SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ROMÂNII DIN BASARABIA

November 27, 2012

Dragii mei români basarabeni, iubiți frați și surori!

Sunt Victor Alexeev și am hotărât, împreună cu prietenii mei de la București, să candidez din partea Uniunii Social Liberale (USL) pentru un mandat de deputat în Camera Deputaților din Parlamentul României.

Colegul meu de alianță Cristian David, senator de Vaslui, candidează alături de mine pentru un mandat de senator.

Și eu, și prietenul meu Cristian David avem credința că alături de voi eforturile, demersurile, priceperea și energiile noastre vor duce la atingerea scopului de unitate, solidaritate și bunăstare materială și culturală a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Am fost, sunt și voi fi unionist. Colegul și prietenul meu Cristian David are același crez politic. Ne-am dat mâna peste Prut, ca să apropiem cele două maluri ale râului care trebuie să ne unească, nu să ne despartă. 

Am apărat pământul strămoșesc cu arma în mână, în Războiul de pe Nistru, din 1992, și nu m-am temut să-mi dau viața pentru Neam și Țară, pentru Tricolor, pentru Limba Română, pentru valorile noastre românești.

Pentru tot ceea ce am făcut cu dăruire și riscându-mi viața, MGB/KGB de la Tiraspol a intentat un dosar penal, cerând pentru mine 25 de ani de detenție pentru “tentativa de răsturnare a puterii de stat în Republica Moldovenească Nistreană”. Mă onorează că dușmanii de secole ai românilor și-au făcut din mine o țintă vie.

Bunicul meu după mamă, Sava Ciobanu, a fost deportat în Siberia, la 6 iulie 1949, revenind din GULAG abia după moartea criminalului Stalin.

Bunicul meu după tată, Grigore Alexeev, notar român la Volintiri, Cetatea Albă, a decedat în 1946 în urma arestării, anchetării, torturării și schingiuirii de către NKVD-iștii sovietici, la Olănești.

Nu mă voi muta cu traiul la București, voi merge acolo numai pentru ședințele parlamentare și activitate în interesul românilor basarabeni, voi rămâne în schimb alături de alegătorii mei din Basarabia. Este corect ca orice parlamentar să locuiască în circumscripția în care candidează, alături de români, trăind cu grijile și problemele lor de fiece zi.

Nu-mi plac demagogii și cei care își fac capital politic pe seama problemelor pe care le au românii de peste hotare. Îmi plac oamenii de cuvânt și de acțiune, oamenii de caracter.

Avem, înpreună cu prietenul meu Cristian David, o ofertă concretă, cuprinzătoare, realistă și utilă. Puteți lua cunoștință de Programul nostru politic în avantajul românilor din Basarabia și de peste hotare aici, vizitând site-ul meu: https://victoralexeev.wordpress.com/.

Ne-am inspirat în alcătuirea Programului nostru politic, urmărind realitatea în care trăim, problemele concrete pe care le întâmpinăm, precum și soluțiile juste, constructive și realiste propuse de alți români din Basarabia și din Țară, cărora nu li s-a dat curs până acum.

Prioritatea noastră este recunoașterea cetățeniei române pentru toți românii din Basarabia, ținutul Herța și nordul Bucovinei. Cetățenia română – simplu și rapid, fără niciun fel de taxe – este dreptul nostru istoric și constitutional.

Programul nostru politic ”România pentru toți românii!”, care prevede 28 de măsuri legislative, administrative, economice și identitar-culturale, este bine primit și apreciat de românii din Basarabia, care s-au săturat de populism și demagogie și așteaptă soluții concrete, practice, în folosul lor.

Vrem ca peste patru ani orice român din Basarabia să poată spune împăcat: Alexeev și David au făcut ceva bun pentru mine!

Promitem doar ceea ce putem face și facem doar ceea ce folosește Neamului meu și Țării noastre, România.

Avem sprijinul garantat al majorității parlamentare a Uniunii Social Liberale, creditată cu 62% din opțiunile de vot ale românilor din Țară. USL este cea mai puternică alianță din România ultimilor 20 de ani.

Suntem bucuroși că alături de noi în această campanie sunt domnii Titus Corlățean, ministrul Afacerilor Externe al României, și Călin Popescu Tăriceanu, fost prim-ministru al Țării.

Avem nevoie de sprijinul fiecărui român din Basarabia, căruia îi spunem: Voteză util! Ține minte: Votul tău trebuie să ajungă la Putere, nu în Opoziție! Basarabenii trebuie să fie la Putere, nu în Opoziție!

Sunt ca voi și dintre voi! Sunt cu voi și pentru voi!

Așa am fost și voi fi întotdeauna, al vostru,

Victor ALEXEEV

Chișinău, noiembrie 2012

https://victoralexeev.files.wordpress.com/2012/11/mandru-ca-sustin-usl.jpg

Pentru informaţii suplimentare: https://victoralexeev.wordpress.com/

email: alexvictor758@gmail

tel.: 060008040, 060008050, 060008060, 060008070, 079403000

Advertisements

CANDIDAȚII UNIUNII SOCIAL LIBERALE, VICTOR ALEXEEV ȘI CRISTIAN DAVID, ȘI-AU LANSAT PROGRAMUL POLITIC PENTRU ALEGERILE DIN 9 DECEMBRIE 2012: ROMÂNIA PENTRU TOȚI ROMÂNII!

November 26, 2012

Lansarea candidaților USL pentru Camera Deputaților și Senatul României, Victor Alexeev și Cristian David, a avut loc în ziua de 23 noiembrie, la Teatrul ”Ginta Latină” din Chișinău.

Lansarea a încept cu intonarea imnului național ”Deșteaptă-te, române!”.

La eveniment au participat 411 cetățeni români cu drept de vot, dintre care 190 din municipiul Chișinău și 221 din diverse regiuni ale Basarabiei.

De asemenea, la evenimentul de lansare a candidaților Victor Alexeev și Cristian David, au participat mai mulți invitați de onoare de peste Prut, printre care fostul prim-ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu, și vicepreședintele consiliului județean Vaslui, Corneliu Bichineț. Domnii Călin Popescu Tăriceanu și Corneliu Bichineț  și-au exprimat, la tribuna evenimentului, sprijinul pentru cei doi candidați și Programul lor electoral, calificat drept cuprinzător și realist, răzpunzând așteptărilor românilor din Basarabia.

Gazdele evenimentului, Victor Alexeev și Cristian David, au făcut o trecere în revistă a principalelor puncte din Programul lor politic ”România pentru toți românii” privind:

  1. Simplificarea maximă a legislaţiei și procedurilor privind cetăţenia română și transcrierea actelor de stare civilă.
  2. Instituirea Liniei fierbinţi pentru denunţarea abuzurilor, neregurilor şi actelor de corupţie existente în procedura de redobândire a cetăţeniei române.
  3. Cetățenia română, la cerere, pentru etnicii români din țările vecine.
  4. Completarea legislaţiei privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.
  5. Completarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului României. O nouă cotă de reprezentare parlamentară a cetăţenilor români din afara ţării. Noi Circumscripții electorale și Colegii uninominale. Drept de vot electronic și prin corespondență.
  6. Inițierea Legii cu privire la statutul și funcționarea Limbii române ca limbă oficială de stat a României.
  7. Iniţierea Legii cu privire la Limba română în lume.
  8. Promovarea românilor basarabeni în funcţii administrative la Bucureşti.
  9. Iniţierea a 1000 de noi acorduri de înfrăţire şi parteneriat transfrontalier între administraţiile locale (primării, consilii raionale, consilii județene) din România şi Republica Moldova.
  10. Deschiderea birourilor parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni şi Orhei şi primirea în audienţă a cetăţenilor români din Republica Moldova.
  11. Prezentarea de rapoarte anuale de activitate parlamentară în faţa alegătorilor români din Republica Moldova.
  12. Promovarea proiectelor de restabilire a podurilor rutiere peste Prut, cu deschiderea unor noi puncte locale de trecere a frontierei.
  13. Crearea la Chişinău a Centrului Român de Consultanţă pentru atragerea de fonduri europene transfrontaliere.
  14. Introducerea iniţiativei privind crearea Uniunii monetare România – Republica Moldova.
  15. Crearea Băncii Moldo-Române.
  16. Atragerea Republicii Moldova în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă, pentru asigurarea independenței energetice de furnizorii din răsărit.
  17. Relansarea Centrului Românesc de Afaceri de la Chișinău.
  18. Crearea Postului comun de televiziune transfrontalieră România-Republica Moldova.
  19. Crearea Studioului teritorial TVR Chişinău.
  20. Editarea în comun de către Academia Română şi Academia de Ştiinţe din Moldova a Marelui Dicţionar Explicativ Ilustrat al Limbii Române Vii.
  21. Completarea cu câte 2 milioane de cărţi româneşti anual a fondului bibliotecilor publice şi şcolare din Basarabia, în cadrul proiectului „Cartea Românească”.
  22. Susținerea Mitropoliei Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor.
  23. Susținerea Episcopiei Dacia Felix din Serbia și a Protopopiatului Daciei Ripensis de la Negotin, Serbia.
  24. Susținerea românilor din Ucraina și din Rusia.
  25. Înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni.
  26. Ridicarea unor monumente ale românilor de seamă.
  27. Participarea copiilor și tinerilor basarabeni la tabere de odihnă, de creație, de muncă, arheologice din România.
  28. Continuitatea proiectelor cu impact pozitiv pentru românii din Basarabia.

Vorbitorii au făcut apel în discursurile lor pentru o participare masivă a cetățenilor români din Basarabia la scrutinul parlamentar din 9 decembrie 2012 și au subliniat faptul că românii basarabeni trebuie să fie implicați mai mult în viața politică, economică și culturală a României.

Candidații au arătat că votul util este important, iar românii basarabeni trebuie să fie reprezentați la Guvernare, pentru ca drepturile lor să fie apărate și promovate eficient de către viitoarea majoritate parlamentară și guvernamentală a Uniunii Social Liberale, creditată cu 62 la sută din opțiunile de vot ale românilor din Țară. Uniunea Social Liberală este cea mai puternică alianță politică din România , în ultimii 20 de ani.

La evenimentul de lansare au participat numeroși reprezentanți ai presei scrise și audiovizuale din Basarabia și România.

Lansarea de la Chișinău este urmată de întâlniri ale candidaților cu alegătorii români din localitățile și raioanele Basarabiei.

Biroul de presă al candidaților USL Victor Alexeev și Cristian David


CANDIDAȚII USL: O ROMÂNIE PUTERNICĂ ADUCE PERSPECTIVA REÎNTREGIRII

November 26, 2012

Candidaţii pentru diasporă din partea Uniunii Social-Liberale din România le promit cetăţenilor moldoveni simplificarea la maximum a procedurii de redobândire a cetăţeniei române. Concurenţii electorali din partea cetăţenilor români cu drept de vot din Republica Moldova şi-au prezentat, astăzi, la Chişinău, programul. Printre obiectivele principale ale candidaţilor se numără şi unirea Republicii Moldova cu România.

Candidaturile pentru diasporă din partea USL sunt Victor Alexeev, pentru Camera Deputaţilor, şi Cristian David, pentru Senat. Ambii au anunţat că printre obiectivele pe care şi le-au stabilit se mai numără crearea unei bănci moldo-române, implementarea mai multor proiecte transfrontaliere şi energetice, dar şi promovarea cetăţenilor români din Moldova în funcţii administrative la Bucureşti. Candidaţii speră să obţină o susţinere masivă din partea moldovenilor.

“Aveţi nevoie de o Românie puternică, care să aducă după sine şi perspective europene şi reîntregirea pe care cu toţii o aşteptăm în zona Basarabiei”, a declarat Cristian David.

“Atâta timp cât nu arătăm că suntem o forţă, atâta timp nu vom fi auziţi şi la Bucureşti. Atâta timp cât nu dorim să participăm la procesul politic din Bucureşti, nici România nu se va pronunţa de o răspundere pentru noi”, a punctat Victor Alexeev.

La eveniment a participat şi fostul premier al României Călin Popescu-Tăriceanu. “Rar merg în străinătate, dar pentru noi, românii, Basarabia nu este o ţară străină. Rar mi se întâmplă să înceapă o reuniunea cu intonarea imnului României. Sunt convins că nu peste multă vreme vom avea cu toţii acelaşi imn”, a menţionat acesta.

Candidaţii îşi mai propun să construiască două poduri peste Prut pentru transportul rutier, în apropierea oraşelor Leova şi Cantemir, susţinerea Mitropoliei Basarabiei, dar şi să deschidă un studiou teritorial al Televiziunii Române. Pe 9 decembrie, în România vor avea loc alegeri parlamentare.

sursa: publika.md


CORESPONDENȚĂ AGERPRES: LANSAREA CANDIDAȚILOR USL LA CHIȘINĂU

November 26, 2012

Chişinău, 23 noiembrie 2012 – Corespondentul Agerpres, Cornel Ciobanu, transmite: Candidaţii Uniunii Social Liberale (USL) pentru funcţiile de parlamentari de diaspora – pentru Camera Deputaţilor colegiul uninominal 2, Victor Alexeev, şi pentru Senat colegiul uninominal 1, Cristian David – şi-au lansat vineri seara campania electorală la Chişinău.

Programul electoral al candidaţilor USL, care intră în campanie cu sloganul ”România pentru toţi românii”, prevede ”simplificarea maximă a legislaţiei şi procedurilor privind redobândirea cetăţeniei române, promovarea românilor basarabeni în funcţii administrative la Bucureşti, iniţierea a 1.000 de acorduri de înfrăţire şi parteneriat între administraţiile locale din cele două state”. De asemenea, Cristian David şi Victor Alexeev promit o iniţiativă de creare a Uniunii monetare România-Republica Moldova şi a Băncii Moldo-Române. Ei îşi propun şi atragerea Republicii Moldova în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă şi crearea unui post comun de televiziune.

”Este un proiect politic elaborat aici, pe loc, nu cu viziuni de la Bucureşti”, a declarat Victor Alexeev.

”Programul politic s-a făcut aici, ţinând cont de nevoile, priorităţile pe care le au cetăţenii Republicii Moldova care au dobândit cetăţenia română, sau doresc să o dobândească în continuare. De aceea, acest program este unul realist, legat de lucrurile care trebuie să se întâmple”, a declarat Cristian David.

Cei doi candidaţi au fost susţinuţi la Chişinău de reprezentanţi ai administraţiei publice locale de pe ambele maluri ale Prutului, dar şi de fostul premier român Călin Popescu Tăriceanu, care a reiterat sprijinul României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, dar şi pentru problemele românilor din această ţară.

La alegerile parlamentare din 9 decembrie în Republica Moldova vor fi deschise 14 secţii de votare, dintre care trei la Chişinău.

AGERPRES


CRISTIAN DAVID ŞI VICTOR ALEXEEV ŞI-AU LANSAT PROGRAMUL POLITIC LA CHIŞINĂU

November 26, 2012

Candidații pentru Camera Deputaților și Senatul României din partea Uniunii Social Liberale (USL), Victor Alexeev și Cristian David şi-au lansat astăzi programul politic la Chişinău. Evenimentul a avut loc în incinta Teatrului „Ginta Latină” din Capitală, la care au participat personalităţi marcante de pe ambele maluri ale Prutului, printre care fostul premier al României, Călin Popescu Tăriceanu.

„Suntem născuţi pe ambele maluri ale Prutului, dar avem un mare proiect politic comun. Vreau să demonstrez că se poate face politică fără a merge la Bucureşti. Vreau să reprezint interesele tuturor românilor de aici”, astfel şi-a început discursul candidatul pentru Camera Deputaţilor din Parlamentul României Victor Alexeev. El a pus accent pe simplificarea procesului de redobândire a cetăţeniei române pentru moldoveni. „Voi institui Linia fierbinte pentru denunţarea abuzurilor, neregulilor şi actelor de corupţie existente în procedura de redobândire a cetăţeniei române. De asemenea, voi propune completarea legislaţiei cu privire la spijinul acordat românilor de pretutindeni”.

La rândul său, candidatul USL pentru Senatul României în Colegiul Nr.1 Diaspora (Europa-Asia), Cristian David, a promis iniţierea a 1.000 de noi acorduri de înfrăţire şi parteneriat transfrontalier între administraţiile locale din România şi Republica Moldova. „Voi deschide birouri parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni, Orhei, unde vor fi primiţi în audienţă cetăţenii români din Republica Moldova”. El a subliniat necesitatea creării Băncii Moldo-Române, precum şi atragerea Republicii Moldova în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă, pentru asigurarea independenţei energetice de est.

În susţinerea lui Cristian David şi Victor Alexeev a susţinut un discurs şi fostul prim-ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu. „Vreau să aveţi toată încrederea că vă vom susţine în aspiraţiile voastre europene. Mi se pare regretabil că deseori din cauza unor obstacole administrative, moldovenii nu reusesc să-şi redobândească cetăţenia română”, a spus Tăriceanu. El i-a asigurat pe moldoveni că îi va susţine în procesul de integrare europeană şi a şi-a exprimat speranţa că în curând vom avea acelaşi imn.

Maria Ursu

sursa: adevarul.ro


VOTUL UTIL. VOTEAZĂ CU FOLOS PENTRU TINE, ALĂTURI DE MAJORITATEA ROMÂNILOR!

November 22, 2012

Votul util este important. Orice vot este o monedă de schimb pentru a obţine drepturi  în Parlament. Dacă nu ești atent, votul tău se poate pierde și va fi aruncat  în banca opoziției pentru patru ani.

În democrație, Puterea înseamnă posibilitate de a decide mersul lucrurilor prin Guvernare, în beneficiul celor mulți.

Opoziția, fiind minoritară și în afara Guvernării, este lipsită de această posibilitate.

Opțiunile de vot ale românilor din Țară sunt clare. 62% dintre români au declarat că vor vota pentru Uniunea Social Liberală (USL), cea mai puternică alianță politică din ultimii 20 de ani.

Partidele mici ca UDMR, PDL, PPDD au un sprijin slab printre români, sub 20%, și vor rămâne în afara guvernării în cazul în care programul lor nu corespunde cu cel al majorităţii românilor.

Majoritatea Parlamentară și Guvernul de la București sunt rezultatul voinței majorității românilor.

După alegeri, același vot poate cântări greu sau ușor. Când votezi, nu votezi pentru o persoană sau alta, ci votezi pentru tine.

Deputatul și senatorul care vor reprezenta Basarabia la București trebuie să aibă pârghii reale, guvernamentale, pentru a-și realiza programele politice din campania electorală, în folosul românilor.

Fără sprijin guvernamental și fără acoperire financiară, orice program politic, oricât de bine întocmit de către orice candidat, este nul.

Românii din Basarabia trebuie să câştige din acest VOT şi au responsabilitatea maximă de a nu-şi anula drepturile.

Vor fi ei reprezentați la Guvernare, prin aleșii lor, sau vor trebui să aștepte stingher, patru ani, în banca opoziției?

Pentru românii din Basarabia este important ca timp de patru ani să beneficieze de avantajele pe care le poate oferi Majoritatea Parlamentară și Guvernul instalat de ea la București.

USL, alianţa în numele căreia candidez, are cel mai mare suport popular din România ultimilor 20 de ani.

Această majoritate va permite înfăptuirea unui program politic coerent, bazat pe apărarea intereselor naţionale şi va putea acţiona inclusiv prin modificarea Constituţiei în beneficiul românilor aflaţi în afara graniţelor naţionale.

Pentru prima oară în istorie votul românilor basarabeni poate ajuta la consolidarea fundamentală a Statului Român.

Eu, Victor Alexeev,  îmi asum să reprezint interesele românilor basarabeni, indiferent de votul pentru parlamentare, prin influenţa pe linie de partid, dar scopul nostru este de a maximiza pârghiile de care dispunem şi să avem o voce reprezentativă şi cu putere în Parlamentul de la Bucureşti.

Tu alegi cât să valoreze votul tău după alegeri.

Nu-ți risipi votul! Votul înseamnă reprezentare şi drepturi reale!

Votează cu folos pentru tine, alături de majoritatea românilor!

Primul sondaj făcut în campania electorală

Primul sondaj făcut în campania electorală


CETĂŢENIA ROMÂNĂ PENTRU TOŢI ROMÂNII! DEZBATERE PUBLICĂ PE MARGINEA A DOUĂ PROIECTE DE LEGE. EXPUNE-ŢI PĂREREA AICI!

October 25, 2012

Organizaţia PSD România în Republica Moldova se ţine de cuvânt. Readucem în atenţia publică subiectul cetăţeniei române pentru românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care şi-au dobândit cetăţenia prin naştere, precum şi pentru urmaşii lor.

Grupul de lucru, creat de Organizaţia noastră şi format din jurişti din Republica Moldova, a elaborat două proiecte de lege: Despre modificarea şi competarea legii cetăţeniei române şi Despre modificarea şi completarea legii cu privire la actele de stare civilă.

Indiferent dacă aţi redobândit deja cetăţenia română, dacă sunteţi în aşteptarea aprobării cererii de redobândire sau dacă încă nu aţi iniţiat procedurile de redobândire, indiferent dacă sunteţi din Republica Moldova, din Ucraina sau din România, ori de oriunde din lume, vă invităm pe toţi să vă pronunţaţi pe marginea celor două proiecte de lege, contibuind pozitiv la ameliorarea lor. Într-un asemenea subiect important trebuie să manifestăm o solidaritate românească exemplară. Toate propunerile constructive  vor fi luate în consideraţie.  Comentariile care nu se referă la obiectul dezbaterii nu vor fi acceptate.

Prezentăm mai jos cele două proiecte de lege, împreună cu Expunerea de motive pe marginea fiecăruia dintre ele.

Organizaţia PSD România în Republica Moldova

***

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

PROIECT DE LEGE

Despre modificarea şi completarea articolului 11 din Legea cetăţeniei române

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. 11 din Legea cetăţeniei române se completează cu alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:

 Alineatul (2), Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere, potrivit legilor în vigoare până la data de 23 august 1944, precum şi descendenţii lor până la gradul IV, pot solicita transcrierea ori înscrierea în Registrul de Stare Civilă din România a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, în condiiţiile Legii nr. 119/1996 – Cu privire la actele de stare civilă”.

Art. 13 din Legea cetăţeniei române se completează cu alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:

Alineatul (2) Prevederile alineatului precedent nu se referă la cetăţenii români din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.

Art. 20 din Legea cetăţeniei române se completează cu alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:

Alineatul (2) Prevederile alineatului precedent nu se referă la cetăţenii români care au dobândit cetăţenia în condiţiile art. 11, alineatul (2) sau localizaţi teritorial înBasarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

 

EXPUNERE DE MOTIVE

Art. 11 din Legea nr. 21/1991 necesită a fi modificat, întrucât nu corespunde realităţii şi intră în contradicţie cu articolul 5, alineatul 2 din Constituţia României „Cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă. De asemenea mai intră în contradicţie cu articolul 5, alineatul 2, litera b) din Legea nr. 21/1991 – în sensul că sunt  cetăţeni români copiii care s-au născut în afara României şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română şi art. 33 din Legea specială – sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare. Articolul 11, în forma şi conţinutul lui actual, în temeiul căruia redobândesc cetăţenia română basarabenii şi bucovinenii este necostituţional.

Cadrul legislativ românesc trebuie privit în ansamblul său, din punctul de vedere al principiului complementarităţii actelor normative care îl constituie, în acord cu principiul continuităţii Statului Român şi, implicit, al cetăţeniei sale.  Principiul continuităţii statului şi al instituţiei cetăţeniei lor au fost şi sunt aplicate de diverse state membre ale Uniunii Europene, ca Estonia, Letonia, Lituania, Germania, Italia şi altele, precum şi de state extracomunitare, cum este, bunăoară, Federaţia Rusă.

Principiul continuităţii Statului Român şi a instituţiei cetăţeniei sale neîntrerupte li se aplică românilor intrafrontalieri şi trebuie să li se aplice, în egală măsură, nediscriminatoriu, şi românilor extrafrontalieri. Nici o diferenţă de tratament nu se justifică în acest caz şi vine în contradicţie cu bunele practici europene şi internaţionale în materie de cetăţenie.

Este de reţinut în acest context şi că:

Actul Unirii votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918 nu a fost anulat de nimeni niciodată, ca şi Decretul Lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, asupra UNIREI BASARABIEI CU VECHUL REGAT AL ROMÂNIEI, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 8 din 10 aprilie 1918;

Legea nr. 793 – pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 03 septembrie 1941, lege neabrogată până în prezent, care în art. 1 spune clar:„Au fost şi sunt români:

a)     Toţi locuitorii din teritoriile desrobite care potrivit legilor în vigoare la 28 iunie 1940 se bucurau de naţionalitatea română.

b)    Copii născuţi la 28 iunie 1940, sau după această dată, pe teritoriile desrobite dacă tatăl sau în cazul copilului nelegitim mama, au fost şi sunt cetăţeni români, potrivit prevederilor de la litera a;

c)     Regulamentul nr. 15 – privitor la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 26 mai 1942, publicat în Monitorul Oficial al României, partea 1, nr. 110” (Acest act normativ nu a fost abrogat de nimeni niciodată, producând efecte juridice până în prezent).

Capitolele I şi II din Regulamentul nr. 15 privitor la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 26 mai 1942 prevăd:

„ Capitolul I. Dispoziţii Generale:

Art. 1 – Constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legea pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii române din 24 februarie 1924, cum şi de art. 1 şi 2 din Legea nr. 793 din 1941, pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, se va face în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament.

Capitolul II. Calitatea de cetăţean român

Art.2 – Au fost şi sunt cetăţeni români:

  1. Locuitorii din teritoriile desrobite Bucovina de Nord şi Basarabia, care potrivit legilor în vigoare la data de 28 iunie 1940, se bucurau de naţionalitatea română.
  2. Copii născuţi la 28 iunie 1940, sau după această dată pe teritoriile desrobite Bucovina de Nord, Basarabia şi Ţinutul Herţa, dacă tatăl, sau în cazul copilului nelegitim mama, au fost şi sunt cetăţeni români, potrivit prevederilor de la nr. 1.”

Legea nr. 793 şi Regulamentul nr. 15 nu au fost abrogate de nimeni niciodată.

Constituţia Romaniei prevede:

Art. 5, alineatul 2 – Cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă”.

Potrivit art. 5, alineatul 2 din Constituţia României – cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă, chiar dacă din cauza modificărilor teritoriale Basarabia, Ţinutul Herţa şi Bucovina de Nord au fost anexate la URSS, iar după destrămarea imperiului sovietic fac parte din statele Republica Moldova şi Ucraina.

Doar simpla voinţă neviciată poate duce la renunţarea la cetăţenie, exprimată printr-un demers individual. Or, nu se poate renunţa la cetăţenia unui stat printr-o cerere făcută unei autorităţi străine. Românii din Basarabia, Ţinutul Herţa şi Nordul Bucovinei, născuţi pe teritoriul României până la 23 august 1944, precum şi descendenţii lor pînă la gradul III, fiind cetăţeni români prin naştere, nu au renunţat printr-o cerere autorizată către Statul Român la cetăţenia română şi nici Statul Roman nu i-a lipsit de cetăţenia română.

Aşadar, situaţia românilor din Basarabia, Ţinutul Herţa şi Bucovina de Nord se circumscrie dispoziţiilor art. 5, alineatul 2, lit. b) din Legea nr. 21/1991, în sensul că este considerat cetăţean român cel născut în străinătate, dacă cel puţin unul dintre părinţi este cetăţean român.

Astfel, descendenţii până la gradul III aI cetăţenilor români născuţi până la 28 iunie 1940 pe teritoriul României au dobândit cetăţenia română prin naştere în străinătate, fiind născuţi din părinţi cetăţeni români.

Dobândesc cetăţenia româna la acordare prin cerere doar cei care nu au avut-o niciodată şi nici ascendenţii lor nu au fost legaţi de Statul Român prin cetăţenie. Redobândesc cetăţenia româna la acordare prin cerere, doar cei care au fost cetăţeni români, dar au pierdut-o din motive neimputabile lor.

Procedura de dobândire a cetăţeniei române prin acordare la cerere, este prevăzută de legea specială şi anume capitolul III al legii 21/1991. Competenţa privind acordarea la cerere a cetăţeniei fiind atribuită Ministerului Justiţiei şi nu se referă la românii din Basarabia,  Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care au  dobândit-o deja prin naştere.

***

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

PROIECT DE LEGE

Despre modificarea şi completarea art. 42 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă 

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. 42 alin (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Alineatul 4. Cetăţenii români, şi descendenţii lor până la gradul IV, ale caror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care au aparţinut României, iar în prezent se află pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea actelor de stare civilă la toate Direcţiile Judeţene de Stare Civilă din România, în baza extrasului de pe actul de stare civilă ce se găseşte în păstrarea Arhivelor Naţionale din aceste state.

Art. 42 urmează a fi completat cu alineatul (5), după cum urmează:

Alineatul 5. Transcrierea extraselor, duplicatelor de naştere în registrele de stare civilă română se face cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale de la locul solicitării transcrierii, şi cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanei sau, după caz, al Directiei Generale de Evidenţă a Persoanelor a municipiului Bucureşti.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

EXPUNERE DE MOTIVE

pe marginea proiectului de lege privind modificarea şi completarea art. 43 din Legea nr. 119/1996 cu cu privire la actele de stare civila

Condamnarea oficială a regimului comunist şi adrarea României la Uniunnea Europeană au deschis calea înlăturării unor consecinţe nefaste ale ocupaţiei sovietice, efectele care persistă şi astăzi putând fi înlăturate doar prin măsuri reparatorii efective, de natură legislativă.

Întârziată impardonabil, recunoaşterea (termen distinct de dobândire sau redobândire şi de care ne delimităm) cetăţeniei române pentru acele persoane care au dobândit prin naştere cetăţenia româna sau care au dobândit-o ca locuitori ai  Regatului  României până la ocuparea de către URSS la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial  a ţării noastre (Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa), precum şi pentru descendenţii lor, trebuie să se facă printr-o procedură simplificată, pe baza principii clare (continuitatea Statului Român şi instituţia neîntreruptă a cetăţeniei române).

Era de aşteptat ca după 1989  printr-o modificare a legii speciale cu efect reparatoriu, Statul Român să recunoască în bloc, din oficiu, drepturile (rezultând din calitatea de cetăţean român) tuturor acestor persoane şi ale descendenţilor lor, iar mai apoi la autoritatea administrativă să se facă  simple verificări şi înregistrări în evidenţa populaţiei, cu eliberarea actelor de stare civilă şi de identitate. Redobândirea cetăţeniei Române în temeiul art. 11 din Legea specială nu se referă la cetăţenii români şi descendenţii lor de până la gradul III şi, la ora actuală deja şi la gradul IV, care locuesc pe teritoriile care au făcut parte integrantă din Statul Român până la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial.

Cetăţenii români din aceste teritorii nici nu pot formula o asemenea cerere de redobândire  a cetăţeniei române în adresa Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti pentru simplul motiv că nu au pierdut şi nici nu le-a fost retrasă cetăţenia româna pe care au dobândit-o prin naştere (iar descendenţii lor  sunt cetăţeani români născuţi peste hotare din părinţi cetăţeni români).

În condiţiile în care situaţia acestor cetăţeni români nu se încadrează în niciuna din situaţiile pentru dobândirea, acordarea sau redobândirea cetăţeniei române prevăzute de legea 21/ 1991, fiindcă nu există niciun act normativ prin care românii basarabeni şi nord-bucovineni să fi fost lipsiţi de cetăţenia română, situaţia lor se încadreză perfect în prevederele articolului 43, alineatul 4 din Legea nr. 119/1996 “Cu privire la actele de stare civilă”. 

Potrivit Legii nr. 793, pentru reglementarea  cetăţeniei  locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicată în Monitorul Oficial nr. 209 din 06 septembrie 1941 şi Regulamentul nr. 15, cu privire la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicat în Monitorul Oficial nr. 119 din 26 mai 1942, (Legi neabrogate de nimeni niciodată), locuitorii Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa au dobândit cetăţenia română prin naştere, fapt dovedit prin legea şi Regulamentul mai sus indicate.

Conform articolului 5, alineatul  2,  litera b) din Legea cetăţeniei române  nr. 21/l99l, modificată şi completată, copiii născuţi din părinţi cetăţeni români în afara României sunt cetăţeni români. Descendenţii până la gradul trei, şi deja până la gradul patru, ai cetăţenilor români născuţi în aceste teritorii sunt cetăţeani  români. Astfel, ei au dobândit cetăţenia română în afara ţării, fiind născuţi din părinţi cetăţeni români. Conform articolullui 5, alineatul (2) din Constituţia României, cetăţenia română nu-i poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.  În aceste condiţii, situaţia lor se circumscrie dispoziţiilor articolului 5, alineat (2) din Constituţia României şi articolului 5, alineat (2),  litera b din Legea 21/1991, în sensul că sunt cetăţeni români cei născuti în străinătate, dacă măcar unul dintre părinţi este cetăţean român.

Pornind de la necesitatea modificării şi completării Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, ajungem în mod firesc la necesitatea modificării şi completării articolului 42 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. 

Conform articolului 42, alineatul (4), (varianta propusa spre modificare) din legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cetăţenii români şi descentenţii lor până la gradul III ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care s-au aflat în cuprinsul Statului Român, iar în prezent se află pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea, transcrierera şi eliberarea actelor de stare civilă.

Locuitorii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care s-au născut pe teritoriul României până la 23 august 1944, şi descendenţii lor până la gradul IV, au naţionalitate română. Toţi românii din localităţile indicate în  Legea Administrativă nr. 1570 din 15 iulie 1938, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 187 din 14 august 1938, localităţi ocupate de URSS la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial, îşi pot transcrie actele de stare civilă, prezentând extrasele (duplicatele) din Arhivele Naţionale.  În prezent, extrasele certificatelor de naştere ale acestor cetăţeni români se află în gestiunea instituţiilor arhivistice ale altor state: Republica Moldova şi Ucraina.

Cetăţenilor  români şi descendenţilor acestora până la gradul III, din teritoriile mai sus indicate, trebuie să li se poată întocmi şi elibera acte de stare civilă la toate Direcţiile Judeţene de Stare Civilă din România. Redobândirea cetăţeniei române nu se referă la românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care deţin cetăţenia prin naştere, această cetăţenie transmiţându-li-se şi descendenţilor lor până la gradul III sau IV.