DUMITRU BUZATU – PRIETENUL BASARABIEI

October 17, 2014

 

Buzatu Dumitru

Președintele Consiliului județean Vaslui, domnul Dumitru Buzatu, este un om dintr-o bucată.

Român cu suflet larg, minte trează și inimă caldă, Dumitru Buzatu este oficialul român care vizitează cel mai des, practic săptămânal, Basarabia.

Sutele și miile de kilometri pe care îi parcurge într-un an în vizitele sale de lucru din Basarabia conturează o geografie de suflet: Cahul, Cantemir, Leova, Nisporeni, Cimișlia, Hâncești, Chișinău, Orhei.

Astăzi îl poți vedea la Cantemir, discutând la fața locului despre lucrările de reutilare a podului Leca-Fălciu, peste câteva zile îl poți vedea la Cimișlia, discutând cu primarul din localitate despre proiecte comune, peste alte câteva zile îl poți întâlni la Leova, discutând cu președintele raionului despre posibilitatea refacerii podului Leova-Bumbăta, iar peste alte câteva zile îl poți vedea la Chișinău, rezolvând probleme ale parteneriatului dintre cele două maluri ale Prutului, iar peste alte câteva zile îl poți întâlni la Nisporeni, discutând despre refacerea podului Grozești-Grozești și despre proiecte de infrastructură finanțate de către Consiliul județean Vaslui, peste alte câteva zile îl vezi la Hâncești, interesându-se de starea drumului Ivanovca-Obileni-Cotul Morii, la a cărui construcție a pus umărul din plin ca partener într-un proiect transfrontalier, ca peste alte câteva zile să îl observi la Orhei, inaugurând bustul poetului național Mihai Eminescu dăruit orheienilor de către vasluieni.

La cei 59 de ani de viață, Gheorghe Buzatu este în plină forță și valorifică în beneficiul românilor din Basarabia experiența sa de parlamentar (1992-2004) și de reprezentant al administrației publice locale: vicepreședinte (2004-2012) și președinte al Consiliului județean Vaslui (din 2012 până azi).

Născut în satul Ruginoasa, Iași, localitate cunoscută datorită Palatului Domnitorul Unirii Alexandru Ioan Cuza, Dumitru Buzatu este un om care a purtat întotdeauna cu sine spiritul Unirii.

Dumitru Buzatu se gândește în fiecare zi la Basarabia și la oamenii ei extraordinari, cu bucuriile și necazurile lor. El știe că o faptă mică adăugată în fiecare zi lucrării unirii noastre valorează mai mult decât o mie de discursuri unioniste care rămân până la urmă vorbe în vânt.

Om al faptelor, nu al vorbelor deșarte, Dumitru Buzatu este un patriot adevărat. Mă bucur să îl pot avea ca prieten. Îi mulțumesc că există.

Victor Alexeev

Advertisements

PONTA ȘI LEANCĂ AU PUS TEMELIA SEDIULUI TEATRULUI ”B. P. HAȘDEU” DIN CAHUL

October 10, 2014

Chisinau si Bucuresti, Victor Ponta, le unesti!

Premierul României, Victor Ponta și omologul său moldovean, Iurie Leancă, au pus piatra de temelie pentru construcția unui sediu al Teatrului din Cahul. 

Tradiţional, Victor Ponta a fost întâmpinat cu pâine şi sare, după care a mers pe şantier. 

”Am fost cu trei luni în urmă la o premieră de excepţie aici şi am fost impresionat de profesionalismul actorilor şi dăruirea lor. Dar am rămas derutat când am văzut sediul şi am vrut sa punem la dispozitie un sediu modern. Apoi am mers la Bucureşti şi i-am povestit domnului Ponta că ne lispseşte un astfel de teatru, pentru ca oraşul să devină o urbe modernă. Iată peste trei luni suntem aici şi am pus prima piatră de temelie. Astăzi va fi o zi cu mai multe cadouri făcute pentru moldoveni din partea colegilor de la Bucureşti. Prin acest teatru modern Cahulul va şti să prospere şi va deveni un oraş pe deplin european. Am fost împreună cu dl prim-ministru la aeroport şi avem şanse să transformăm acest aeroport în unul regional de unde să zboare cetăţenii din Moldova, Ucraina şi România”, a menţionat premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă.

Premierul României, Victor Ponta, a declarat că este bucuros că participă la un asemenea eveniment şi că ar vrea să fie invitat ulterior la premiera primului spectacol din viitorul sediu.

”Am fost primiţi cu mult soare şi am vrut să fiu prezent la acest un proiect. Sunt mzulte lucruri pe care putem să le facem împreună, fie că vorbim de gazoduct,grădiniţe, şcoli sau actori talentaţi care trebuie să aibă mai mulţi spectatori şi spectacole. Cahulul este un oraş în care avem un consulat. Porţile se deschid uşor, uşor. Sunteţi trataţi şi în România si în Europa ca prietnei şi oameni cu care vrem să locuim împreună. Aş vrea să fim toţi, cu aşa mult soare, atunci când clădirea va fi finalizată, şi să mă invitaţi la prima piesă pe care o vor juca actorii în noul teatru de la Cahul. Asta e dorinţa mea cea mai mare”, a declarat premierul României.

Construcţia tearului va costa 800 000 de euro şi va începe în martie, anul viitor. Un memorandum în acest sens a fost semnat de ministrul Culturii Monica Babuc şi ministrul de Exrterne al României, Titus Corlăţean.

“Este un eveniment extraordinar şi o investiţie în eternitate pentru că investiţia în educaţie este o investiţie în viitorul nostru, în copii. Acest gest al autorităţilor române este un argument în ceea ce priveşte relaţiile noastre de frăţietate şi de adevărată solidaritate şi prietenie”, a spus ministrul Culturii, Monica Babuc.

Vizita precedentă în Moldova a premierului României, Victor Ponta, a avut loc la sfârşitul lunii august.

Sursa: publika.md


REPUBLICA TANCHISTĂ MOLDOVA

August 15, 2014

Leuseni.-tanc-sovietic

Pe drumul unui mic cătun

Venea un rus. Venea și-un tun.

Și tunul rus, și rusul tun.

Păstorel Teodoreanu, ”Rusul și tunul”

Cu tancurile rusești îndreptate împotriva UE

Propaganda sovietică e vie în Republica Moldova. În afară de faptul că monumente sau busturi ale lui Lenin stau în picioare în mai multe orașe și sate, o armată întreagă de tancuri și tunuri sovietice, toate cu țevile îndreptate amenințător spre România (deci și împotriva NATO și a UE), este parcă gata de a porni la atac.

Geografia tanchistomaniei

La Leușeni, chiar la poarta de intrare în Basarabia, o mamă de tăncoi sovietic, cocoțat sus pe un postament din vârful dealului, țintește spre malul drept al Prutului.

La Cahul, principalul nostru oraș din sud, un tanc la fel de barosan are țeava îndreptată spre aceeași țintă, România, iar în fața gării auto un tun sovietic stă de-a gata să-și scuipe obuzele pe direcția Oancea.

La Bălți, principalul nostru oraș din nord, un tanc sovietic instalat încă în anul 1969, printr-o dispoziție a ministrului apărării fostei URSS, ”la cererea unui grup de elevi din oraș”, stă tot cu țeava împotriva României.

La Giurgiulești, o altă poartă de intrare în Basarabia, un tun rusesc țintește spre Galați.

La Comrat – un alt tanc. Ca să aibă și găgăuzii măcar unul. Dar și acesta tot împotriva României este orientat.

La Tiraspol, de!, altă mamă de tanc îndreptat contra României, dar acolo guvernul de la Chișinău este neputincios.

La Dubăsari – alt tanc.

La Grigoriopol – încă un tanc.

La Cinişeuţi, în raionul Rezina – iarăși un tanc. Și tot cu țeava îndreptată contra României.

La Cornești, în raionul Ungheni – alt tanc. Cu țeava îndreptată – ați ghicit! – împotriva României.

La Mingir, în raionl Hâncești – încă un tanc gata să pornească pe direcția României. Numai că acest monument al militarismului sovietic a fost instalat în 2010, sub guvernarea Alianței pentru Integrare Europeană! Și chiar pe banii Guvernului AIE! El glorifică imperialismul și agresiunea sovietică din Afganistan.

Noi nu avem nevoie de propaganda militarismului sovietic

Tanchistomania și tunofilia Chișinăului este suspectă. Apetitul Chișinăului pentru militarismul sovietic ridicat la nivel de monument propagandistic provoacă dezgust și neîncredere. Guvernul Alianței pentru Integrare Europeană refuză să se autosesizeze asupra problemei aflării în cirulație a materialelor de propagandă vizuală sovietică, cu caracter ideologic comunist. În această categorie de materiale de propagandă vizuală sunt și monumentele cu caracter militar.

Mai mult, cele 3 guverne ale Alianței pentru Integrare Europeană de după 2009 nu au reacționat adecvat nici la demersurile energice ale societății civile privind demontarea tancurilor și tunurilor rusești și a altor monumente ideologice înșurubate în pământul Moldovei de către regimul sovietic de ocupație.

Demersuri pentru demontarea tancurilor și tunurilor armatei sovietice de ocupație au existat destule. Ne amintim cu toții despre demersurile Mișcării ANTITANC, despre rezoluții adoptate la adunări ale cetățenilor, despre documente adoptate de partide și mișcări social-politice, despre demersuri ale autorităților publice locale, despre programele electorale ale celor care anunțau o ”Moldovă fără comuniști”, despre multele materiale din presa locală și cea centrală.

Dar cel mai bine ne amintim despre faptul că Republica Moldova, care a aderat la Consiliului Europei în 1996, și-a asumat în această calitate un șir de angajamente cu privire la demontarea moștenirii regimului totalitar comunist de ocupație.

Ce au făcut balticii și nu am făcut noi?

Tancuri și tunuri sovietice pe postamente au fost și în Estonia, Lituania și Letonia. De mai bine de două decenii nu mai este niciunul. Toate au fost demontate. Aceste trei state post-sovietice sunt de mulți ani membre ale Uniunii Europene și ale NATO și pentru că guvernele lor cu adevărat patriotice și europene au avut grijă să îndepărteze la timp moștenirea ideologică a propagandei sovietice.

Când vă veți conforma Rezoluțiilor APCE și veți demonstra că vă deosebiți de Voronin, domnilor guvernanți?

Întrebarea noastră legitimă către Guvernul de la Chișinău este: Când va începe Republica europeană Moldova să pună în aplicare Rezoluția APCE nr. 1096 (1996) și Rezoluția APCE nr. 1481 (2006)? Când, domnule Iurie Leancă?

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei le-a cerut statelor membre ale organizaţiei, deci şi Republicii Moldova, să sustragă din uz şi din circulaţie toate materialele de propagandă vizuală cu caracter ideologic comunist, fiind vizate şi monumentele, inclusiv cele cu caracter militar. Este vorba de Rezoluţiile APCE nr. 1096 (1996) cu privire la măsurile de demantelare a moștenirii fostelor regimuri totalitare comuniste și Rezoluția nr. 1481 (2006) cu privire la necesitatea condamnării internaționale a crimelor regimurilor totalitare comuniste?

Când, domnule prim-ministru Iurie Leancă, când? Când, doamnă ministru al Integrării Europene, Natalia Gherman, când? Ce vă lipsește, ce nu vă ajunge ca să urmați exemplul estonienilor, letonilor și lituanienilor? Prin ce vă deosebiți dumneavoastră de odiosul regim al comunistului Voronin în abordarea acestei probleme?

Nu vom avea niciodată o Republică autentic europeană Moldova, cât guvernanții mențin, absurd și complice cu propaganda Moscovei, o Republică tanchistă sovietică Moldova.

 


LA CAHUL, UNUL DINTRE CONTRACANDIDAȚI A ÎNCĂLCAT LEGISLAȚIA ELECTORALĂ

December 9, 2012

La Cahul, între ora 07.00 a zilei de sâmbătă, 8 decembrie 2012, și ora 10.00 a zilei de duminică, 9 decembrie, la o distanță mai mică de 50 de metri de secția de votare nr. 181 din incinta Consulatului General al României (strada B. P. Hașdeu nr. 11), au fost lipite mai multe afișe electorale ale contracandidatului meu, Eugen Tomac, ceea ce constituie o încălcare flagrantă a legislației electorale române. Respectivele afișe electorale, conținând îndemnul de a vota în favoarea acestui contracandidat, au fost eliminate abia astăzi la ora 10.00, urmare a intervențiilor repetate și insistente ale reprezentanților USL adresate Biroului electoral al secției de votare nr. 181.

Amintesc că, potrivit legislației române în vigoare, campania electorală pentru alegerile în Camera Deputaților și Senatul României s-a încheiat în ziua de 8 decembrie 2012, la ora 07.00. Începând cu această limită de timp, orice activitate propagandistică în favoarea oricărui candidat cade sub incidența legilor române, constituind o încălcare flagrantă.

Primim din teritoriu mai multe semnale privind abuzurile la care se dedă acest contracandidat. Nu vă lăsați influențați de tertipurile și mijloacle ilegale la care recurg cei care nu sunt în stare să participle cinstit la competiția electorală!

Vom reveni cu alte informații.

Victor ALEXEEV
Mergi la VOT
Votul tau conteaza


ASTĂZI INAUGURĂM BIROUL EUROPARLAMENTARULUI VIORICA DĂNCILĂ LA CHIȘINĂU

December 7, 2012

Viorica Dancila
Astăzi, vineri, 07 decembrie 2012, la ora 12.00, va fi inaugurat Biroul europarlamentarului Viorica Dăncilă la Chişinău, pe adresa: strada Sfatul Ţării 18, etaj II, în incinta Teatrului „Ginta Latină”. Doamna europarlamentar Viorica Dăncilă va fi prezentă la eveniment.

Inaugurarea Biroului europarlamentar va fi urmată de o Conferinţă de presă care se va ţine în Sala de conferinţe a Teatrului „Ginta Latină”.

Este vorba despre o premieră absolută. Biroul europarlamentarului Viorica Dăncilă este primul birou al unui membru al Parlamentului de la Bruxelles care va funcţiona în afara spaţiului comunitar actual.

Este o onoare pentru noi că acest Birou este inaugurat anume la Chişinău. Biroul se deschide la cererea unui număr mare de cetăţeni români de la răsărit de Prut, pentru ca orice doritor să poată primi asistenţa calificată din partea unui europarlamentar în chestiuni care privesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor europeni de la noi.

Viorica Dăncilă este europarlamentar român.

S-a născut la 16 decembrie 1963, la Roşiorii de Vede, județul Teleorman, România.

Studii: Master “Spațiul Public European” – Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Administrație Publică, București (2004-2006). Facultatea Forajul Sondelor și Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, Ploiești (1983-1988). Specializări: programarea și managementul proiectelor, bazele economiei petroliere și luarea deciziilor, expert în armonizarea legislativă – integrare europeană.

Activitate profesională: Inginer la “Petrom SA” – membru OMV Grup, Aria de Operare Videle, Serviciul Monitorizare Producție Țiței și Gaze (1988-2009). Profesoară la Liceul Industrial Videle (1997-1998).

Activitate politică: Deputat în cadrul Parlamentului European (2009-Prezent); Vicepreședinte al Organizației Naționale de Femei a PSD (2010-Prezent); Lider grup europarlamentari PSD din cadrul PE (Martie 2010 – Martie 2011); Consilier Județean PSD (2008-2009); Membru în Consiliul Național al PSD (2005-2009); vicepreședinte al Organizației Județene PSD Teleorman (2005 – 2011); președinte al Organizației Județene de Femei a PSD (2005 – Prezent). Președinte al Organizației de Femei PSD Oras Videle (2000-2003); Consilier local PSD Oraș Videle (2004-2008); Președinte al Organizației PSD Oraș Videle (2003-2011).

Face parte din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor și Democraţilor din Parlamentul European.

Este membru în mai multe Comisii ale Parlamentului European:

AGRI Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală
DMAS Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Mashrek
DMED Delegaţia la Adunarea Parlamentară a UE pentru Mediterana
REGI Comisia pentru dezvoltare regională
D-MD Delegaţia la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova
DEPA Delegaţia la Adunarea Parlamentară Euronest


VICTOR ALEXEEV: AM CERUT MINISTERULUI DE EXTERNE DE LA BUCUREȘTI CLARIFICAREA DREPTULUI DE VOT AL CETĂȚENILOR ROMÂNI DIN BASARABIA CARE POSEDĂ CARTE DE IDENTITATE, DAR NU ȘI PAȘAPORT ROMÂNESC

December 6, 2012

Victor Alexeev Deputat
Așa cum am făcut cunoscut anterior, echipa mea i-a adresat onoratului Minister al Afacerilor Externe al României trei memorii, la 31 octombrie 2012, 09 noiembrie 2012 și 12 noiembrie 2012, privind secțiile de votare organizate în Republica Moldova pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, precum și privind dreptul cetățenilor români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova de a-și exercita dreptul de vot prezentând Pașaportul românesc și Buletinul de identitate moldovenesc cu mențiunea privind domiciliul efectiv în Republica Moldova.

În răspunsul la memoriile noastre anterioare ni s-a comunicat faptul că numărul secțiilor de votare a fost mărit la 19 și că ”persoanele cu dublă cetățenie, română și a Republicii Moldova, aflate în posesia unei cărți de identitate românești, în care figurează ca domiciliu legal o adresă din România, dar care locuiesc efectiv pe teritoriul Republicii Moldova și dețin și o carte de identitate eliberată de autoritățile din Republica Moldova, vor fi tratate în raport cu legea română ca cetățeni români cu reședința în străinătate. Aceștia vor putea vota pe baza pașaportului românesc, iar ca dovadă a reședinței în Republica Moldova vor prezenta cartea de identitate moldovenească, cu mențiunea adresei la care locuiesc”.

Răspunsul clarificator pe care l-am primit din partea Ministerului Afacerilor Externe rezolvă în mare parte chestiunea dreptului de vot al cetățenilor români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova și asta în situația în care, la alegerile parlamentare din anul 2008, dreptul de vot al cetățenilor români cu domiciliul efectiv Republica Moldova a fost limitat abuziv de către fosta guvernare PDL-UDMR, acest drept putând fi exercitat atunci doar la prezentarea Pașaportului românesc. Acum, abordarea corectă pe care autoritățile Statului Român o au în chestiune ne bucură și face dovada unui tratament corect, bazat pe lege, fără limitări, discriminări sau diferențe de tratament.

Totodată, urmărind explicațiile date până în acest moment de autoritățile competente ale Statului Român, observăm, pe de o parte, că, DE FAPT, cetățenii români stabiliți în state membre ale Uniunii Europene își vor putea exercita dreptul de vot, pe 9 decembrie 2012, la prezentarea a) Pașaportului românesc cu mențiunea privind stabilirea domiciliului peste hotare; b) Pașaportului românesc cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a oricărui document eliberat de autoritățile străine prin care se face dovada reședinței în străinătate; c) Cărții de identitate românești cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a oricărui document eliberat de autoritățile străine prin care se face dovada reședinței în străinătate.

Observăm, pe de altă parte, că cetățenii români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova își vor putea exercita dreptul de vot, pe 9 decembrie 2012, doar la prezentarea: a) Pașaportului românesc cu mențiunea privind stabilirea domiciliului în Republica Moldova; b) Pașaportului românesc cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova cu mențiunea adresei la care locuiesc.

În cazul cetățenilor români domiciliați efectiv în Republica Moldova nu este prevăzută posibilitatea de exercitare a dreptului de vot la prezentarea Cărții de identitate românești cu mențiunea privind domiciliul legal în România și a Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova cu mențiunea adresei la care locuiesc.

Este cunoscut că în Republica Moldova locuiește un număr semnificativ de cetățeni români, cu dublă cetățenie, română și a Republicii Moldova, cetățeni care, fie din motive religioase, fie din motive de convingere, fie din motive practice sau de altă natură, și-au perfectat doar Cartea de identitate românească și posedă și un Buletin de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova cu mențiunea adresei la care locuiesc efectiv.

Din moment ce această categorie de cetățeni români nu-și va putea exercita dreptul de vot în cadrul scrutinului parlamentar din 9 decembrie 2012, asistăm, practic, la o restrângere a dreptului constituțional de vot al cetățenilor români stabiliți în Republica Moldova, posesori ai Cărții de identitate românești și ai Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova.

Menționăm între altele că cetățenii români din această caterogie pot intra și ieși din România, prezentând autorităților de frontieră Cartea de identitate românească și Pașaportul eliberat de autoritățile din Republica Moldova, neavând nevoie de viză de intrare sau de ședere în țară.

În opinia noastră, această situație ridică o chestiune principială din perspectiva: a) egalității tuturor cetățenilor români în fața legilor Statului Român și a autorităților publice române; b) unității de tratament la care sunt îndreptățiți din partea aurotităților Statului Român, inclusiv din partea autorităților electorale; c) neadmiterii discriminării sau prvilegiilor pe criteriul locului de reședință sau de domiciliu sau pe criteriul tipului actului românesc de identitate valabil (Pașaport sau Carte de identitate).

Încercând o corelare a situației DE FAPT, cu cea DE DREPT, menționăm că articolul 16 (Egalitatea în drepturi) din Constituția României stipulează că ” (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.

În același timp, articolul 36 (Dreptul de vot) din Constituția României stabilește că ”(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. (2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale”.

De asemnea, articolul 53 (Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituția României stabilește că ”(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Constatăm, în lumina prevederilor constituționale invocate, că cetățenii români domiciliați efectiv în Republica Moldova și posesori ai Cărții de identitate românești și ai Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova și care nu posedă, din diverse motive temeinice, Pașaport românesc sunt îndreptățiți la egalitate de tratament din partea autorităților Statului Român, inclusiv din partea celor electorale, și ar trebui să-și poată exercita dreptul de vot în cadrul scrutinului parlamentar din 9 decembrie 2012 la prezentarea Cărții de identitate românești și a Buletinului de identitate cu mențiunea adresei la care locuiesc peste hotarele României, asemeni altor cetățeni români de peste hotare și din cuprinsul aceleiași circumscripții electorale (nr. 43) și al aceluiași colegiu uninominal (nr. 2) (a se vedea cazul cetățenilor români cu reședința în Bulgaria).

Practic, acești cetățeni români cu domiciliul efectiv în Republica Moldova au aceleași drepturi ca și românii din Țară sau ca și românii stabiliți oriunde peste hotare, în special în state ale Uniunii Europene, iar dreptul lor de vot nu poate fi restrâns și nici nu poate să i se aducă vreo atingere pe criterii formale care nu privesc apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor altor cetăţeni, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Pornind de la cele expuse mai sus, i-am adresat respectuos, astăzi, 06 decembrie 2012, onoratului Minister al Afacerilor Externe al României, rugămintea de a examina suplimentar și în timp util situația sesizată, în cooperare cu celelalte autorități competente ale Statului Român, astfel încât cetățenilor români domiciliați efectiv în Republica Moldova, posesori ai Cărții de identitate românești și ai Buletinului de identitate eliberat de autoritățile din Republica Moldova, să li se asigure dreptul de vot garantat constituțional.

De îndată ce vom primi un răspuns clarificator din partea onoratului Minister al Afacerilor Externe al României în legătură cu situația DE DREPT și DE FAPT sesizată, îl vom aduce la cunoștință publică.

Victor ALEXEEV, candidat USL pentru Camera Deputaților
Buletin de vot Victor Alexeev
Buletin de vot Cristian David

Chișinău, 06 decembrie 2012


PREZENTAREA PROGRAMULUI POLITIC ”ROMÂNIA PENTRU TOȚI ROMÂNII”

December 6, 2012


Buletin de vot Victor Alexeev
Buletin de vot Cristian David