ATENŢIE LA DARURILE LUI TOMAC SAU DESPRE DIFERENŢA DINTRE CARTEA ROMÂNEASCĂ ŞI CARTEA STRĂINĂ (RUSĂ) ÎN LIMBA ROMÂNĂ

October 1, 2012

Ambasadorul Marius Gabriel Lazurca, finul de cununie al fostului ministru de Externe Teodor Anatol Baconschi, într-un interviu pentru publicaţia „Timpul” de astăzi, 1 octombrie 2012, susţine: „ne-a mers la inimă dorința multora de a avea acces la cărți în limba română și, prin urmare, nu mai puțin de 1 milion de volume așteaptă să plece în toamna asta către toate colțurile RM”.

În acest context, trebuie să remarcăm expresia „cărţi în limba română” folosită în locul celei de „carte românească”. „Un milon de cărţi în limba română” sună frumos, numai că nu ni se spune nimic despre structura acestui milion şi nici despre geografia lui culturală. Nu ni se spune nimic nici despre cine anume şi pe ce criterii a făcut selecţia titlurilor care constituie milionul de cărţi în valoare de milioane de euro.

Puţină, foarte puţină lume cunoaşte că din cele 1 milion de volume sosite la Chişinău doar circa 8 mii (0,8%) reprezintă titluri româneşti, pe când circa 992 de mii de cărţi (99,2%) reprezintă traduceri din literatura străină (în special din cea rusă). Disproporţia este mai mult decât evidentă.

Acest proiect a fost aprobat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) condus de Eugen Tomac, în timpul ministeriatului Emil Boc, şi se înscrie într-un şir mai larg de nereguli. Subiectul a fost, deocamdată, cam ocolit de presa de la Bucureşti şi Chişinău, chiar dacă, în perioada 9 ianuarie – 30 aprilie 2012, activitatea DRP a făcut obiectul cercetărilor Curţii de Conturi a României, constatându-se abateri şi nereguli grave.

Este absolut firesc să sesizăm public, aici şi acum, faptul că cele 1 milion de cărţi donate bibliotecilor din Republica Moldova nu reprezintă „carte românescă”, atât de necesară, ci doar „carte străină în limba română”, traduceri din scriitori ruşi şi alţi scriitori străini.

Toate titlurile ruseşti traduse în română există în limba originalului în bibliotecile din Republica Moldova şi sunt studiate conform programelor şcolare în cadrul materiilor limba şi literatura rusă. Aceste titluri nu au fost solicitate de instituţiile de învăţământ din Republica Moldova şi nici de Ministerul Educaţiei de la Chişinău.

Cele 8 mii de exemplare de „carte românească” şi cele 992 000 de „carte străină în limba română” sunt depozitate de mai multe luni de zile la Întreprinderea de Stat „Mold-Didactica”  din Chişinău (strada Socoleni 16/1). Milionul de exemplare a apărut la o singură editură, „Adevărul”, din Bucureşti.

Este corect să amintim că, la 11 mai 2012, într-un interviu acordat postului Euro TV din Chişinău, ambasadorul Marius Gabriel Lazurca, substituind termenii „carte în limba română” cu „carte românească”, susţinea: „Găsesc că această ultimă reuşită, şi anume, achiziţionarea unui volum impresionant de CARTE ROMÂNEASCĂ, şi anume, 1 milion de volume, reprezintă una dintre cele mai remarcabile reuşite ale acestei agenţii guvernamentale româneşti”. În aceeaşi zi, ambasadorul Lazurca a mai declarat pentru publicaţia „Adevărul”: „Achiziționarea și trimiterea în Republica Moldova a acestui lot de un milion de volume de literatură universală și literatură română vine să suplinească o nevoie foarte concretă a oamenilor, mulți dintre ei foarte tineri, care au nevoie de aceste cărți pentru propria formare. E o donație care, prin talie, nu are egal și care cred că va crea un precedent fericit și să sperăm, imitat, și de către alții în viitor”. Da, această donaţie nu are egal prin talie, dar nici prin structură şi nici prin geografia autorilor.

Potrivit unor date centralizate, fondul de carte al bibliotecilor instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova constituie 22 797 956 de exemplare, cu un deficit total de 9 064 009 exemplare. Acest fond cuprinde doar 6 621 090 de exemplare în limba română cu alfabet latin (49,3), cu un deficit de 6 807 781 de exemplare (50,7%). Deficitul vizează, în mod covârşitor, literatura română studiată conform programelor şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, precum şi dicţionarele de toate tipurile, ca instrumente de lucru,  de formare şi elevare lingvistică.

Pe tipurile de instituţii de învăţământ, fondul de carte se prezintă astfel:

  1. Bibliotecile instituţiilor de învăţământ preuniversitar:  fond total de carte – 12 828 539 de exemplare, cu un deficit de 6 472 264 de exemplare (43,6%). Dintre cărţile existente în şcoli şi licee doar 4 202 944 de exemplare sunt în limba română cu alfabet latin, deficitul constituind 4 936 554 de exemplare (54,1%).
  2. Bibliotecile instituţiilor de învăţământ mediu de specialitate: fond total de carte – 2 407 277 de exemplare, cu un deficit de 1 379 495 de exemplare (46,5%). Dintre cărţile existente în aceste biblioteci doar 750 669 de exemplare sunt în limba română cu alfabet latin, deficitul constituind 1 014 684 de exemplare (57,5%).
  3. Bibliotecile instituţiilor de învăţământ superior: fond total de carte – 7 562 140 de exemplare, deficitul constituind 1 212 250 de exemplare (23,9%). Dintre cărţile existente în bibliotecile universitare doar 1 667 477 de exemplare sunt în limba română cu alfabet latin, pe când 4 761 618 exemplare sunt în limba rusă, iar 658 879 de exemplare reprezintă literatură din perioada sovietică, tipărită în limba română cu alfabet rusesc (“moldovenească”).

În condiţiile în care majoritatea profesorilor de limba şi literatura română din Republica Moldova sunt nevoiţi să predea despre operele scriitorilor români fără a avea posibilitatea elementară de a citi aceste opere, pe motivul că lipsesc din bibliotecile şcolare, bineînţeles că ne-am fi bucurat ca donaţia de 1 milion de cărţi făcută pe banii publici, vărsaţi de contribuabilul român, să fi reprezentat, măcar în proporţie de 50% carte românească, nu carte străină (rusă) tradusă în limba română. Opinia mea este că, de fapt, proporţia ar fi trebuit să fie inversă:  99, 2% de carte românească şi 0,8% de carte străină tradusă în limba română.

Oricum, fiţi de acord că doar 0,8% de carte românească este înfiorător de puţin în structura unei donaţii din banii românilor din ţară pentru românii rămaşi peste hotare şi denotă exact acelaşi procent de patriotism cultural al celor implicaţi în proiect. La o evaluare a moştenirii guvernului PDL-UDMR condus, sub Traian Băsescu, de Emil Boc şi Markó Béla, geografia culturală a donaţiilor de carte făcute prin DRP în frunte cu Eugen Tomac trebuie luată, obiectiv, în calcul.

Extrapolând, fără a forţa nota, haideţi să ne imaginăm că guvernul Federaţiei Ruse ar dona şcolilor din Republica Moldova 1 milion de cărţi, dintre care doar 8 mii să reprezinte opere ruseşti, iar 992 de mii – opere străine (în special româneşti), doar traduse în limba rusă. Eu tot încerc şi nu-mi pot imagina aşa ceva. Subiectul este unul delicat şi merită, ca români, să revenim la el.

Ce părere aveţi, dragi români din Ţară şi din Basarabia, despre această situaţie?

Advertisements

MINISTRUL TITUS CORLĂŢEAN PLEDEAZĂ PENTRU DREPTUL COPIILOR DIN TRANSNISTRIA DE A ÎNVĂŢA ÎN LIMBA ROMÂNĂ

September 11, 2012

Ministrul Afacerilor Externe al României, Titus Corlăţean, a  pledat, la reuniunea miniştrilor de Externe de tip Gymnich din Cipru, pentru dreptul tinerilor din Transnistria la educaţie în limba română, în contextul discuţiilor privind problema accesului şi a lipsei educaţiei în state afectate de conflict sau în proces de tranziţie politică.

Intervenţia demnitarului român s-a concentrat asupra relevanţei abordării atotcuprinzătoare a ciclului educaţional pentru tinerii din imediata vecinătate a UE, atât cea sudică, cât şi cea estică.

Ministrul Corlăţean a reamintit dificultăţile întâmpinate de şcolile de grafie latină/limbă română din regiunea transnistreană a Republicii Moldova şi a atras atenţia asupra lipsei de progrese în reglementarea situaţiei, informează MAE.

Seful diplomaţiei române s-a referit la importanţa menţinerii pe agenda UE a dreptului la educaţie pentru tinerii din regiunea transnistreană şi asigurarea accesului acestora la şcolile cu predare în limba română.

Totodată, ministrul român de Externe a arătat că accesul la educaţie este o măsura concretă de consolidare a încrederii dintre parţile aflate în conflict, cu potenţial major de detensionare a relaţiilor. A evocat rolul pe care sistemul educaţional din România l-a avut şi continuă să îl aibă în specializarea tinerilor din Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală.

Sursa: http://www.ziare.com


DOUĂ MESAJE NEGLIJATE DE PRESA DE LA CHIŞINĂU

September 4, 2012

MESAJ AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE, TITUS CORLĂŢEAN, CU OCAZIA ZILEI LIMBII ROMÂNE

Ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean adresează un salut prietenesc astăzi, 31 august 2012, cu ocazia sărbătorii naţionale din Republica Moldova, Ziua Limbii Române, tuturor celor pentru care această frumoasă limbă reprezintă liantul de legătură al spiritualităţii româneşti, dincolo de orice graniţe şi indiferent de locul din lume în care au ales, sau viaţa i-a forţat să trăiască.

La data de 31 august 1989, când la Chişinău a fost legiferată revenirea la scrierea în grafie latină, a constituit un moment de cotitură pe drumul pe care Republica Moldova a decis să-l parcurgă de la totalitarism spre democraţie, libertate şi prosperitate.

Ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean adresează cu acest prilej de sărbătoare mesajul său de susţinere pentru toţi aceia care vorbesc, scriu, învaţă şi folosesc în orice fel în viaţa lor de zi cu zi această frumoasă limbă, care odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, a devenit una din limbile oficiale ale Uniunii. Putem spune că prin limba română, Republica Moldova este deja în Uniunea Europeană.

Cei care astăzi vorbesc şi scriu în limba română, duc mai departe tradiţia strămoşilor noştri, o tradiţie păstrată vie în ciuda vitregiilor istoriei şi a celor care au încercat să facă uitat graiul românesc pe meleagurile locuite de români.

Ministrul afacerilor externe salută şi susţine iniţiativa legislativă adoptată recent de Senatul României şi care se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor, iniţiativă care are ca obiect declararea zilei de 31 august ca sărbătoare a Limbii Române şi celebrarea ei în mod oficial de către autorităţile române.

Ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean exprimă şi cu acest prilej angajamentul Guvernului României de consolidare a Parteneriatului Strategic dintre cele două state, precum şi sprijinul deplin al Ministerului Afacerilor Externe al României pentru toate eforturile menite să susţină parcursul european al Republicii Moldova.

31.08.2012

MAE SALUTĂ ANIVERSAREA A 21 DE ANI DE LA PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI REPUBLICII MOLDOVA

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea astăzi, 27 august 2012, a 21 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

În mesajul de felicitare adresat domnului Iurie Leancă, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, ministrul de externe Titus Corlăţean a subliniat momentul de excelenţă atins în relaţia bilaterală: „Mă bucur să pot constata, în acest moment aniversar, nivelul remarcabil al dialogului politic dintre Bucureşti şi Chişinău, potenţat de fondul de valori comune şi de legăturile spirituale împărtăşite de concetăţenii noştri. Vă încredinţez de întregul meu angajament de consolidare, pe mai departe, a Parteneriatului Strategic dintre statele noastre şi de sprijinul deplin al Ministerului Afacerilor Externe al României pentru toate eforturile dumneavoastră menite să susţină traiectul european al Republicii Moldova”.

După cum se cunoaşte, România a fost prima ţară care a recunoscut noul stat, la doar câteva ore de la difuzarea declaraţiei de independenţă din 27 august 1991.

Astăzi relaţia bilaterală, aşezată sub semnul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, traversează cea mai rodnică şi dinamică perioadă, caracterizată printr-un dialogul politic dens şi activ şi printr-o abordare deschisă, pragmatică, a cooperării concrete. Cele mai recente contacte de nivel – vizita Prim-ministrului României la Chişinău (17 iulie 2012), sesiunea Comisiei interguvernamentale România – Republica Moldova pentru integrare europeană (Bucureşti, 2-3 iulie 2012), vizita preşedintelui Republicii Moldova la Bucureşti (3 mai 2012), şedinţa comună de guvern (Iaşi, 3 martie 2012) – au conturat un pachet cuprinzător de proiecte menite să conecteze mai strâns Republica Moldova la spaţiul european.

Sprijinirea Republicii Moldova în drumul său spre integrarea în Uniunea Europeană este în prezent proiectul comun de importanţă strategică pentru Bucureşti şi Chişinău. România rămâne cel mai ferm şi consecvent susţinător al aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova. Ministerul Afacerilor Externe salută progresele importante realizate în ultimii ani de partenerii de la Chişinău în dialogul cu UE, precum şi angajamentul nedezminţit al autorităţilor Republicii Moldova pe calea promovării reformelor democratice şi modernizării de ansamblu. România va rămâne, şi pe mai departe, un partener solid al Republicii Moldova în eforturile de obţinere a unei perspective clare de concretizare a aspiraţilor sale europene.

27.08.2012

Sursa: http://www.mae.ro

Nota noastră: Aceste mesaje au fost neglijate de presa de la Chişinău sprijinită de DRP şi angajată partizan în lupta politică internă din România.