LA 30 NOIEMBRIE VOTĂM PARTIDELE PROEUROPENE DIN MOLDOVA

November 26, 2014

VOTAM 30 noiembrie

În acest moment de răscruce, când se hotărăște viitorul nostru, adresez un apel stăruitor către alegătorii din Republica Moldova ca la 30 noiembrie 2014 să se prezinte masiv la secțiile de votare pentru alegerea Parlamentului și să susțină partidele proeuropene.

Votul nostru trebuie să fie unul conștient și util, în măsură să asigure continuarea cursului de integrare europeană a Republicii Moldova și de aliniere a statului nostru la familia euro-atlantică, inclusiv la sistemul de securitate colectivă al statelor membre NATO.

Avem cu toții obligația patriotică să blocăm cu mijloace democratice acapararea Republicii Moldova de către partida promoscovită. Sunt convins că vom reuși împreună acest lucru.

Victor ALEXEEV

Advertisements

ÎN MEMORIA DEPORTĂRILOR

November 20, 2012

În memoria deportărilor. Bunicul meu matern, Sava Ciobanu, a fost deportat în Siberia, la 6 iulie 1949. A revenit din GULAG abia după moartea criminalului Stalin.


SCUTIREA DE VIZĂ sau CETĂȚENIA ROMÂNĂ?

November 13, 2012

Soluția pentru basarabeni este cetățenia română, nu scutirea de viză europeană.

Când ești cetățean român, nu mai ai nevoie de viză europeană: intri în România ca român în Țara ta, nu ca turist moldovean cu viză europeană eliberată de Ambasada maghiară.

Cine spune că te-ar scuti de viză, trebuie să spună și că ți-o poate cere și impune, din nou, când vrea, dacă i se strică lui socoteala geopolitică.

Nu ambasada Budapestei, cu voie de la Bruxelles, trebuie să ne rezolve nouă, românilor basarabeni, problemele de circulație în Europa și în lume, ci Bucureștiul.

Nu UDMR și acoliții săi, ci partidele românești care vor câștiga alegerile la 9 decembrie, fiind la putere.

Cetățenia română este soluția bună, dreaptă, legală și sigură, pentru toată viața fiecăruia dintre noi, a copiilor și a nepoților nepoților noștri.

De o asemenea soluție avem nevoie.

Acesta e răspunsul meu cinstit și clar celor care m-au întrebat ce cred. De aceea, chestiunea restitabilirii basarabenilor în cetățenia română – simplu și rapid –  este prioritatea priorităților mele.

Victor Alexeev


LISTA NEAGRĂ a Monicăi Macovei. Care sunt cei 36 de candidați ARD care au picat testul de integritate. Viorel Badea şi Wiliam Brânză figurează în Lista Neagră

October 28, 2012
Viorel Badea, muncind din greu pentru românii de peste hotare. Aşa a ajuns în Lista Neagră a PDL.

Viorel Badea, muncind din greu pentru românii de peste hotare. Aşa a ajuns în Lista Neagră a PDL

Monica Macovei își ia mâna de pe lista de candidați a ARD. Într-un comunicat, Comisia de etică a lui Macovei arată că şi-a încheiat activitatea şi a recomandat respingerea candidaturii a 36 de persoane, însă decizia va aparţine co-preşedinţilor ARD, se arată într-un comunicat al Comisiei.

Pe lista celor respinşi de comisie se numără şi Cristian Rădulescu, Wiliam Brânză sau Viorel Badea despre care preşedintele PDL Vasile Blaga s-a pronunţat deja în sensul că vor figura pe listele de la alegeri. Macovei a ţinut să precizeze că ea a dat vor negativ pentru alte 58 de candidaturi, care însă au fost validate în Comisia de etică.

Comisia de etica a Aliantei Romania Dreapta (ARD) a finalizat verificarea candidatilor. Soarta celor cu aviz negativ este în mâna  co-președinților ARD.

1. Comisia de etica a Aliantei Romania Dreapta (ARD) a finalizat verificarea celor 502 candidaturi  transmise pana pe 24 octombrie 2012, care aveau documentele complete. In urma evaluarii, Comisia a deciz prin vot sa acorde aviz negativ pentru 36 de candidaturi, cateva dintre acestea fiind intre timp inlocuite. Comisia de etica a analizat si 4 contestatii.

2. In sedinta de miercuri, 24 octombrie 2012, Comisia de etica a decis prin vot sa transmita co-presedintilor Aliantei, spre solutionare, contestatiile depuse in ultimele zile, pentru ca:

(a)  unii dintre co-presedintii ARD au avut interventii publice prin care au anuntat ca:

  •  analizeaza contestatii ale candidatilor cu aviz negativ din partea Comisiei de etica
  • au decis sa isi asume deja candidaturile unora dintre acestia

(b) unii dintre candidatii cu aviz negativ au sustinut public, in mod eronat, ca au primit aviz favorabil.

In aceste conditii, conducerea Aliantei trebuie sa preia toate contestatiile si sa isi asume raspunderea pentru deciziile luate. Decizia finala privind candidatura celor care au primit aviz negativ din partea Comisiei si componenta listei finale a candidatilor este raspunderea partidelor din Alianta.

3. Comisia de etica a decis sa nu mai primeasca noi dosare de candidatura incepand de astazi, 25 octombrie 2012. Orice schimbare a candidatilor este responsabilitatea exclusiva a co-presedintilor Aliantei.

4. Evaluarea candidaturilor s-a facut pe baza informatiilor transmise de candidati si prin verificari riguroase la Registrul Comertului, pe site-urile oficiale de licitatii si ale institutiilor publice care au contracte, pe baza comunicarilor oficiale si documentelor aflate pe paginile de internet ale Agentiei de Integritate, ale parchetelor si in baza de date a Portalului instantelor de judecata. Am folosit si informatii din presa coroborate cu informatii de la institutiile publice.

5. Deciziile in Comisie s-au luat prin vot majoritar, presedintele neavand drept de veto. Pentru toti candidatii cu aviz negativ presedintele Comisiei de etica, Monica Macovei, a votat impotriva candidaturilor. Monica Macovei a dat vot negativ pentru alte 58 de candidaturi, dar care au primit aviz favorabil prin vot  majoritar. Opiniile diferite si votul majoritar fac parte din democratie.

6. Pe baza analizei candidaturilor si prin vot, Comisia de etica a dat aviz negativ pentru urmatorii 36 de candidati:

1. Pandele Andi Sorin – Arges

2. Cocaina Mihai – Arges

3. Rusu Mihai – Bacau

4. Burca Eugen – Bacau

5. Tirle Radu – Bihor

6. Ghilea Gavrila – Bihor

7. Iacob – Strugaru Stelica – Botosani

8. Rebenciuc Neculai – Botosani

9. Puchianu Ioan – Dumitru – Brasov

10. Radulescu Cristian – Bucuresti

11. Simion Florin – Bucuresti

12. Budulan Pompiliu – Bucuresti

13. Poteras Cristian – Bucuresti

14. Negrila Corina Daniela – Bucuresti

15. Anghel Nicolae – Constanta

16. Gheorghe Florin – Constanta

17. Brinza William – Diaspora

18. Badea Viorel – Diaspora

19. Stoica Stefan Bucur -Dolj

20. Pasculescu Veta – Dolj

21. Ardeleanu Valeriu – Galati

22. Resmerita Dorulet – Galati

23. Ciumacenco Nicusor – Galati

24. Cazacu Marinica – Ialomita

25. Munteanu Mircia – Hunedoara

26. Branduse Aurica – Hunedoara

27. Movila Petru – Iasi

28. Cabalau Maria – Iasi

29. Rusu Leonard – Iasi

30. Surdu Gabriel – Iasi

31. Bogaciu Ion – Ilfov

32. Militaru Lucian – Teleorman

33. Barbu Costel – Teleorman

34. Radu Anisoara – Tulcea

35. Oprescu Ion – Valcea

36. Iacob Alexandru – Vaslui

Comisia de etica a fost formata din: Monica Macovei – presedinte, Theodor Stolojan – PDL, Despina Munteanu – FC, Mihaela Vasilatii – PNTCD, Ioan Greceanu- NR.

sursa: antena3.ro

Sondaj CSCI: USL ar obţine la alegerile din 9 decembrie 58%, PPDD – 18%, iar ARD- 16% din voturi. USL va guverna fără UDMR!

September 28, 2012

Uniunea Social-Liberală ar obţine la alegerile parlamentare 58% din opţiunile electoratului, fiind urmată în topul preferinţelor de PP-DD, cu 18% din voturi, în timp ce Alianţa România Dreaptă ar obţine 16%, potrivit unui sondaj de opinie al CSCI comandat de RTV.

Sondajul, realizat de Centrul de Cercetări şi Studii InfoPolitic arată că dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminică, 58% dintre cei intervievaţi ar vota USL, partidul condus de Dan Diaconescu ar fi votat de 18% dintre electori, ARD ar obţine 16%, iar UDMR – 5%, PRM – 2% şi PNG – 1%.

Sondajul CSCI a fost efectuat în perioada 24 – 26 septembrie 2012, pe un eşantion de 1.104 persoane şi are o marjă de eroare de +/-3%.

Faţă de un sondaj anterior, realizat în perioada 25 august-5 septembrie, tot de CSCI, USL pierde însă 4 procente, iar partidul condus de Dan Diaconescu, PP-DD, este în creştere cu 7 procente, potrivit sondajului dat publicităţii vineri de România TV. Pentru perioada menţionată, USL era cotat la 62% din preferinţele electorale, PDL avea 19%, iar PPDD-ul lui Dan Diaconescu – 11%.

Astfel, devine clar că după 9 decembrie 2012 USL va avea o majoritate parlamentară confortabilă, ceea ce va duce la îndreptarea multor anomalii din prezent.


VICTOR OPASCHI: RELAŢIA CU MOLDOVA ESTE O PRIORITATE A ORICĂRUI GUVERN DE LA BUCUREŞTI. ANGAJAMENTELE ROMÂNIEI FAŢĂ DE CHIŞINĂU VOR FI RESPECTATE.

September 25, 2012

Discursul domnului Victor Opaschi, Secretar de Stat pentru Cultură şi Culte în cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional al României, la întâlnirea cu membrii Organizaţiei PSD România în Republica Moldova, Chişinău, 21 septembrie 2012.

Dragi prieteni,

Sunt onorat să fiu aici, alături de dumneavoastră, şi bucuros să constat că PSD are susţinători în Republica Moldova. Este un semn că, în timp, se construieşte un spaţiu politic comun în ţările noastre, din perspectiva visului unionist al multor moldoveni. Cum mulţi dintre dumneavoastră ştiu, PSD a susţinut încă de la începuturile sale, independenţa Republicii Moldova şi eforturile sale de apropiere de Occident, de integrare în organismele internaţionale, şi de apropiere de Uniunea Europeană şi NATO.

Nu cred că vă sunt necunoscute evoluţiile recente din România. Cauzele crizei politice din vară sunt numeroase, ele s-au cumulat în timp şi se pot rezuma astfel: preşedintele Traian Băsescu a evoluat către un comportament mai autoritar, tot mai nedemocratic, ajungând să fie un obstacol pentru democraţie şi pentru statul de drept. Suspendarea sa a devenit o necesitate, o obligaţie pentru noua majoritate guvernamentală din Parlament, construită în jurul USL.

Se putea coabita, imediat după numirea lui Victor Ponta drept premier? Sincer, răspunsul este da. Instituţional, guvernul şi preşedinţia puteau colabora, în limitele definite de Constituţie şi de legi. Ce s-a întâmplat, de au degenerat lucrurile? Pe 10 iunie au avut loc alegerile locale, în care PDL a avut un eşec de proporţii. Acest lucru l-a obligat pe Traian Băsescu să se implice public în favoarea partidului său, atacându-l pe premierul Ponta. Lucrurile au escaladat, ajungându-se la suspendare.

Din păcate pentru România, Traian Băsescu a internaţionalizat conflictul, în favoarea sa intervenind public o serie de lideri europeni, precum Barroso şi Viviane Reding. Instituţii ale statului, precum Curtea Constituţională a României, parchetele, şi altele, controlate de Traian Băsescu, au intervenit şi ele de partea preşedintelui suspendat, fără nici o jenă. Restul, se ştie: deşi 7,4 milioane de români au votat pentru destituirea preşedintelui, votul lor nu a contat. Acest lucru a născut o mare frustrare în rândul cetăţenilor, pentru că se acreditează ideea că votul nu mai contează, că ceea ce contează este sprijinul unor lideri din exterior, de la UE sau din SUA.

Ce a dovedit perioada de criză? Politic, USL este o construcţie solidă, funcţională, şi bine motivată, care s-a implicat, cu mici excepţii, în camapanie cu toate forţele. Alianţa PSD cu PNL nu este una contra naturii ideologice a celor două partide, dimpotrivă. Liberalismul demn de acest nume are o dimensiune socială marcantă, iar social-democraţia modernă este preocupată să găsească justul echilibru între piaţă şi stat. PNL a avut experienţe de colaborare cu PSD şi în anii 1990, şi în anii 2000. Sunt multe puncte de compatibilitate în programele celor două partide.

Acum principala acţiune a PSD este reprezentată de pregătirea alegerilor parlamentare, unde, pentru a-l scoate din jocul politic al formării guvernului pe Traian Băsescu, USL trebuie să obţină un scor apropiat de 60% la mandate. Au stârnit deja ceva c ontroverse candidaturile din UNPR, partid care din vară are un acord politic cu PSD, ca măsură de prevedere în păstrarea actualei majorităţi guvernamentale.

În plan guvernamental, PSD are câteva mari priorităţi: repararea unor inechităţi sociale, cum ar fi cele legate de pensii şi de salariile bugetarilor, buna gestiune a banului public, absorbţia fondurilor europene, pentru că situaţia lăsată de guvernarea PDL este dezastruoasă. Un capitol special este reprezentat de relansarea creşterii economice. Totul se desfăşoară în limitele unui buget prost construit de PDL, care nu mai poate fi schimbat, ci doar ajustat între nişte margini foarte înguste.

Nu ne aşteptăm ca atacurile comandate sau dirijate de Traian Băsescu împotriva PSD sau a liderilor săi să înceteze, dimpotrivă. Instituţia de predilecţie va fi DNA, care, sună tare sau nu, se comportă, alături de Curtea Constituţională, ca actori politici partizani, ceea ce este, am mai spus, un pericol pentru democraţie.

De aceea, PSD şi PNL au ajuns la un acord privitor la modificarea rapidă a Constituţiei, în 2013, după alegeri, pentru a redefini relaţiile între instituţii şi pentru a le depolitiza pe cele care nu trebuie să fie politice, inclusiv Curtea Constituţională.

Relaţia cu Moldova este o prioritate a oricărui guvern de la Bucureşti. Premierul Ponta a fost deja la Chişinău. Angajamentele României faţă de Chişinău vor fi respectate. Vrem să găsim noi domenii de cooperare, să schimbăm ce e de schimbat în derularea actualelor programe, pentru a le face mai uşor accesibile cetăţenilor moldoveni. Dacă aveţi sugestii în acest sens, nu ezitaţi să le prezentaţi conducerii PSD.

Vreau să spun câteva cuvinte despre stânga şi despre locul ei pe scena politică din estul Europei. Ieşirea din comunism a demonizat stânga, chiar şi pe aceea care nu avea legături cu vechile partide comuniste. O „dreaptă” agresivă, ieşită şi ea, adesea, tot din rândul fostelor partide comuniste, s-a afirmat pe scena politică. Rezultatul? Cetăţenii, confruntaţi cu greutăţile tranziţiei, şi decepţionaţi de slaba calitate a politicului, nu mai dă atenţie ideologiilor. Partidele, de stânga sau de dreapta, s-au structurat ca partide ale puter5ii, sunt percepute drept egal corupte.

Criza economică, începută în 2007, a reuşit să aducă din nou în centrul politicii ideologiile. Acum află de asta şi partidele noastre. PDL pedalează pe ideea că este sigurul exponent al „dreptei”. A format o alianţă cu o aripă a PNŢ-CD şi cu un partid de buzunar, resuscitat pentru a-i fi oferit fostului premier Ungureanu.

PSD trebuie să-şi afirme şi el mai pregnant identitatea de stânga, nu doar la nivelul opţiunilor sociale, dar în domeniul economic. S-a deschis o discuţie referitoare la o revenire la impozitarea progresivă, cu păstrarea cotei maxime la 16%. Dar sunt şi alte lucruri care trebuie discutate şi prezentate ca o parte a identităţii sale de stânga. M-aş bucura dacă aţi contribui şi dumneavoastră la această dezbatere.

Acestea sunt câteva dintre lucrurile pe care doream să le discutăm împreună.