LINIA FIERBINTE

November 28, 2012

LINIA FIERBINTE FUNCȚIONEAZĂ! CONTACTEAZĂ-NE!

Am promis și am făcut. Linia Fierbinte pentru denunțarea abuzurilor, neregurilor şi actelor de corupţie în procedura de redobândire a cetăţeniei române și de transcriere a actelor de stare civilă funcționează! Suntem la dispoziția dumneavoastră.

Ne puteți contacta zilnic la numărul de telefon 060008060 din Chișinău.

De asemenea, ne puteți scrie pe adresa electronică: alexvictor758@gmail.com.

Puteți lăsa mesajele dumneavoastră și la compartimentul comentarii la această postare.

Orice sesizare va fi transmisă operativ organelor abilitate ale Statului Român pentru luarea măsurilor adecvate.

Aveți încredere! Unde-i lege nu-i tocmeală!

Dreptul basarabenilor la cetățenie trebuie respectat de către toți. Abuzurile și neregulile trebuie eliminate.


SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ROMÂNII DIN BASARABIA

November 20, 2012

Dragii mei români basarabeni, iubiți frați și surori!

Sunt Victor Alexeev și am hotărât, împreună cu prietenii mei de la București, să candidez din partea Uniunii Social Liberale (USL) pentru un mandat de deputat în Parlamentul României.

Am credința că alături de voi eforturile, demersurile, priceperea și energiile mele vor duce la atingerea scopului de unitate, solidaritate și bunăstare materială și culturală a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Am fost, sunt și voi fi unionist.  

Am apărat pământul strămoșesc cu arma în mână, în Războiul de pe Nistru, din 1992, și nu m-am temut să-mi dau viața pentru Neam și Țară, pentru Tricolor, pentru Limba Română, pentru valorile noastre românești.

Pentru tot ceea ce am făcut cu dăruire și riscându-mi viața, MGB/KGB de la Tiraspol a intentat un dosar penal, cerând pentru mine 25 de ani de detenție pentru “tentativa de răsturnare a puterii de stat în Republica Moldovenească Nistreană”. Mă onorează că dușmanii de secole ai românilor și-au făcut din mine o țintă vie.

Nu mă voi muta cu traiul la București, voi merge acolo numai pentru ședințele parlamentare și activitate în interesul românilor basarabeni, voi rămâne în schimb alături de alegătorii mei din Basarabia. Este corect ca orice parlamentar să locuiască în circumscripția în care candidează, alături de români, trăind cu grijile și problemele lor de fiece zi.

Nu-mi plac demagogii și cei care își fac capital politic pe seama problemelor pe care le au românii de peste hotare. Îmi plac oamenii de cuvânt și de acțiune, oamenii de caracter.

Am o ofertă concretă, cuprinzătoare, realistă și utilă. Puteți lua cunoștință de Programul meu politic în avantajul românilor din Basarabia și de peste hotare aici, vizitând site-ul meu: https://victoralexeev.wordpress.com/2012/11/18/programul-meu-politic-in-avantajul-romanilor-din-basarabia-si-de-peste-hotare/.

M-am inspirat în alcătuirea Programului meu politic, urmărind realitatea în care trăim, problemele concrete pe care le întâmpinăm, precum și soluțiile juste, constructive și realiste propuse de alți români din Basarabia și din Țară, cărora nu li s-a dat curs până acum.

Prioritatea mea este recunoașterea cetățeniei române pentru toți românii din Basarabia, ținutul Herța și nordul Bucovinei. Cetățenia română – simplu și rapid, fără niciun fel de taxe – este dreptul nostru istoric și constitutional.

Vreau ca peste patru ani orice român din Basarabia să poată spune împăcat: Alexeev a făcut ceva bun pentru mine!

Promit doar ceea ce pot face și fac doar ceea ce folosește Neamului meu și Țării mele.

Am sprijinul garantat al majorității parlamentare a Uniunii Social Liberale, creditată cu 60% din opțiunile de vot ale românilor din Țară.

Am nevoie de sprijinul fiecărui român din Basarabia, căruia îi spun: Voteză util! Ține minte: Votul tău trebuie să ajungă la Putere, nu în Opoziție! Basarabenii trebuie să fie la Putere, nu în Opoziție!

Sunt ca voi și dintre voi! Sunt cu voi și pentru voi!

Așa am fost și voi fi întotdeauna, al vostru,

Victor ALEXEEV

Chișinău, noiembrie 2012


MINISTRUL TITUS CORLĂȚEAN (PSD) A PRIMIT UN GRUP DE STUDENȚI DIN BASARABIA

November 16, 2012

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean (PSD), a primit vineri, 16 noiembrie 2012, la sediul Ministerului Afacerilor Externe al României, un grup de studenţi din Republica Moldova, care efectuează o vizită de informare şi documentare la Bucureşti.


ALEGERILE DIN 9 DECEMBRIE 2012. INFORMAȚII TEHNICE DESPRE VOT

November 16, 2012

O campanie susținută de Autoritatea Electorală Permanentă din România


CETĂŢENIA ROMÂNĂ PENTRU TOŢI ROMÂNII! DEZBATERE PUBLICĂ PE MARGINEA A DOUĂ PROIECTE DE LEGE. EXPUNE-ŢI PĂREREA AICI!

October 25, 2012

Organizaţia PSD România în Republica Moldova se ţine de cuvânt. Readucem în atenţia publică subiectul cetăţeniei române pentru românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care şi-au dobândit cetăţenia prin naştere, precum şi pentru urmaşii lor.

Grupul de lucru, creat de Organizaţia noastră şi format din jurişti din Republica Moldova, a elaborat două proiecte de lege: Despre modificarea şi competarea legii cetăţeniei române şi Despre modificarea şi completarea legii cu privire la actele de stare civilă.

Indiferent dacă aţi redobândit deja cetăţenia română, dacă sunteţi în aşteptarea aprobării cererii de redobândire sau dacă încă nu aţi iniţiat procedurile de redobândire, indiferent dacă sunteţi din Republica Moldova, din Ucraina sau din România, ori de oriunde din lume, vă invităm pe toţi să vă pronunţaţi pe marginea celor două proiecte de lege, contibuind pozitiv la ameliorarea lor. Într-un asemenea subiect important trebuie să manifestăm o solidaritate românească exemplară. Toate propunerile constructive  vor fi luate în consideraţie.  Comentariile care nu se referă la obiectul dezbaterii nu vor fi acceptate.

Prezentăm mai jos cele două proiecte de lege, împreună cu Expunerea de motive pe marginea fiecăruia dintre ele.

Organizaţia PSD România în Republica Moldova

***

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

PROIECT DE LEGE

Despre modificarea şi completarea articolului 11 din Legea cetăţeniei române

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. 11 din Legea cetăţeniei române se completează cu alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:

 Alineatul (2), Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere, potrivit legilor în vigoare până la data de 23 august 1944, precum şi descendenţii lor până la gradul IV, pot solicita transcrierea ori înscrierea în Registrul de Stare Civilă din România a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, în condiiţiile Legii nr. 119/1996 – Cu privire la actele de stare civilă”.

Art. 13 din Legea cetăţeniei române se completează cu alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:

Alineatul (2) Prevederile alineatului precedent nu se referă la cetăţenii români din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.

Art. 20 din Legea cetăţeniei române se completează cu alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:

Alineatul (2) Prevederile alineatului precedent nu se referă la cetăţenii români care au dobândit cetăţenia în condiţiile art. 11, alineatul (2) sau localizaţi teritorial înBasarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

 

EXPUNERE DE MOTIVE

Art. 11 din Legea nr. 21/1991 necesită a fi modificat, întrucât nu corespunde realităţii şi intră în contradicţie cu articolul 5, alineatul 2 din Constituţia României „Cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă. De asemenea mai intră în contradicţie cu articolul 5, alineatul 2, litera b) din Legea nr. 21/1991 – în sensul că sunt  cetăţeni români copiii care s-au născut în afara României şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română şi art. 33 din Legea specială – sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare. Articolul 11, în forma şi conţinutul lui actual, în temeiul căruia redobândesc cetăţenia română basarabenii şi bucovinenii este necostituţional.

Cadrul legislativ românesc trebuie privit în ansamblul său, din punctul de vedere al principiului complementarităţii actelor normative care îl constituie, în acord cu principiul continuităţii Statului Român şi, implicit, al cetăţeniei sale.  Principiul continuităţii statului şi al instituţiei cetăţeniei lor au fost şi sunt aplicate de diverse state membre ale Uniunii Europene, ca Estonia, Letonia, Lituania, Germania, Italia şi altele, precum şi de state extracomunitare, cum este, bunăoară, Federaţia Rusă.

Principiul continuităţii Statului Român şi a instituţiei cetăţeniei sale neîntrerupte li se aplică românilor intrafrontalieri şi trebuie să li se aplice, în egală măsură, nediscriminatoriu, şi românilor extrafrontalieri. Nici o diferenţă de tratament nu se justifică în acest caz şi vine în contradicţie cu bunele practici europene şi internaţionale în materie de cetăţenie.

Este de reţinut în acest context şi că:

Actul Unirii votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918 nu a fost anulat de nimeni niciodată, ca şi Decretul Lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, asupra UNIREI BASARABIEI CU VECHUL REGAT AL ROMÂNIEI, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 8 din 10 aprilie 1918;

Legea nr. 793 – pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 03 septembrie 1941, lege neabrogată până în prezent, care în art. 1 spune clar:„Au fost şi sunt români:

a)     Toţi locuitorii din teritoriile desrobite care potrivit legilor în vigoare la 28 iunie 1940 se bucurau de naţionalitatea română.

b)    Copii născuţi la 28 iunie 1940, sau după această dată, pe teritoriile desrobite dacă tatăl sau în cazul copilului nelegitim mama, au fost şi sunt cetăţeni români, potrivit prevederilor de la litera a;

c)     Regulamentul nr. 15 – privitor la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 26 mai 1942, publicat în Monitorul Oficial al României, partea 1, nr. 110” (Acest act normativ nu a fost abrogat de nimeni niciodată, producând efecte juridice până în prezent).

Capitolele I şi II din Regulamentul nr. 15 privitor la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 26 mai 1942 prevăd:

„ Capitolul I. Dispoziţii Generale:

Art. 1 – Constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legea pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii române din 24 februarie 1924, cum şi de art. 1 şi 2 din Legea nr. 793 din 1941, pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, se va face în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament.

Capitolul II. Calitatea de cetăţean român

Art.2 – Au fost şi sunt cetăţeni români:

  1. Locuitorii din teritoriile desrobite Bucovina de Nord şi Basarabia, care potrivit legilor în vigoare la data de 28 iunie 1940, se bucurau de naţionalitatea română.
  2. Copii născuţi la 28 iunie 1940, sau după această dată pe teritoriile desrobite Bucovina de Nord, Basarabia şi Ţinutul Herţa, dacă tatăl, sau în cazul copilului nelegitim mama, au fost şi sunt cetăţeni români, potrivit prevederilor de la nr. 1.”

Legea nr. 793 şi Regulamentul nr. 15 nu au fost abrogate de nimeni niciodată.

Constituţia Romaniei prevede:

Art. 5, alineatul 2 – Cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă”.

Potrivit art. 5, alineatul 2 din Constituţia României – cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă, chiar dacă din cauza modificărilor teritoriale Basarabia, Ţinutul Herţa şi Bucovina de Nord au fost anexate la URSS, iar după destrămarea imperiului sovietic fac parte din statele Republica Moldova şi Ucraina.

Doar simpla voinţă neviciată poate duce la renunţarea la cetăţenie, exprimată printr-un demers individual. Or, nu se poate renunţa la cetăţenia unui stat printr-o cerere făcută unei autorităţi străine. Românii din Basarabia, Ţinutul Herţa şi Nordul Bucovinei, născuţi pe teritoriul României până la 23 august 1944, precum şi descendenţii lor pînă la gradul III, fiind cetăţeni români prin naştere, nu au renunţat printr-o cerere autorizată către Statul Român la cetăţenia română şi nici Statul Roman nu i-a lipsit de cetăţenia română.

Aşadar, situaţia românilor din Basarabia, Ţinutul Herţa şi Bucovina de Nord se circumscrie dispoziţiilor art. 5, alineatul 2, lit. b) din Legea nr. 21/1991, în sensul că este considerat cetăţean român cel născut în străinătate, dacă cel puţin unul dintre părinţi este cetăţean român.

Astfel, descendenţii până la gradul III aI cetăţenilor români născuţi până la 28 iunie 1940 pe teritoriul României au dobândit cetăţenia română prin naştere în străinătate, fiind născuţi din părinţi cetăţeni români.

Dobândesc cetăţenia româna la acordare prin cerere doar cei care nu au avut-o niciodată şi nici ascendenţii lor nu au fost legaţi de Statul Român prin cetăţenie. Redobândesc cetăţenia româna la acordare prin cerere, doar cei care au fost cetăţeni români, dar au pierdut-o din motive neimputabile lor.

Procedura de dobândire a cetăţeniei române prin acordare la cerere, este prevăzută de legea specială şi anume capitolul III al legii 21/1991. Competenţa privind acordarea la cerere a cetăţeniei fiind atribuită Ministerului Justiţiei şi nu se referă la românii din Basarabia,  Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care au  dobândit-o deja prin naştere.

***

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

PROIECT DE LEGE

Despre modificarea şi completarea art. 42 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă 

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. 42 alin (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Alineatul 4. Cetăţenii români, şi descendenţii lor până la gradul IV, ale caror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care au aparţinut României, iar în prezent se află pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea actelor de stare civilă la toate Direcţiile Judeţene de Stare Civilă din România, în baza extrasului de pe actul de stare civilă ce se găseşte în păstrarea Arhivelor Naţionale din aceste state.

Art. 42 urmează a fi completat cu alineatul (5), după cum urmează:

Alineatul 5. Transcrierea extraselor, duplicatelor de naştere în registrele de stare civilă română se face cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale de la locul solicitării transcrierii, şi cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanei sau, după caz, al Directiei Generale de Evidenţă a Persoanelor a municipiului Bucureşti.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

EXPUNERE DE MOTIVE

pe marginea proiectului de lege privind modificarea şi completarea art. 43 din Legea nr. 119/1996 cu cu privire la actele de stare civila

Condamnarea oficială a regimului comunist şi adrarea României la Uniunnea Europeană au deschis calea înlăturării unor consecinţe nefaste ale ocupaţiei sovietice, efectele care persistă şi astăzi putând fi înlăturate doar prin măsuri reparatorii efective, de natură legislativă.

Întârziată impardonabil, recunoaşterea (termen distinct de dobândire sau redobândire şi de care ne delimităm) cetăţeniei române pentru acele persoane care au dobândit prin naştere cetăţenia româna sau care au dobândit-o ca locuitori ai  Regatului  României până la ocuparea de către URSS la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial  a ţării noastre (Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa), precum şi pentru descendenţii lor, trebuie să se facă printr-o procedură simplificată, pe baza principii clare (continuitatea Statului Român şi instituţia neîntreruptă a cetăţeniei române).

Era de aşteptat ca după 1989  printr-o modificare a legii speciale cu efect reparatoriu, Statul Român să recunoască în bloc, din oficiu, drepturile (rezultând din calitatea de cetăţean român) tuturor acestor persoane şi ale descendenţilor lor, iar mai apoi la autoritatea administrativă să se facă  simple verificări şi înregistrări în evidenţa populaţiei, cu eliberarea actelor de stare civilă şi de identitate. Redobândirea cetăţeniei Române în temeiul art. 11 din Legea specială nu se referă la cetăţenii români şi descendenţii lor de până la gradul III şi, la ora actuală deja şi la gradul IV, care locuesc pe teritoriile care au făcut parte integrantă din Statul Român până la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial.

Cetăţenii români din aceste teritorii nici nu pot formula o asemenea cerere de redobândire  a cetăţeniei române în adresa Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti pentru simplul motiv că nu au pierdut şi nici nu le-a fost retrasă cetăţenia româna pe care au dobândit-o prin naştere (iar descendenţii lor  sunt cetăţeani români născuţi peste hotare din părinţi cetăţeni români).

În condiţiile în care situaţia acestor cetăţeni români nu se încadrează în niciuna din situaţiile pentru dobândirea, acordarea sau redobândirea cetăţeniei române prevăzute de legea 21/ 1991, fiindcă nu există niciun act normativ prin care românii basarabeni şi nord-bucovineni să fi fost lipsiţi de cetăţenia română, situaţia lor se încadreză perfect în prevederele articolului 43, alineatul 4 din Legea nr. 119/1996 “Cu privire la actele de stare civilă”. 

Potrivit Legii nr. 793, pentru reglementarea  cetăţeniei  locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicată în Monitorul Oficial nr. 209 din 06 septembrie 1941 şi Regulamentul nr. 15, cu privire la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicat în Monitorul Oficial nr. 119 din 26 mai 1942, (Legi neabrogate de nimeni niciodată), locuitorii Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa au dobândit cetăţenia română prin naştere, fapt dovedit prin legea şi Regulamentul mai sus indicate.

Conform articolului 5, alineatul  2,  litera b) din Legea cetăţeniei române  nr. 21/l99l, modificată şi completată, copiii născuţi din părinţi cetăţeni români în afara României sunt cetăţeni români. Descendenţii până la gradul trei, şi deja până la gradul patru, ai cetăţenilor români născuţi în aceste teritorii sunt cetăţeani  români. Astfel, ei au dobândit cetăţenia română în afara ţării, fiind născuţi din părinţi cetăţeni români. Conform articolullui 5, alineatul (2) din Constituţia României, cetăţenia română nu-i poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.  În aceste condiţii, situaţia lor se circumscrie dispoziţiilor articolului 5, alineat (2) din Constituţia României şi articolului 5, alineat (2),  litera b din Legea 21/1991, în sensul că sunt cetăţeni români cei născuti în străinătate, dacă măcar unul dintre părinţi este cetăţean român.

Pornind de la necesitatea modificării şi completării Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, ajungem în mod firesc la necesitatea modificării şi completării articolului 42 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. 

Conform articolului 42, alineatul (4), (varianta propusa spre modificare) din legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cetăţenii români şi descentenţii lor până la gradul III ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care s-au aflat în cuprinsul Statului Român, iar în prezent se află pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea, transcrierera şi eliberarea actelor de stare civilă.

Locuitorii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care s-au născut pe teritoriul României până la 23 august 1944, şi descendenţii lor până la gradul IV, au naţionalitate română. Toţi românii din localităţile indicate în  Legea Administrativă nr. 1570 din 15 iulie 1938, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 187 din 14 august 1938, localităţi ocupate de URSS la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial, îşi pot transcrie actele de stare civilă, prezentând extrasele (duplicatele) din Arhivele Naţionale.  În prezent, extrasele certificatelor de naştere ale acestor cetăţeni români se află în gestiunea instituţiilor arhivistice ale altor state: Republica Moldova şi Ucraina.

Cetăţenilor  români şi descendenţilor acestora până la gradul III, din teritoriile mai sus indicate, trebuie să li se poată întocmi şi elibera acte de stare civilă la toate Direcţiile Judeţene de Stare Civilă din România. Redobândirea cetăţeniei române nu se referă la românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care deţin cetăţenia prin naştere, această cetăţenie transmiţându-li-se şi descendenţilor lor până la gradul III sau IV.


BĂSESCU I-A VÂNDUT PE ROMÂNII BASARABENI, LĂSÂNDU-I LA CHEREMUL INTERESELOR GEOPOLITICE STRATEGICE ALE GERMANIEI ŞI RUSIEI. PACTUL RIBBENTROP-MOLOTOV 2012. SECRETUL RELAŢIEI MERKEL-BĂSESCU.

August 15, 2012

Foarte multă lume şi-a pus întrebarea firească de ce a avut doamna Merkel o reacţie atât de surprinzătoare la suspendarea de către Parlamentul României a lui Traian Băsescu. Neinformaţii, care cad lesne pradă minciunilor şi manipulărilor slugilor băsiste, cred în diversiunea lansată de aceştia, că distinsa doamnă cancelar este îngrijorată de „atentatul la statul de drept” şi de „lovitura de stat în curs la Bucureşti”. O “lovitură de stat” înfaptuită de organul reprezentativ suprem al poporului român suveran! Evident că adevăratul răspuns la întrebare, altminteri cât se poate de legitimă, trebuie căutat în altă parte.

Nici explicaţia că PD-L, partidul lui Băsescu este membru al Partidului Popular European, deci simpatia de familie politică determină reacţia germană nu este decât parţială şi nu ar justifica iritarea extremă a doamnei Merkel.

Merkel: Traiane, tu mă susţii să federalizăm Republica Moldova, iar eu te susţin ca să revii în funcţie! Pe urmă vom federaliza şi România!

Merkel: Traiane, eu te susţin ca să revii la Cotroceni, iar tu mă susţii să federalizăm Republica Moldova! Pe urmă vom federaliza şi România! Te asigur că partenerii noştri de la Moscova şi Budapesta sunt de acord. Pe cuvântul meu de urmaşă a lui Ribbentrop!

În cele ce urmează voi emite o ipoteză, pe care cred că o pot şi demonstra suficient de credibil. Cu multe luni în urmă, mai mulţi observatori atenţi ai eviluţiilor de pe scena politică românească au luat act şi au atras atenţia opiniei publice asupra subitului şi bizarului interes al doamnei Merkel pentru această zonă geografică. Şi interesul nu era faţă de România în mod particular (de altfel, pâna recent, doamna nu-l băga în seamă pe Băsescu nici macar cu evidentul dispreţ cu care îl trata prietenul dumneaei, domnul Nicolas Sarkozy).

Interesul se deschisese brusc pentru Republica Moldova.  Observatorii şi analiştii de la Bucureşti au semnalat atunci cititorilor şi telespectatorilor că pare extrem de suspect acest interes. S-a spus atunci că multă lume are bănuiala că Germania ar putea să se folosească de Republica Moldova şi de problema transnistreană (deşi nu este parte din procesul de negociere 5+2!) pentru ca, în dorinţa strângerii în continuare a relaţiilor (oricum foarte solide şi reciproc avantajoase) cu Federaţia Rusă, să promoveze o soluţie de tip federal pentru Republica Moldova.

Şi cum, după ani de ignorare aproape ostentativă a lui Băsescu, a sosit, la fel de brusc şi de suspect o invitaţie pentru Băsescu de a vizita Berlinul, observtorii scenei politice româneşti şi-au consolidat bănuiala că doamna cancelar îl convoacă pe preşedintele român pentru a obţine de la el (recunoscut ca fiind dispus să se închine la orice Înaltă Poartă şi să sărute orice papuc imperial, numai să-i fie lui bine şi să-şi asigure protecţia mai-marilor Europei şi ai lumii) acordul pentru soluţia de federalizare a Republicii Moldova.

Merkel: Băsescule, am să le spun la Moscova că regula rusească a pragului de 50%+1 este bună şi că părerea românilor nu contează, cum nu a contat nici în 1939, când ne-am înţeles pe la spatele lor cu aliaţii noştri ruşi!

Foarte interesant este că, imediat dupa vizită, a venit numirea lui Dmitri Rogozin, fostul reprezentant al Federaţiei Ruse la NATO şi actual viceprim-ministru, în funcţia de reprezentant pentru Transnistria. Dar nu numai.

Tot imediat dupa această vizită, a început şi implicarea publică a diplomaţiei germane şi a doamnei Merkel personal în problema transnistreană şi promovarea din ce în ce mai vehementă şi agresivă de către Germania şi de către doamna cancelar a soluţiei de tip federal. Cu observaţia că, subit, în ecuaţie, pe lângă Transnistria, a intervenit şi Găgăuzia. În intenţia de a-i impune Republicii Moldova o federalizare în care Basarabia (şi populaţia larg majoritar românească) ar fi pusă în permanenaţă în inferioritate în faţa celorlalte două entităţi, cu mult inferioare numeric.

În acest moment, ipoteza lansată cu ceva timp în urmă începe să capete confirmare şi consistenţă.

Şi, pe buna dreptate, bănuiala pe care am împărtăşit-o şi eu şi care în acest moment a devenit convingere fermă, că „patriotul” Băsescu, cel care a câştigat al doilea mandat în 2009 prin fraudă, dar şi cu 100.000 de voturi din Basarabia, a vândut-o şi i-a vândut pe românii basarabeni, numai pentru a profita de interesul german şi pentru a-şi asigura sprijin personal de la cea mai importantă putere europeană.

Acum, după ce au devenit cunoscute mai multe detalii din culisele geopoliticii regionale, am convingerea fermă că acesta este târgul fâcut cu ocazia vizitei lui Băsescu la Berlin.

Cu atât mai mult cu cât nemulţumirea populaţiei era din ce în ce mai evidentă (securistul Băsescu, cel care guvernează cu şi, nu este exclus, pentru serviciile secrete, era cel mai în măsură să cunoască starea de spirit a poporului român), după cum era o problemă de timp (şi nu foarte mult, ceea ce s-a şi dovedit) căderea guvernului portocaliu, răsturnarea raportului de forţe din parlament şi, pe o noua majoritate, demararea procedurilor constituţionale de suspendare din funcţie.

De altfel, tot în perioada la care mă refer au început şi procedurile de modificare a legislaţiei în vigoare la acea dată, pentru a face, practic, imposibilă demiterea. Băsescu însuşi a recunoscut public zilele trecute că ştia exact ceea ce urmează. Şi, tocmai de aceea, fiindcă ştia că în plan intern nu mai are de aşteptat niciun sprijin, nici din sfera politică (în parte, nici măcar din partea PD-L) şi, cu atât mai puţin din partea poporului român, Băsescu a decis să joace, în disperarea care l-a cuprins încă de atunci şi a atins în acest moment apogeul, ultima carte care îi mai rămanea: cartea sprijinului extern, în special al celui german. Iar Germania, precum se cunoaşte şi precum se declară oficial atât la Berlin, cât şi la Moscova, este aliatul strategic al Federaţiei Ruse.

Evoluţia ulterioară a evenimentelor şi insistenţa din ce în ce mai mare a Germaniei şi a doamnei Merkel în implicarea în promovarea soluţiei federalizării Republicii Moldova nu face decât să confirme validitatea ipotezei mele. Iată de ce am toate motivele să-l acuz încă o data, pe încă un subiect, pe Băsescu de trădare, de trădare naţională, aşa cum l-am acuzat în 2005, când l-a sprijinit public pe Voronin, omul Moscovei, pentru un nou mandat prezidenţial.

Totodată, am toate motivele ca, în plus, să le atrag atenţia basarabenilor (şi celui mai înfocat fan al lui Băsescu, domnul primar al oraşului Chişinău, Dorin Chirtoacă), cei care i-au asigurat, prin votul lor, realegerea din 2009, că Traian Băsescu i-a vândut a doua oară. Şi că ne aflăm în faţa unei variante 2012 a Pactului Ribbentrop-Molotov. O variantă care, însă, de această dată, se bucură de sprijinul şi de aprobarea unei cozi de topor din interior: Traian Băsescu.

Îi sugerez preşedintelui interimar, domnul Crin Antonescu, să solicite neîntârziat stenograma discuţiilor lui Băsescu la Berlin şi, în general, documentele despre toate discuţiile din ultimele şase-şapte luni ale diplomaţiei române cu partenerii germani.

Faptul că Băsescu a fost suspendat cu o largă majoritate de Parlament şi că este cert că va fi demis de poporul român este firesc să o irite pe doamna Merkel, care se vede în faţa unei posibilităţi (pe masură să devină certitudine) de a rămâne fără suportul aprobării de către preşedintele României a planului dumneaei de federalizare a Republicii Moldova. Nu vi se pare, oare, această ipoteză mai credibilă decât faptul că nu mai poate doamna cancelar dormi de grija soartei lui Băsescu?

Să urmărim atent vizita doamnei Merkel, protectoarea lui Băsescu, la Chişinău, de unde va pleca la Moscova. Totalurile acestei vizite vor pune în lumină adevărată de ce anume doamna Merkel, cancelarul Germaniei, îl susţine pe Băsescu. Şi să nu uităm că Germania reprezintă, totuşi, veriga slabă a Alianţei Nord-Atlantice, de care profită Rusia, partenerul strategic al Berlinului.


AMERICANII SPERĂ CA VOINŢA POPORULUI ROMÂN SĂ TRIUMFE LA REFERENDUMUL DIN 29 IULIE 2012

July 27, 2012

COMUNICAT

 Organizaţia PSD România în Republica Moldova prezintă mai jos traducerea în limba română a Analizei semnate de John Podesta, şef al echipei preşedintelui Bill Clinton în timpul mandatului acestuia la Casa Albă, analiza publicată de Center for American Progress (Centrul American pentru Progres), organizaţie condusă de foşti şi actuali influenţi formatori de opinie afiliaţi Partidului Democrat, din rândurile căruia provine şi preşedintele în exercitiu, Barack Obama, cotat favorit la câştigarea alegerilor prezidenţiale de anul acesta.

Pretenţiile unor repuţati comentatori internaţionali, precum Washington Post sau The Economist, conform cărora primul ministru Victor Ponta a subminat democraţia din România prin suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, ameninţând stabilitatea economică, nu sunt doar greşite, ci induc în eroare cu bună ştiinţă. La o analiză mai atentă a acţiunilor mai mult sau mai puţin recente ale preşedintelui suspendat, precum şi a recentelor decizii ale Curţii Constituţionale în această privinţă, se constată că primul ministru apără, de fapt, democraţia!

Cu ceva mai mult de două săptămâni în urmă, Parlamentul României l-a suspendat pe preşedintele Traian Băsescu, un fost căpitan de vas maritim, care a colaborat cu Securitatea (poliţia secretă a României), înainte de revoluţia din 1989, care a pus capăt domniei liderului comunist Nicolae Ceausescu. Băsescu s-a confruntat cu acuzaţii continue de corupţie, deturnare a rezultatului voturilor şi comportament indecent, după ce a devenit pentru prima dată preşedinte, în 2004. A fost suspendat, pentru prima oară, în urmă cu cinci ani, după acuzaţiile conform cărora ministrul Justiţiei, Monica Macovei, apropiata sa, orchestra procese fundamentate politic.

Imediat după numirea sa, primul ministru Ponta a căutat să se focalizeze pe măsurile necesare redresării economiei, nu pe politică. Angajandu-se, pe de o parte, să respecte angajamentele externe ale României, cu FMI şi Banca Mondială, Ponta a încercat să promoveze creşterea economică şi capacitatea de absorbţie a fondurilor europene. În paralel, a majorat salariile din sectorul public şi a returnat sumele reţinute ilegal pensionarilor. Aceste măsuri au asigurat o victorie de proporţii pentru Uniunea Social Liberală în alegerile locale de la începutul lunii iunie. Drept raspuns, preşedintele Băsescu a început un atac pervers, în plan personal şi politic, la adresa primului ministru. Băsescu a făcut tot ceea ce i-a stat în putinţă pentru a bloca reformele, abuzând de prerogativele sale constituţionale.

În acest climat tensionat, USL a înlocuit preşedintii celor două camere parlamentare şi l-a suspendat pe preşedinte, decizii confirmate de Curtea Constituţională. Cu toate că majoritatea judecătorilor Curţii au fost nominalizaţi chiar de preşedintele Băsescu, aceasta a decis că preşedintele a încălcat Constituţia, uzurpând şi diminuând rolul şi atribuţiile primului ministru şi ale Parlamentului şi că nu şi-a respectat mandatul de moderator între puterile statului.

Un referendum va avea loc duminică, în decursul căruia românii vor avea oportunitatea să decidă viitorul preşedintelui suspendat. Sondajele de opinie arată ca 80 la suta din populaţie este împotriva preşedintelui Băsescu. Totuşi, Curtea Constituţională i-a oferit acestuia o portiţa de scăpare, cu o decizie care a tăiat iniţiativa Parlamentului de a modifica legislaţia, pentru a permite demiterea preşedintelui cu o majoritate simplă a electorilor. Viitorul preşedintelui va fi determinat, prin urmare, de numărul de voturi, un cvorum de participare fiind necesar. Imediat după decizia Curţii, primul ministru Ponta le-a scris preşedintilor celor două camere ale Parlamentului, insistând ca opinia judecătorilor să fie respectată – ceea ce cu greu poate fi descris drept reacţie a unui tiran nedemocrat, avid de putere. Ulterior, pe măsură ce criza s-a adâncit şi internaţionalizat, primul ministru a încercat să acţioneze şi să se exprime raţional şi apărând deciziile Curţii Constituţionale.

Dacă şi preşedintele Băsescu ar fi manifestat acelaşi respect pentru agenda Guvernului şi pentru Constituţie, atunci perspectivele economice ale ţării ar fi fost mai surâzătoare, iar democraţia mai sănătoasă. Sperăm şi ne aşteptăm ca vointa poporului român să triumfe. Pe termen scurt, este o chestiune de prezenţă la vot; pe termen lung, este mai mult o chestiune de timp”.

Articolul original poate fi citit aici:

http://www.americanprogress.org/issues/2012/07/romanian_primeminister.html

Organizaţia PSD România în Republica Moldova

Chişinău, 25 iulie 2012