MARIA CEBOTARI, OMAGIATĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ

November 30, 2012

Maria_cebotari

Discursul domnului Victor Opaschi, Secretar de Stat în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național:

Distins auditoriu,

Încep prin a saluta prezența tot mai activă a Academiei Române în spațiul public prin manifestări de o aleasă ținută, dedicate atât unor probleme de interes general, care privesc viitorul națiunii române, cât și valorificarea și readucerea în memoria colectivă a moștenirii cultural-științifice, lăsată nouă de iluștri înaintași.

Ca meloman, ca om care iubește spectacolul de operă, nu pot să nu fiu fericit pentru că astăzi omagiem una dintre cele mai strălucite voci ale secolului XX, Maria Cebotari. Un destin agitat, într-o Europă cuprinsă de nebunia revanșei și a războiului, război care nu avea cum să nu o marcheze. Această omagiere nu este un fapt singular: în ziua de 4 decembrie, tot aici, va fi comemorat Sergiu Celibidache, dirijorul care a făcut școală și a marcat epoca prin personalitatea sa.

Printr-o fericită coincidență, tot astăzi, în această ilustră instituție va avea loc ceremonia dedicata revenirii în patrie a manuscriselor lui Dimitrie Cantemir. Sunt într-adevăr clipe privilegiate, bucurandu-ne impreuna de reîntregire a patrimoniului nostru cultural. Încet, încet, lucrurile intră în matca lor firească, valorile se așează la locul lor cuvenit, și ne reperele. Iar Academia Română este un reper fundamental.

Sincer vorbind, puțină lume cunoaște viața și mai ales cariera Mariei Cebotari. Ea a avut marea neșansă de a se afirma în plin război, murind la doar 39 de ani, in apogeul unei cariere fără egal în epocă. A fost o artistă cu o voce unică, de o excepțională sensibilitate și plină de farmec. Despre ea s-ar fi cuvenit să știm totul, dar constatăm că știm atât de puține. Născută la Chișinău, a studiat la Conservatorul din orașul natal. A debutat la Dresda, la doar 21 de ani, și peste numai doi ani i se conferea titlul de ”Kammersingerin” al Operei din Dresda. Ulterior a fost „diva”, primadona operelor din Berlin și Viena. A făcut dese turnee în România, evoluand pe scena Operelor din București și Cluj. După război s-a stabilit la Viena, si a fost adoptată de publicul vienez, devenind cea mai iubită stea a scenei lirice.

Istoria nu a fost blândă cu amintirea ei. Numele și opera sa interpretativă au fost puse la index și în Basarabia natală, și în România postbelică.

A venit, în fine, vremea să o redescoperim, și să o redăm publicului meloman de pe ambele maluri ale Prutului. Într-un timp al proliferării falselor valori, avem nevoie să readucem în memoria contemporanilor marile și autenticele repere artistice, profesionale și morale. Maria Cebotari a fost și o remarcabila actriță de cinema. M-aș bucura să aflu că, din colaborarea dintre specialiștii de aici de la București și a celor de la Chișinău a căror prezență ne bucură în mod deosebit, s-ar naște proiectul unui film de lung metraj, o co-producție care să evoce, cu instrumentele specifice, personalitatea Mariei Cebotari. Ar fi nu doar un succes garantat, ci și un act reparator față de personalitatea care a fermecat publicul din atâtea țări cu vocea și cu prezența sa scenică. Închei felicitându-i pe aceia care au avut inițiativa organizării acestui eveniment. Unirea se face nu cu vorbe, ci cu fapte. Iar cultura este un istrument unificator mai puternic decât oricare altul.

Vă mulțumesc!

21.11.2012


ISTORICUL VOTURILOR PENTRU PREŞEDINŢII ROMÂNIEI: 1992-2012. Dinamica populaţiei României şi a electorilor din listele oficiale. Chestiunea CVORUMULUI

August 3, 2012

Infopolitic ne pune la dispoziţie cifrele oficiale privind alegerea ultimilor 3 preşedinţi ai României. Conform rezultatelor de la referendumul din 29 iulie, împotriva lui Traian Basescu au votat mai mulţi români decât pentru oricare dintre celelalte scrutinuri prezidenţiale precedente.

În condiţiile în care populaţia României, ca şi a tuturor ţărilor din regiune, a cunoscut un declin dramatic, listele electorale au rămas neschimbate. Vedeţi tabelul de mai jos care cuprinde: 1. datele recensămintelor generale ale populaţiei (cu roşu), 2. datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică (cu albastru) şi 3. datele privind nunărul alegătorulor din listele de bază deţinute de Autoritatea Electorală Permanentă (cu verde).

Aceste informaţii sunt de luat în seamă din cauza impunerii obligativităţii cvorumului, o practică existentă doar în 3 state europene: Rusia, România şi Lituania. Comisia de la Veneţia consideră nedemocratică menţinerea pragului de participare la orice tip de scrutin şi insistă asupra eliminării lui.

Este uşor să tragem singuri concluzii logice.


ANALIZĂ – TRAIAN BĂSESCU ÎNVINS ŞI ÎN STRĂINĂTATE. A PIERDUT ÎN SUA, FRANŢA, GERMANIA, SPANIA, AUSTRIA, ITALIA, ANGLIA. A CÂŞTIGAT ÎN AFRICA, BASARABIA ŞI URUGUAY

August 2, 2012

Centralizarea voturilor din străinătate, prezentată de Autoritatea Electorală Permanentă, arată că preşedintele suspendat a pierdut încrederea românilor din străinătate, chiar şi acolo unde, în mod tradiţional, se bucura de o largă simpatie. Spania, Franţa, SUA sunt doar câteva exemple (vezi tabelul). Procentele reprezintă masa electorală prezentă la urne, singura care contează în procesul democratic, bazat pe responsabilitate şi implicare. Totuşi, Traian Băsescu a repurtat şi patru victorii: Kenia, Libia, Republica Moldova şi Uruguay.

Comparativ cu referendumul de suspendare din urmă cu cinci ani, când au fost organizate secţii de votare şi în străinătate, diferenţa de prezenţă la urne faţă de anul 2012 este nesemnificativă. Dacă în 2007 numărul voturilor valabil exprimate ale disporei au fost de 75.027, în 2012 acestea au ajuns la 72.362, motiv pentru care se poate afirma că invitaţia la boicot, pe acelaşi subiect electoral nu a funcţionat. În 2007, românii din străinătate votau masiv împotriva suspendării, 70.044 opţiuni, faţă de cele 4.741 voturi pro suspendare. Raportul s-a schimbat la 29 iulie a.c. (57.297 – DA, 15.066 – NU).

Referitor la votul din Republica Moldova, un bazin electoral recunoscut pro Traian Băsescu, în turul II al alegerilor prezidenţiale s-au prezentat la urne 12.257 alegători din care 11.572 (94.82%) au votat cu acesta. Comparând prezenţa din 2009 cu cea din 29 iulie 2012 se poate spune că electoratul din R. Moldova este singurul care a urmat masiv îndemnul la boicot, dar a şi învins în scorul electoral. Totodată, R. Moldova este singura ţară în care Traian Băsescu şi-a menţinut neştirbită încrederea electorală.

La referendumul din 29 iulie, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a organizat 306 secţii de votare în afara ţării, faţă de cele 294 de la alegerile prezidenţiale din anul 2009.

sursa: http://dantomozei.ro