REȚEAUA KGB ESTE IMPLICATĂ ÎN CAMPANIA PENTRU PARLAMENTUL ROMÂNIEI!

December 7, 2012

Rețeaua KGB este implicată în campania pentru Parlamentul României și acționează inclusiv de la București.

O unealtă securistică de la București, care, în opinia mea servește interesele rusești, m-a atacat murdar numindu-mă ”rusoi borât” și kaghebist. Unu: nu sunt rus. Doi: nu am fost și nu sunt kaghebist. Nu mă justific, căci nu am pentru ce mă justifica. Sunt român și am apărat pământul românesc cu arma în mână. Spun doar ca să se cunoască.

Respectiva unealtă securistică s-a dedat și atacurilor murdare împotriva domnului Titus Corlățean, ministrul Afacerilor Externe al României, care a exprimat poziții publice în apărarea dreptului copiilor români din Transnistria la învățământ în limba română, pe baza alfabetului românesc, și a avut o poziție tranșantă în legătură cu declarațiile provocatoare ale lui Rogozin în chestiunea consulatului Rusiei la Tiraspol.

Acea unealtă securistică de la București, de altfel mason și membru al Ordinului Cavalerilor de Malta, de obediență imperială rusă, bun prieten cu Mihai Conțiu, un alt securist care s-a dezis de cetățenia României și a cerut azil politic în Republica Moldova, a acționat la unison cu kaghebiștii ruși de la Tiraspol, incriminându-mă fără niciun temei real.

Realitatea este tocmai inversă. MGB (acum KGB) de la Tiraspol, o filială a FSB-ului rus, mi-a intentat, la 17 iunie 2007 un dosar penal, cerând pentru mine 25 de ani de detenție. Prezint alăturat copia uneia dintre citațiile trimise de MGB la Chișinău. Am tradus în română textul acestei citații, ca și unealta securistică de la București să înțeleagă.

Kaghebiștii de la Tiraspol și-au dus opera ticăloasă până la capăt. Un proces de operetă a avut loc la Tiraspol, iar așa-zisa justiție din zona de ocupație militară rusă m-a judecat în lipsă, eu fiind condamnat, așa cum s-a cerut, la 25 de ani de detenție pentru ”tentativa de răsturnare a puterii de stat în RMN”.

Din 2007 nu am mai călcat în Transnistria. Nu că m-aș teme de KGB. Nu vreau să le ofer însă kaghebiștilor ruși satisfacția de a mă încarcera pentru simplul fapt că am apărat pământul românesc și drepturile românilor din zona de ocupație rusă. Și nici nu doresc să-mi atribui aura de erou național sau de martir care putrezește în închisorile separatiștilor ruși, care câștigă un dosar la CEDO și în apărarea căruia se ridică suflarea noastră națională.

Chestiunea implicațiilor serviciilor secrete străine, mă refer la cele ruse și maghiare, în campania electorală pentru Parlamentul României este totuși demnă de atenție. Trebuie să discutăm despre aceste implicații deschis.

Presa de la București a scris despre amestecul mai multor oficiali maghiari atât în referendumul de astă vară pentru demiterea președintelui Băsescu, cât și despre conexiunile mai multor reprezentanți ai UDMR cu serviciile și factorii de putere de la Budapesta.

De asemenea, PDL, aliatul UDMR, partid frățesc din PPE, a adus în atenția publică, fără să vrea, elemente care ne trimit cu gândul la implicațiile mai vechilor și mai noilor securiști ruși în campania pentru Parlamentul României. Haideți să le trecem în revistă, obiectiv și pe cât se poate fără părtinire.

1. ARD, alianța constituită în jurul PDL, are pe liste doi candidați originari din Basarabia. Unul este și cetățean ucrainean, iar altul este și cetățean moldovean. Presa de la București a scris că asupra celor doi candidați a planat și planează suspiciunea că ar avea legături cu SBU (Serviciul de Securitate din Ucraina) și, repspectiv, cu SIS (Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova).

2. Cei doi candidați sunt apropiați ai președintelui Băsescu, el însuși suspectat temeinic de apartenență la fosta Securitate, dar și de relații, prin fratele său Mircea Băsescu, cu oamenii serviciilor secrete ruse și implicații în traficiul ilegal cu armament. Relația Mircea Băsescu – Viktor Bout (condamnat în SUA tocmai pentru trafic ilegal cu armament) nu constituie un secret pentru nimeni. Această relație a fost în măsură să ridice mari semne de întrebare în fața aliaților noștri strategici europeni și americani.

3. Candidatul basarabean al ARD pentru Senat a avut imprudența să recunoască zilele trecute, fiind filmat de jurnaliști din București, că a făcut armata la ruși, trimis de KGB.

4. Candidatul basarabean al ARD pentru Camera Deputaților a fost sprijinit pe față în această campanie de către un fost oficial sovietic la Chișinău, de rang înalt, care, se știe a absolvit Școala Superioară a KGB de la Moscova. Presa din Basarabia și din România a scris, cu diferite ocazii, atât despre apartenența respectivului oficial la rețeaua KGB, cât și despre apartenența la această rețea a soției sale.

5. Același candidat basarabean al ARD pentru Camera Deputaților a fost susținut în presa de la Chișinău de câțiva absolvenți a Școlii Superioare a Partidului Comuniștilor din URSS asupra cărora planează, de asemenea, suspiciunea de a fi fost colaboratori ai fostului KGB. Aceste aspecte vor deveni clare definitiv doar atunci când se va pune în aplicare la Chișinău lustrația.
Pentru mine nu este de mirare această solidaritate a securiștilor vechi și noi, aflați în misiune fie la Chișinău, fie la București.

Ceea ce îmi atrage însă atenția este lucrarea lor la unison cu kaghebiștii de la Tiraspol care au cerut și au obținut condamnarea mea la 25 de ani de detenție pentru ”tentativa de răsturnare a puterii de stat în RMN”. Recunosc că acest efort conjugat al securiștilor ruși de la Tiraspol și București mă onorează. Nu îi este oricui dat să fie țintă vie a dușmanilor de secole ai românilor.
Acest fapt confirmă că Basarabia rămâne o zonă de interes geopolitic pentru Moscova și că Rusia își activează, atunci când are nevoie, întreaga rețea de agenți care împânzește spațiul românesc de la un capăt la altul.

Voi reveni la acest subiect după campania electorală. Uneltele securistice ale Rusiei la București se înșeală subiestimându-și țintele vii pe care le atacă și, evident, gafează. Prin asemenea gafe aceste unelte securistice se autodeconspiră în mare parte. Vă asigur că voi pune umărul din plin la deconspirarea lor completă.

Alexeev atacat de MGB

Traducerea în română a textului citației MGB de la Tiraspol

MINISTERUL SECURITĂȚII DE STAT AL RMN
Nr. s/2137 din 5.12.2007

MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE
AL REPUBLICII MOLDOVA

Pe rolul Direcției Anchetă a Ministerului securității de stat a Republicii Moldovenești Nistrene se află dosarul penal nr. 207138060, întentat în baza articolului 274 din Codul Penal al RMN, pe faptul acaparării violente a puterii care s-a produs la 17 iunie 2007 în microraionul Corjova al orașului Dubăsari de către reprezentanții autorităȚilor Republicii Moldova.

În legătură cu cele expuse, Dumneavoastră, precum și subalternii dumneavoastră Gh. Cosovan – șef al Departamentului Serviciu Operativ al MAI al R. Moldova, V. Alexeev – șef al Direcției Anchetă Penală a MAI al R. Moldova și V. Uța – comisar al CRP Dubăsari urmează să vă prezentați, în calitate de bănuiți, la Direcția Anchetă a MGB al RMN pentru a fi anchetați.
Anexă: citațiile privind convicarea pentru anchetare în calitate de bănuiți (4 pagini).

Anchetator superior al Direcției Anchetă a MGB al RMN
Căpitan de justiție

V. V. Mișin

Advertisements

LISTA NEAGRĂ a Monicăi Macovei. Care sunt cei 36 de candidați ARD care au picat testul de integritate. Viorel Badea şi Wiliam Brânză figurează în Lista Neagră

October 28, 2012
Viorel Badea, muncind din greu pentru românii de peste hotare. Aşa a ajuns în Lista Neagră a PDL.

Viorel Badea, muncind din greu pentru românii de peste hotare. Aşa a ajuns în Lista Neagră a PDL

Monica Macovei își ia mâna de pe lista de candidați a ARD. Într-un comunicat, Comisia de etică a lui Macovei arată că şi-a încheiat activitatea şi a recomandat respingerea candidaturii a 36 de persoane, însă decizia va aparţine co-preşedinţilor ARD, se arată într-un comunicat al Comisiei.

Pe lista celor respinşi de comisie se numără şi Cristian Rădulescu, Wiliam Brânză sau Viorel Badea despre care preşedintele PDL Vasile Blaga s-a pronunţat deja în sensul că vor figura pe listele de la alegeri. Macovei a ţinut să precizeze că ea a dat vor negativ pentru alte 58 de candidaturi, care însă au fost validate în Comisia de etică.

Comisia de etica a Aliantei Romania Dreapta (ARD) a finalizat verificarea candidatilor. Soarta celor cu aviz negativ este în mâna  co-președinților ARD.

1. Comisia de etica a Aliantei Romania Dreapta (ARD) a finalizat verificarea celor 502 candidaturi  transmise pana pe 24 octombrie 2012, care aveau documentele complete. In urma evaluarii, Comisia a deciz prin vot sa acorde aviz negativ pentru 36 de candidaturi, cateva dintre acestea fiind intre timp inlocuite. Comisia de etica a analizat si 4 contestatii.

2. In sedinta de miercuri, 24 octombrie 2012, Comisia de etica a decis prin vot sa transmita co-presedintilor Aliantei, spre solutionare, contestatiile depuse in ultimele zile, pentru ca:

(a)  unii dintre co-presedintii ARD au avut interventii publice prin care au anuntat ca:

  •  analizeaza contestatii ale candidatilor cu aviz negativ din partea Comisiei de etica
  • au decis sa isi asume deja candidaturile unora dintre acestia

(b) unii dintre candidatii cu aviz negativ au sustinut public, in mod eronat, ca au primit aviz favorabil.

In aceste conditii, conducerea Aliantei trebuie sa preia toate contestatiile si sa isi asume raspunderea pentru deciziile luate. Decizia finala privind candidatura celor care au primit aviz negativ din partea Comisiei si componenta listei finale a candidatilor este raspunderea partidelor din Alianta.

3. Comisia de etica a decis sa nu mai primeasca noi dosare de candidatura incepand de astazi, 25 octombrie 2012. Orice schimbare a candidatilor este responsabilitatea exclusiva a co-presedintilor Aliantei.

4. Evaluarea candidaturilor s-a facut pe baza informatiilor transmise de candidati si prin verificari riguroase la Registrul Comertului, pe site-urile oficiale de licitatii si ale institutiilor publice care au contracte, pe baza comunicarilor oficiale si documentelor aflate pe paginile de internet ale Agentiei de Integritate, ale parchetelor si in baza de date a Portalului instantelor de judecata. Am folosit si informatii din presa coroborate cu informatii de la institutiile publice.

5. Deciziile in Comisie s-au luat prin vot majoritar, presedintele neavand drept de veto. Pentru toti candidatii cu aviz negativ presedintele Comisiei de etica, Monica Macovei, a votat impotriva candidaturilor. Monica Macovei a dat vot negativ pentru alte 58 de candidaturi, dar care au primit aviz favorabil prin vot  majoritar. Opiniile diferite si votul majoritar fac parte din democratie.

6. Pe baza analizei candidaturilor si prin vot, Comisia de etica a dat aviz negativ pentru urmatorii 36 de candidati:

1. Pandele Andi Sorin – Arges

2. Cocaina Mihai – Arges

3. Rusu Mihai – Bacau

4. Burca Eugen – Bacau

5. Tirle Radu – Bihor

6. Ghilea Gavrila – Bihor

7. Iacob – Strugaru Stelica – Botosani

8. Rebenciuc Neculai – Botosani

9. Puchianu Ioan – Dumitru – Brasov

10. Radulescu Cristian – Bucuresti

11. Simion Florin – Bucuresti

12. Budulan Pompiliu – Bucuresti

13. Poteras Cristian – Bucuresti

14. Negrila Corina Daniela – Bucuresti

15. Anghel Nicolae – Constanta

16. Gheorghe Florin – Constanta

17. Brinza William – Diaspora

18. Badea Viorel – Diaspora

19. Stoica Stefan Bucur -Dolj

20. Pasculescu Veta – Dolj

21. Ardeleanu Valeriu – Galati

22. Resmerita Dorulet – Galati

23. Ciumacenco Nicusor – Galati

24. Cazacu Marinica – Ialomita

25. Munteanu Mircia – Hunedoara

26. Branduse Aurica – Hunedoara

27. Movila Petru – Iasi

28. Cabalau Maria – Iasi

29. Rusu Leonard – Iasi

30. Surdu Gabriel – Iasi

31. Bogaciu Ion – Ilfov

32. Militaru Lucian – Teleorman

33. Barbu Costel – Teleorman

34. Radu Anisoara – Tulcea

35. Oprescu Ion – Valcea

36. Iacob Alexandru – Vaslui

Comisia de etica a fost formata din: Monica Macovei – presedinte, Theodor Stolojan – PDL, Despina Munteanu – FC, Mihaela Vasilatii – PNTCD, Ioan Greceanu- NR.

sursa: antena3.ro