest sens, nu ezitaţi să le prezentaţi conducerii PSD.

Vreau să spun câteva cuvinte despre stânga şi despre locul ei pe scena politică din estul Europei. Ieşirea din comunism a demonizat stânga, chiar şi pe aceea care nu avea legături cu vechile partide comuniste. O „dreaptă” agresivă, ieşită şi ea, adesea, tot din rândul fostelor partide comuniste, s-a afirmat pe scena politică. Rezultatul? Cetăţenii, confruntaţi cu greutăţile tranziţiei, şi decepţionaţi de slaba calitate a politicului, nu mai dă atenţie ideologiilor. Partidele, de stânga sau de dreapta, s-au structurat ca partide ale puter5ii, sunt percepute drept egal corupte.

Criza economică, începută în 2007, a reuşit să aducă din nou în centrul politicii ideologiile. Acum află de asta şi partidele noastre. PDL pedalează pe ideea că este sigurul exponent al „dreptei”. A format o alianţă cu o aripă a PNŢ-CD şi cu un partid de buzunar, resuscitat pentru a-i fi oferit fostului premier Ungureanu.

PSD trebuie să-şi afirme şi el mai pregnant identitatea de stânga, nu doar la nivelul opţiunilor sociale, dar în domeniul economic. S-a deschis o discuţie referitoare la o revenire la impozitarea progresivă, cu păstrarea cotei maxime la 16%. Dar sunt şi alte lucruri care trebuie discutate şi prezentate ca o parte a identităţii sale de stânga. M-aş bucura dacă aţi contribui şi dumneavoastră la această dezbatere.

Acestea sunt câteva dintre lucrurile pe care doream să le discutăm împreună.


SCRISOAREA INTELECTUALILOR ROMÂNI CĂTRE BARROSO: SFĂTUIŢI-L PE TRAIAN BĂSESCU SĂ PLECE!

August 18, 2012
- Frau Angela, marinarul ăsta hlizit de Băsescu ne-a băgat în mare încurcătură. Eu zic să-l sfătuim să demisioneze. - Jose, mai bine să demisioneze românii. Că dacă nu vor, vorbesc cu Putin şi le băgăm pe gât un nou Pact Ribbentrop-Molotov.

– Frau Angela, marinarul ăsta hlizit de Băsescu ne-a băgat în mare încurcătură. Eu zic să-l sfătuim să demisioneze.
– Jose, mai bine să demisioneze românii! Că dacă nu vor, vorbesc eu cu Putin şi le băgăm repede pe gât un nou Pact Ribbentrop-Molotov. Măcar unul micuţ pentru Transnistria, că cel cu autonomia maghiară va veni mai târziu.

S C R I S O A R E A Nr. 1 CĂTRE COMISIA EUROPEANĂ

Domnului Preşedinte J. M. Barroso

1. Din partea societăţii civile, vă informăm că poporul român suveran – prin votul său constituţional la referendumul din 29 iulie 2012 – a decis ca domnul Traian Băsescu să plece din funcţia publică în care a fost pus de acelaşi popor suveran. O majoritate covârşitoare de 87% din cei 8,4 milioane de cetăţeni care au participat la vot – a aprobat demiterea.
Vă mai precizăm că voturile pentru demitere au fost în număr de 7,4 milioane, faţă de 5,27 milioane voturi cu care a fost ales în funcţie domnul Traian Băsescu în anul 2009.

2. Poporul român suveran v-ar fi recunoscător dacă – în al doisprezecelea ceas – l-aţi sfătui pe domnul Traian Băsescu să-şi dea demisia imediat, să se comporte ca un om politic raţional şi responsabil. În felul acesta, s-ar pune capăt crizei politice pe care a provocat-o prin acţiunile sale dictatoriale şi prin violările repetate şi grave ale Constituţiei ţării.
Dacă veţi considera util, vă vom trimite toate studiile şi analizele noastre publicate în ultimii ani cu privire la abuzurile şi abaterile regimului Băsescu, la violările grave ale Constituţiei.

3. Curtea Constituţională a decis la data de 2 august 2012 să se procedeze la reverificarea şi actualizarea listelor electorale permanente urmând să se pronunţe la data de 12 septembrie 2012.

4. Cvorumul de participare a fost îndeplinit, după cum arătăm mai jos.

5. Datele oficiale privind numărul celor înscrişi în listele electorale permanente şi scăderea dramatică a populaţiei sunt următoarele:
Înscrişi în listele electorale permanente anul 2004 – 18,45 milioane anul 2008 – 18,46 milioane anul 2012 – 18,31 milioane
Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică privind evoluţia populaţiei:
anul 2000 – 22,435 milioane
anul 2004 – 21,673 milioane
anul 2008 – 21,504 milioane
anul 2012 – 19,040 milioane

Scăderea populaţiei:
În anul 2004 faţă de anul 2000 – 762 mii
În anul 2008 faţă de anul 2004 – 170 mii
În anul 2012 faţă de anul 2008 – 2.460 mii
a) În anii regimului Băsescu (2004 – 2012), cifra din listele electorale permanente a rămas practic neactualizată (18,3 – 18,4 milioane), în timp ce populaţia stabilă a scăzut cu 2,6 milioane de persoane în cei 8 ani,
b) Faţă de anul 2000, populaţia a scăzut cu 3,4 milioane persoane.
c) Este evident că la o populaţie totală de 19,04 milioane persoane nu poţi avea 18,3 milioane persoane cu drept de vot, cum apar în listele electorale permanente şi cum în mod greşit susţine domnul Băsescu; 18,3 milioane persoane cu drept de vot reprezintă o cifră care nu corespunde realităţii.
Din cifra de 19,04 milioane trebuie să scădem populaţia cu vârsta sub 18 ani (18,3% – 18,4% ponderi publicate de Institutul Naţional de Statistică) pentru a determina în mod corect cifra totală privind persoanele cu drept de vot.

6. Dacă pornim de la populaţia de 19,04 milioane persoane stabilită la recensământ şi scădem persoanele sub 18 ani (cca. 3,5 – 3,7 milioane), rezultă un număr de electori de 15,5 milioane (sau 16,5 milioane dacă se ţine seama de migraţie). Cu
aceste cifre se compară cei 8,4 milioane persoane care au votat şi rezultă că a fost atins şi depăşit cvorumul de participare (50% + 1).

NOTA SPECIALĂ 1
Toate acestea în condiţiile în care domnul Băsescu şi PDL – contrar Constituţiei şi legii partidelor – au organizat public boicotul referendumului, chemând cetăţenii la neparticipare. În acest boicot s-a implicat şi premierul Ungariei, Victor Orban, care a venit în România şi a îndemnat populaţia de etnie maghiară să nu participe la vot. Este evident că aceste două acţiuni contravin principiilor statului de drept şi ale democraţiei.

NOTA SPECIALĂ 2
Cvorumul de participare a fost impus incorect (contrar Constituţiei ţării, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia, contrar faptului că la declanşarea suspendării şi a referendumului era în vigoare altă lege care nu prevedea cvorumul de participare).

7. În mod greşit, domnul Băsescu şi adepţii săi susţin cifra eronată de 18,31 milioane din listele electorale permanente, care nu au fost corectate şi actualizate, astfel încât să reflecte situaţia reală de scădere dramatică a populaţiei. Au existat mari
deficienţe de care răspund domnul Băsescu şi guvernele care s-au succedat.

8. În mod greşit, domnul Băsescu şi adepţii săi se opun reverificării la nivelul unităţilor teritoriale a cifrei de 18,31 milioane din listele electorale permanente, cum a decis iniţial Curtea Constituţională în Hotărârea sa nr. 3 din 2 august 2012.

9. Preşedintele Curţii Constituţionale, domnul Augustin Zegrean, a greşit grav în faţa poporului român, prin plângerea sa recentă la organismele europene, în legătură cu „presiunile” ce s-ar face asupra independenţei Curţii Constituţionale. Vom reveni cu analiza noastră pe baza documentelor făcute public.

10. Deşi nu am dorit, am fost nevoiţi să ne adresăm Dvs. pentru ca să fiţi informaţi corect din partea societăţii civile din România şi pentru a combate dezinformările făcute la organismele europene de către domnul Băsescu şi adepţii săi.

11. Vă vom scrie mai multe scrisori pentru ca Dvs. să aflaţi adevărul şi să puteţi face judecăţi drepte.

12. Scrisori similare vom transmite şi Doamnei Cancelar al Germaniei Angela Merkel şi Doamnei Comisar european Viviane Reding.

13. Vă rugăm să-l sfătuiţi pe domnul Băsescu să-şi dea demisia imediat spre binele poporului român şi al României!

11 august 2012

Cu deosebită consideraţie,
Grupul de Iniţiativă „Reînnoirea”
Florea Dumitrescu
fost Ministru al Finanţelor şi Guvernator al Băncii Naţionale a României
Gheorghe Stroe
fost Prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României
Cristian Apostol
expert financiar