VICTOR PONTA: „ROMÂNIA VREA UN CALENDAR CONCRET ŞI ACCELERAT DE ELIMINARE A VIZELOR PENTRU CETĂŢENII MOLDOVENI”

July 22, 2013

Victor Ponta este convins că împreună cu omologul său Iurie Leancă vor trece la faza de concretizare a promisiunilor din trecut făcute Republicii Moldova

Victor Ponta anunţă că, deşi sunt mai multe de făcut, procedura privind acordarea cetăţeniei române pentru basarabeni s-a îmbunătăţit, iar birocraţia a fost redusă.

Premierul Victor Ponta şi-a anunţat şi el o a doua vizită oficială la Chişinău, urmând să participe la festivităţile dedicate Zilei Independenţei Republicii Moldova. Prim-ministrul României spune că, deşi vorbele sunt frumoase, contează mai mult planurile concrete

EVZ: Domnule premier, cum aţi caracteriza într-o formulă succintă relaţia cu Republica Moldova?
Victor Ponta:
Este evident că relaţia dintre România şi Republica Moldova nu poate fi decât una extrem de apropiată. Dincolo de retorică şi sentiment, totuşi contează planul concret şi acolo lucrurile trebuie schimbate radical. După mulţi ani de vorbe frumoase, fără urmări concrete, de anul trecut am intrat într-o perioadă de pragmatism şi implementare. Am avut o relaţie foarte pragmatică şi constructivă cu fostul premier Vlad Filat şi sunt convins că împreună cu premierul Iurie Leancă vom trece împreună la faza de concretizare a promisiunilor din trecut.

Cum explicaţi că România nu are încă un sediu al Institutului Cultural Român la Chişinău? Este aceasta o temă care figurează pe agenda bilaterală?

Acesta este un alt exemplu al faptului că vorbele frumoase din trecut nu au avut acoperire în fapte. Sediul ICR de la Chişinău ar fi trebuit de mulţi ani să fie cel mai important din afara României. ICR se află acum sub autoritatea Parlamentului, dar Guvernul este hotărât să sprijine în totalitate proiectul de funcţionare extinsă la Chişinău.

Ideea domnului Leancă de a limita la 6 luni prezenţa studenţilor bursieri basarabeni în România a stârnit multe critici la Chişinău, în rândul elevilor şi al părinţilor. Cum va reacţiona Guvernul de la Bucureşti?
Ideea premierului Leancă, aşa cum mi-a fost prezentată mie, este foarte bună şi trebuie explicată pentru a combate dezinformările apărute în unele zone. Concret, România îşi menţine nivelul burselor, dar cred şi eu că în locul acelor burse pentru întreaga durată (patru sau cinci ani) a unei specializări putem aplica un sistem mai mobil în care studenţii din Republica Moldova să facă unul sau doi ani la universităţile din România. În acest fel avem mai mulţi beneficiari şi o mai uşoară integrare în economia Republicii Moldova. De altfel, în întreaga Uniune Europeană acest sistem cunoscut ca programul Erasmus s-a dovedit cel mai de succes.

„Republica Moldova nu este doar un vecin pentru România”

Domnule Ponta, politica României relativ la acordarea cetăţeniei române pentru basarabeni va suferi modificări?
Pe fond nu. S-au îmbunătăţit procedurile şi a fost redusă birocraţia, dar încă avem destul de progresat în acest sens.

Ce înseamnă concret expresia pe care aţi folosit-o, „Republica Moldova nu este doar un vecin pentru România”?
Ca orice român văd în Republica Moldova mai mult decât un vecin ca celelalte ţări din jur. Cred că istoria, tradiţiile, cultura, limba, ne fac mult mai apropiaţi faţă de Republica Moldova decât orice altă ţară din lume.

Cum vedeţi evoluţia europeană a Republicii Moldova în perspectiva Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius? Ce va primi concret Chişinăul acolo?
România susţine fără rezerve şi activ adoptarea la Summit-ul de la Vilnius a deciziilor de parteneriat între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, dar şi un calendar concret şi accelerat de eliminare a vizelor. Am menţionat această poziţie a României în întâlnirile pe care le-am avut cu cancelarul Merkel, preşedintele Hollande, premierul Ayrault si toţi ceilalţi lideri europeni.

Care este locul Republicii Moldova în strategia energetică a României? Va fi gaz pentru Republica Moldova? La ce preţ? Vom reuşi să concurăm Gazpromul la acest capitol?
Scopul esenţial este de a avea infrastructura necesară transportului de gaze. În acest fel Republica Moldova va avea posibilitatea de a se aproviziona din două surse. O dată cu începerea exploatărilor din Marea Neagră şi a gazelor de şist, România va considera piaţa din Republica Moldova ca direcţie prioritară de desfacere a acestor gaze.

Traian Băsescu spune că gazoductul Iaşi-Ungheni este „proiectul său de suflet”. Dumneavoastră, în calitate de premier, cum îl percepeţi?
Regret că acest proiect într-adevăr strategic a fost tergiversat atâţia ani. Sunt foarte bucuros că în mandatul meu de premier putem să-l şi realizăm.

Strategie în perspectiva acordului de comerţ

De ce a fost nevoie ca această conductă să aibă posibilitatea circulaţiei gazului dus-întors, adică pe ambele sensuri? Republica Moldova nu are gaz de dat sau vândut României. Se intenţionează să fie importat gaz din spaţiul estic prin acest gazoduct?
A fost o cerinţă tehnică normală în acest gen de proiecte.

De ce nu există TVR1 la Chişinău, pe reţea naţională, accesibil tuturor difuzorilor de cablu?
De ce este posibil ca ORT (televiziunea naţională rusă) să fie prezentă în Republica Moldova, dar TVR1 nu? Aţi discutat aceste aspecte cu omologul dumneavoastră? Pentru că iniţial a existat blocajul politic de la Chişinău, iar în ultimii ani a fost evidentă incapacitatea Televiziunii Române şi a Guvernului de a debloca acest proiect. Am discutat atât cu premierul Leancă, cât şi cu preşedintele SRTV Claudiu Săftoiu şi acum există toată voinţa şi sprijinul pentru a relua transmisia TVR în Republica Moldova.

Cum este pregătită România să acţioneze în cazul semnării de către Chişinău a Acordului de comerţ comprehensiv şi aprofundat? Are Bucureştiul o strategie?
Categoric da, şi este o strategie asumată public – aprofundarea şi concretizarea relaţiei economice, culturale, dezvoltarea infrastructurii şi asistenţa pentru dezvoltarea instituţiilor democratice din Republica Moldova pe model european.

Şi, în final, cum apreciaţi apariţia ediţiei pentru Republica Moldova a cotidianului Evenimentul Zilei?
Salut sincer orice proiect de dezvoltare din presa românească. Doresc ca peste tot în lume să existe o presă liberă şi diversificată.

Primul contact oficial

Prima vizită oficială a prim-ministrului Iurie Leancă în România a avut loc la 9 iulie, nu mai departe de săptămâna trecută, o vizită intempestivă, ce a luat prin suprindere pe toată lumea. La conferinţa de presă ce a urmat întâlnirii cu premierul Victor Ponta, Iurie Leancă i-a mulţumit acestuia pentru parteneriatul matur şi polivalent. ,,Toate temele despre care am discutat astăzi ne vor permite ca pe 27 august când vom sărbători la Chişinău Ziua Independenţei, împreună cu domnul prim-ministru Victor Ponta şi Comisarul European pentru Energetică, să putem lansa construcţia gazoductului Iaşi- Ungheni. Va fi un succes pentru Republica Moldova”, a declarat Leancă.

Prim-ministrul român a spus la rândul său că Summitul de Vilnius va fi un moment foarte important, fiind absolut convins că pentru Republica Moldova deciziile adoptate acolo din partea Uniunii Europene vor fi deciziile cele mai bune. ,,Am discutat de asemenea lucruri concrete privind relaţia dintre România şi Republica Moldova care trebuie să treacă în sfîrşit de la stadiul declaraţiilor foarte frumoase la lucruri concrete.

CARTE DE VIZITĂ

Ascensiune fulminantă: de la procuror la prim-ministru

● Victor Ponta, prim-ministrul României, este un politician cu o activitate proeminentă în viaţa politică de peste Prut.

● În anul 1995 a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.

● Până în 1998 a fost procuror în cadrul Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti, iar între 1998 şi 2002, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, secţia Anticorupţie, Urmărire Penală şi Criminalistică.

● Între 2000 şi 2001 a ocupat funcţia de coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor.

● A intrat în politică în 2001 la invitaţia lui Adrian Năstase, căruia i-a fost asistent la catedra de Drept Internaţional Public.

● În noiembrie 2003 a fost ales preşedinte al Tineretului Social-Democrat, funcţie pe care a ocupat-o până pe 18 noiembrie 2006.

● În iulie 2003 a devenit vicepreşedinte al Partidului Social Democrat.

● În perioada 2001–2004, în timpul guvernării PSD, Ponta a fost secretar de stat, şeful Corpului de Control al Guvernului.

● Pe 10 decembrie 2006, la congresul PSD, a fost reales vicepreşedinte al acestui partid.

● În 2004, Victor Ponta a devenit unul dintre cei mai tineri parlamentari români, fiind ales membru al Camerei Deputaţilor. Din decembrie 2004 este deputat PSD de Gorj, fotoliu pe care şi l-a păstrat şi după alegerile din 2008 şi 2012, când şi-a câştigat colegiul uninominal fără drept de apel.

● În 2008, în primul Guvern Boc, Victor Ponta a fost ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul.

● În februarie 2010, Victor Ponta a candidat la preşedinţia Partidului Social Democrat. El a devenit astfel singurul preşedinte de organizaţie de tineret care a făcut pasul către preşedinţia partidului.

● În urma căderii Guvernului Ungureanu, ca rezultat al adoptării moţiunii de cenzură înaintată de Uniunea Social-Liberală, în luna mai 2012, Victor Ponta a fost învestit în funcţia de prim-ministru al României şi în fruntea guvernului, devenind astfel cel mai tânăr prim-ministru din Europa.

● După alegerile legislative din decembrie 2012, este din nou premier, conducând un guvern de coaliţie PSD-PNL-PC, coaliţie care deţine majoritatea în Parlamentul României.

preluare din Evenimentul Zilei

Advertisements

Europarlamentarul Viorica Dăncilă: CRED ÎN ȘANSELE DE INTEGRARE A REPUBLICII MOLDOVA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

June 7, 2013

viorica_dancila
Viorica Dăncilă este deputatul european care a vorbit de cele mai multe ori în Parlamentul European despre problemele R. Moldova. Membră a Comitetului parlamentar de cooperare UE-RM, dna Dăncilă luptă pentru obținerea unor fonduri europene destinate agricultorilor din Republica Moldova. La 23 noiembrie, Viorica Dăncilă si-a deschis un sediu la Chișinău tocmai pentru a fi mai aproape de cetățenii Republicii Moldova . La 16 mai, în zi de muncă, ne-a primit în biroul său din Bruxelles unde ne-a acordat un interviu în exclusivitate.

Care sunt astăzi șansele de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană?
Cu siguranță Republica Moldova are șanse de a se integra în Uniunea Europeană. Eu cred în șansele Republicii Moldova. Ne leagă tradiții, ne leagă o istorie, ne leagă multe obiceiuri și cred că este un gest de normalitate ca noi în calitate de europarlamentari să susținem aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cert este că și cetățenii Republicii Moldova trebuie să își dorească acest lucru, pentru că vor avea foarte multe oportunități. În primul rând să ne gîndim la libera circulație, la posibilitățile de dezvoltare, la fondurile europene care pot fi accesate mult mai ușor. De fapt la ora actuală cred că este nevoie de mult efort din partea Republicii Moldova și de foarte mult sprijin din partea Uniunii Europene ca aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană să devină o realitate. În condițiile actuale este mult mai ușor să rezolvi anumite probleme legate de șomaj, legate de agricultură, legate de economie atunci când faci parte din această construcție europeană decât să le rezolvi ca și stat independent.

Situația politică din țară a influențat cumva negativ asupra imaginii Republicii Moldova la Bruxelles?
Cu siguranță, atunci când nu este o stabilitate politică în țară, acest lucru își pune amprenta la nivelul încrederii pe care o acordă Uniunea Europeană țării respective. Este nevoie de o stabilitate politică, iar cei implicați în politică trebuie să dorească cu adevărat aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și trebuie să conștietizeze faptul că stablitatea economică si efortul dumnealor trebuiesc îndreptate către aderarea la Uniunea Europeană, la această contrucție care ofera după cum am menționat foarte multe opotunități pentru cetățenii Republicii Moldova.

Știu ca aveți un sediu în Chișinău, cu ce scop l-ați deschis acolo?
Eu nu am venit pe criteriu politic. Eu am venit pentru ca să ajut Republica Moldova sa adereze la Uniunea Europeană, să fiu un centru de informare pentru voi, să vă informez despre cea ce se întimplă în Europa și să vă susțin în problemele pe care le aveți. Recunosc mi-a fost foarte greu să îmi deschid un sediu în Republica Moldova, pentru că este o țară care nu face parte din Uniunea Europeană, iar regulamentul Uniunii Europene presupune ca să deschidem aceste cabinete în țările membre.

Am aflat că printr-un proiect comun susțineți agricultorii din Republica Moldova. Despre ce este vorba?
Agricultura este o ramură strategică, iar România și Republica Moldova sunt legate efectiv de agricultură și de aceea eforturile noastre pentru sprijinirea acestei ramuri trebuie să fie susținute trebuie să fie eforturi pe care să le concretizăm într-un plus de valoare, în care agricultorii din Republica Moldova și România trebuie să se regăsească. Eu personal am depus peste 100 de amendamente, mi-au trecut 80 % dintre ele, am abținut foarte multe lucruri pentru agricultorii români, iar în viitoare politică agricolă comună la care participăm pentru prima dată vreu să realizăm și mai multe. Am susținut foarte mult și tinerii fermieri, au fost fonduri pentru tinerii fermieri, astfel încât agricultura să devină atractivă și pentru tineri și pentru femei, iar în acest sens vreau să vă spun că am avut o legislație la rolul femeiei în agricultură și vreau ca și femeile care muncesc în agricultură să fie încurajate și să își vadă efectiv rezultatele muncii depuse.

Interviu realizat de Dorina Chirilov, Moldova.ORG


PRIMUL BIROU EUROPARLAMENTAR PESTE HOTARELE UE A FOST INAUGURAT LA CHIȘINĂU

December 7, 2012

STENOGRAMA CONFERINȚEI DE PRESĂ ORGANIZATE DUPĂ INAUGURAREA BIROULUI EUROPARLAMENTARULUI VIORICA DĂNCILĂ LA CHIȘINĂU

Alexeev inaugurare
Victor Alexeev: Bună ziua și bine ați venit! Dragi români, astăzi avem un eveniment de o deosebită importanță. Pentru prima data, Comunitatea Europeană și Parlamentul European, la insistența Grupului parlamentar român și la insistența doamnei europarlamentar Viorica Dăncilă personal, la Chișinău, în Republica Moldova, prima țară din toate cele 22 de state cu care Comunitatea Europeană are frontieră, se deschide un Birou europarlamentar în afara UE. Acest Birou se va preocupa de asistența parlamentară pentru românii, pentru cetățenii europeni care locuiesc în acest teritoriu și nu doar pentru cei din Basarabia, dar și pentru cei din ținutul Herța și nordul Bucovinei. Doamnă europarlamentar, vă mulțumesc pentru această initiativă lăudabilă și insistentă. Ați dat dovadă încă o data, și dumneavoastră, și conducerea Partidului Social Democrat din România, că aveți un atașament deosebit, de suflet , față de noi, că aveți dorința de a ne auzi pe noi, românii din acest teritoriu, de a ne primi cu toate bucuriile și tristețile noastre, pentru a solutiona problemele a căror rezolvare o așteptăm. Sloganul USL în această campanie electorală în colegiul nostru este: România pentru toți românii! Mai multă România în Basarabia și mai multă Basarabie în România! Sunt ferm convins că din acest moment Basarabia va avea un cuvânt de spus în Parlamentul European. Totodată, doamna europarlamentar ne aduce mai multă Europă în Basarabia și va duce mai multă Basarabie în Europa. Vă mulțumesc. Doamnă europarlamentar, aveți cuvântul.

Viorica Dancila inaugurare
Viorica Dăncilă: Bună ziua tuturor! Mă bucur că astăzi ați rupt din timpul dumneavoastră și ați venit aici, alături de noi. Acest lucru ne dă încredere și spercă ca solidaritatea arătată astăzi de dumneavoastră să fie împărtășită de toți românii din Basarabia.

Așa cum spunea colegul meu, președintele Organizației PSD România în Republica Moldova, Victor Alexeev, astăzi se deschide primul Birou al unui europarlamentar într-o țară extracomunitară, o țară care nu este membră a Uniunii Europene, și este semnificativ că acest Birou se deschide anume la Chișinău. Cred că acest lucru nu este întâmplător, având în vedere că o mare parte, peste 10 la sută, din ansamblul populației din Republica Moldova este de cetățenie română. Eu sper, așa cum speră și colegii meu, ca acest număr să fie în continuă creștere, lucru pe care, de asemenea, îl vom sprijini împreună.

Mi se pare firesc ca un europarlamentar român să deschidă un Birou la Chișinău. Nu mi se pare deosebit, întrucât ține de domeniul firescului, date fiind relațiile noastre speciale, relații de parteneriat privilegiat între România și Republica Moldova, dar și relații bazate pe comunitatea noastră de lumbă, istrorie, tradiții, cultură și spiritualitate.

Sper ca acest gest de astăzi, acest precedent, să fie urmat de colegii meu europarlamentari și de la alte partide politice. Pentru că am văzut că în Basarabia au mai venit europarlamentari, au mai venit deputați români. Dar au venit, au vorbit cu dumneavoastră și au plecat. Eu sper ca de data aceasta să-și arate buna credință nu numai când au nevoie de voturi, să-și arate buna credință față de dumneavoastră printr-o stabilitate a relațiilor dintre România și Republica Moldova, printr-un Birou, cum s-a deschis astăzi sau prin alte metode care să le arate respectul pentru cetățenii români din Republica Moldova.

Biroul inaugurat astăzi, precum și echipa mea de consilieri, vor acorda asistență, vor acorda informații vor aduce cetățenii români din Republica Moldova mai aproape de Europa. Mă refer atât la cetățenii români cu domiciliul în Republica Moldova, cât și la cetățenii moldoveni de origine română care nu și-au dobândit încă cetățenia română.

Trebuie să subliniez faptul că acest Birou a fost deschis la cererea cetățenilor români, dar și în urma intervențiilor repetate și susținerii Organizației PSD România în Republica Moldova și, nu în ultimul rând, datorită susținerii domnului Victor Alexeev, președintele Organizației PSD România în Republica Moldova. Dânsul a văzut acest lucru ca pe o legătură strânsă dintre cetățenii români de aici și cei din România, dar și ca pe o metodă de informare și de rezolvare a problemelor dumneavoastră de aici.

De asemenea, vreau să vă spun că pot apela la serviciile și consultanța noastră toți cei care vor dori, cetățeni români din Chișinău, din zonele învecinate, din regiunile Odesa și Cernăuți. Biroul le este deschis tuturor și sperăm că cei care vin aici să plece cu mai multă speranță și încredere în noi.

Biroul europarlamentar de aici, de la Chișinău, va coopera cu autoritățile centrale de la Chișinău, dar și cu Delegația Parlamentului European pentru Republica Moldova, delegație a cărei membru sunt și eu, dar și cu Grupul Democraților și Socialiștilor Europeni din Parlamentul European, unde eu voi duce problemele dumneavoastră și voi milita necontenit pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Republica Moldova aparține în egală măsură spațiului istoric, lingvistic și cultural românesc, așa cum am subliniat, dar și spațiului istoric și cultural european. După deviza Uniunii Europene – Uniți în diversitate-, probabil că diversități mai există, dar unitatea noastră există și nu poate fi contestată de absolut nimeni.

Prin deschiderea acestui Birou, sper ca noi, românii, să facem ca românii de aici, din Republica Moldova, să se simtă parte a Europei, să se bucure de un tratament demn și plin de respectul la care sunt îndreptățiți ca cetățeni români, cetățeni din Republica Moldova, și, binînțeles, cetățeni europeni.

Aș mai vrea să subliniez că a avut în vedere două coordonate. Întâi, caracterul special al acestei relații, conferit de comunitatea noastră de limbă, istorie, tradiții, cultură și spiritualitat. Dar, în calitate de europarlamentar, am avut în vedere și dimensiunea europeană a cooperării, având ca bază obiectivul strategic al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Sper ca prin deschiderea acestui Birou să fac mai multă lumină asupra instituțiilor europene, asupra drepturilor dumneavoastră ca cetățeni români, ca cetățeni europeni, asupra facilităților pe care le aveți ca cetățeni europeni, dar și a îndatoririlor și obligațiilor pe care le aveți.
Vă mulțumesc mult și vă stau la dispoziție pentru întrebări.
(aplauze)

Corespondent: Ați spus că ați insistat să deschideți acest Birou. Am vrea să știm: când ați primit aprobarea pentru deschidere?

Lansare 1
Viorica Dăncilă: Nu s-a pus problema unei aprobări de la Parlamentul European. Eu mi-am exprimat intenția de a deschide acest Birou aici. Parlamentul European nu îngrădește acest lucru. Prima noastră discuție a fost la începutul acestui an. Am venit în luna mai aici și am început demersurile. Vreau să vă spun că de atunci Organizația PSD România în Republica Moldova, domnul președinte și colegii din Organizație, au luat contactul cu mine aproape săptămânal, spunând: ”Când deschidem Cabinetul? Este un lucru promis și știm că aveți această intenție”. Deci, nu a fost vorba despre o aprobare, pentru că nimeni nu îngrădește acest lucru. Din păcate, așa cum am spus și mai înainte, mulți au venit aici, mulți europarlamentari, știu de Monica Macovei, știu de Elena Băsescu, care au venit aici, la patru ani de zile, au spus că vor să ne apropie de Uniunea Europeană, dar nu au făcut nimic în acest sens. Noi, în Partidul Social Democrat, suntem oamenii faptelor și nu ai vorbelor, lucru demonstrat și de deschiderea acestui Cabinet.

Corespondent
Corespondent: Vreau să vă întreb cât timp veți petrece aici, la Chișinău, și care va fi impactul practic pentru cetățenii români din Basarabia. Vor primi ei doar aceste informații despre drepturile lor ca cetățeni europeni?

Vasile Capatana
Viorica Dăncilă: Eu voi veni foarte des la Chișinău. Nu va fi un Cabinet doar deschis acum și să mai vin peste o anumită perioadă. Aici voi avea, de asemenea, consilieri, care vor oferi foarte multe informații și îi vor consilia pe cei care au nevoie de ajutor. Biroul deschis aici nu este doar pentru a informa cetățenii asupra drepturilor și obligațiilor dumnealor ca cetățeni europeni, asupra problemelor care se discută în Uniunea Europeană. Vreau să vă spun că la nivelul Uniunii Europene sunt o serie de proiecte care presupun fonduri europene, pe care cetățenii români, ca cetățeni europeni, le pot accesa. Acest lucru mi se pare foarte important. După cum mi se pare important ca în Comisia din care fac parte, Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, precum și în Comisia pentru Dezvoltare Regională, să fac posibil ca proiectele de care dispun cetățenii români din România să fie proiecte de care dispun și cetățenii români din Republica Moldova. Vreau ca această colaborare să se concretizeze în fapte și să nu rămână numai la nivelul declarativ. De asemenea, vreau ca problemele pe care le au cetățenii români din Republica Moldova sau cetățenii moloveni de origine română să le duc în Parlamentul European, pentru a fi cunoscute la nivel european. Pentru că atunci când există posibilitatea susținerii, ele să fie susținute în cadrul Grupului din care fac parte.

Lansare 2
Corespondent: Conform sondajelor, majoritatea românilor din România declară că vor vota cu USL. Cum puteți explica acest fenomen?

Viorica Dăncilă: Da, este adevărat. În România duminică sunt alegeri generale pentru Parlament, iar acest lucru este valabil și pentru cetățenii români din Republica Moldova. Ne unesc foarte multe lucruri și nu putem privi cu indiferență ceea ce întâmplă în România sau ceea ce se întâmplă cu românii din Republica Moldova. În România ne bucurăm de o susținere de 62% . Eu sper ca un procent mare să se înregistreze și în Republica Moldova, ca semn de solidaritate cu românii care s-au săturat de un regim care a adus atâta sărăcie în România: Tăieri de pensii, tăieri de salarii, disponibilizări de la locurile de muncă, lipsă de speranță – Românii au uitat să zâmbească –, lipsă de încredere în interior și lipsă de credibilitate în exterior. Poate că acestea sunt puține din motivele care au făcut ca românii să nu mai vrea un regim care le-a făcut atât rău. Și pentru că tot m-ați întrebat despre acest lucru, eu cred că românii au aceeași inimă și, chiar dacă mulți locuiesc aici, în Republica Moldova, că nu pot privi indiferenți la ceea ce s-a întâmplat în România. Așa că avem nevoie de solidaritate. Dacă privim și nu facem nimic, nu cred că lucrurile se vor rezolva de la sine. Eu sper ca și aici, în Republica Moldova, românii să nu privească indiferenți, să meargă la vot. Și, ca membru al Partidului Social Democrat, sper din tot sufletul că vo vota Uniunea Social Liberală.

Lansare 4 (1)
Corespondent: Odată cu deschiderea Biroului dumneavoastră la Chișinău, va fi posibilă recepționarea problemelor din teritoriu, de la Cahul și, respectiv, Bălți, ca sesizările să fie de peste tot.

Ion Cuzuioc
Viorica Dăncilă: Din tot teritoriul. Așa cum v-am spus, pentru toți cei care vor să vină la Biroul europarlamentar popt veni, pentru că ușile noastre sunt deschise tuturor. Nu avem o selecție în ceea ce privește regiunea sau oamenii. Noi vrem o deschidere totală, ca, efectiv, să venim în sprijinul problemelor dumneavoastră.

Corespondent: Vrem să știm dacă dumneavoastră veți putea merge la Cahul și Bălți în persoană.

Lansare 4 (2)
Viorica Dăncilă: Cu siguranță vom face un program, astfel încât să mă pot deplasa și în teritoriu. Nu este pentru mine nicio problemă, chiar îmi face o deosebită plăcere.

Corespondent: Basarabia e mică. Într-o oră ajugeți la nord, într-o oră – la sud.

Viorica Dăncilă: Este adevărat, Basarabia este mică, dar să știți că eu am învățat, ca social-democrat, că atunci când vorbești cu oamenii, să-i asculți. Și timpul trebuie să fie suficient, astfel încât să le explici oamenilor, să te apropii de ei și de problemele dumnealor, și nu doar să-i privești în trecere.
Vă mulțumesc.
Lansare Birou

Firma Birou europarlamentar

Lansare Birou Victor Alexeev

PRIMELE AUDIENȚE ACORDATE
Viorica Dancila

Viorica Dancila Victor Alexeev

Viorica Dancila Ion Cuzuioc

Viorica Dancila Angela Arama

Viorica Dancila Vasile Brumaru

Viorica Dancila primind in audienta

Viorica Dancila Diana Gheorghita

Viorica Dancila Sergiu Melnic

Viorica Dancila primind o romanca din Basarabia

Viorica Dancila primind un cetatean

Viorica Dancila primint o studenta

Viorica Dancila primind pe Vasile Capatana


MAESTRUL TUDOR ȚĂRNĂ, DIRECTOR AL TEATRULUI ”GINTA LATINĂ” DIN CHIȘINĂU, VOTEAZĂ VICTOR ALEXEEV

December 4, 2012

Tudor Tarna
Domnul Tudor Țărnă, maestru în artă, director al Teatrului ”Ginta Latină” din Chișinău, deţinător al Ordinului „Crucea Patriarhiei Române pentru mireni”:

Mă întrebați cu cine votez pe 9 decembrie. Răspunsul meu este scurt și clar: votez Victor Alexeev. Pe domnul Victor Alexeev îl cunosc de mulți ani și știu că este un om serios, de cuvânt și de acțiune, luptător și patriot român adevărat. În plus, are cel mai bun Program politic dintre toți candidații și asta au recunoscut toți. Trebuie să fim la guvernare la București. Dacă vom aștepta patru ani în opoziție, nu ne va ajuta cu nimic. Voi vota cu Victor Alexeev, îi sunt alături și eu, și familia mea, și voi merge cu el până la capăt, ca să avem mai multă Românie la Chișinău și în toată Basarabia.

Buletin de vot Victor Alexeev
Buletin de vot Cristian David


MINISTRUL TITUS CORLĂȚEAN (USL): ROGOZIN SĂ EXPLICE DE CE RUSIA NU RESPECTĂ HOTĂRÂRILE CEDO ÎN CAZURILE ILAȘCU ȘI IVANȚOC

November 30, 2012

VICTOR OPASCHI: “UNII N-AU AFLAT VESTEA IEȘIRII DIN COMUNISM ȘI VISEAZĂ ÎNCĂ LA O CULTURĂ OFICIALĂ”

November 7, 2012

Interviu cu Victor Opaschi, secretar de stat la Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România, a fost mai bine de nouă ani consilier de stat pentru cultură și culte al președintelui Ion Iliescu, în cadrul departamentului de politică internă al Administrației Prezidențiale.

– Cum se vede și care este, de pe poziția unui „birocrat cultural”, rolul statului în cultură?

– Nu sunt ceea ce se poate numi „un birocrat cultural”, trecerea mea pe la Ministerul Culturii fiind una vremelnică, deci s-ar putea ca spusele mele să sune ciudat sau provocator pentru unii. Asta nu înseamnă decât că există puncte de vedere diferite, iar diversitatea este, sau ar trebui să fie, un motiv de satisfacţie, pentru că din diversitate se naşte şi progresul.

Personal, cred că principalul rol al statului în cultură trebuie să fie nu oferirea unor sinecuri câtorva aleşi, cum se văd lucrurile la Bucureşti, şi cum se şi întâmplă, ci democratizarea accesului la actul cultural, atât pentru creatori, cât şi pentru cetăţeni. Sigur, de obicei se vede relaţia creatorului cu statul, care, nu trebuie să vă mai spun eu, n-a fost şi nu este niciodată simplă. Dar creatorul nu este singur în această ecuaţie şi trebuie luate în considerare interesele tuturor.Putem vorbi în Romania de astăzi despre existența unei „culturi oficiale”?

Unii n-au aflat vestea ieşirii din comunism şi visează încă la o „cultură oficială”, dar de sens schimbat, de la stânga la dreapta. Evident, într-o democraţie puterea politică trebuie să promoveze ceea ce se numeşte îndeobşte „interesul general”, şi el greu de definit şi de acceptat de către unii. Asta nu înseamnă nici structurarea unei „culturi oficiale”, nici instituirea unor forme de cenzură. De altminteri, nici măcar în comunism, cu excesele sale, nu a existat cu adevărat o „cultură oficială”, ci doar creatori care au acceptat compromisuri, în schimbul unor avantaje. Lucru cu nimic ieşit din comun: istoria este plină de exemple de astfel de creatori care au făcut pactul cu puterea, indiferent că este vorba despre stat, de puternicii zilei, în termeni economici, sau de alţi actori de pe piaţa puterii.

– Ce este și ce trebuie să fie statul în raport cu cultura: administrator sau partener?

– Sigur, mulţi spun că statul nu are ce căuta în cultură, deoarece cultura e o treabă eminamente privată. Motivul invocat cel mai des se referă la faptul că statul e un „prost administrator”, că domeniul cultural nu poate fi administrat mai ales acum, în epoca internetului şi a realităţii virtuale. Dar nu despre administrarea culturii este vorba. Statul îşi poate propune să fie un partener ca oricare altul în afirmarea diverselor forme ale creației artistice sau intelectuale, în sprijinirea creatorilor, în păstrarea şi valorizarea patrimoniului naţional.

Din păcate, deşi hulit şi contestat, statul român este văzut de cei implicaţi în actul de creaţie drept singurul susţinător al culturii. Într-un fel, situaţia are accente schizofrenice. Critici ai statului din perspectivă libertariană sunt primii care cer bani de la acesta sau au slujbe plătite de stat. Fenomenul mecenatului este o rara avis, sursele alternative de finanţare se găsesc tot mai greu, Legea sponsorizării în forma actuală fiind unul dintre motivele pentru care se întâmplă asta.

În condiţiile unei finanţări deficitare, pe fondul crizei economice, Ministerul Culturii nu are decât o singură abordare validă: aceea de a ierarhiza corect priorităţile în privinţa programelor care pot fi finanţate. Mi se pare firesc ca România, cetăţenii români să se poată bucura de existenţa teatrului şi a operei naţionale, de muzee, de biblioteci bine dotate, de subvenţionarea unor titluri pentru a permite accesul la carte celor mai mulţi doritori, de sprijinirea unor mari evenimente culturale precum Festivalul „George Enescu”.

Nu este puţin şi răspunde misiunii pe care am enunţat-o în deschiderea interviului: democratizarea accesului la cultură. Putem discuta şi despre sprijinirea altor forme de manifestare a creativităţii. Există programe în acest sens, inclusiv în cinematografie. Trecem peste controversele stârnite de modul în care se face accesul la fonduri: nu cred că există metodă care să nu stârnească astfel de controverse.

De ce parteneriatul Bibliotecii Naţionale cu o mare firmă de produse electronice a stârnit critici vehemente şi din partea unor lideri de opinie?

Simplu: pentru că folosim încă scheme de gândire perimate. Statul nu poate face un lucru: nu poate trata arta, creaţia, ca pe o marfă. Există însă o piaţă pentru cultură, indiferent de forma în care se întrupează ea. Sunt destui creatori care pot apela la piaţă pentru a-şi finanţa creaţia. Statul nu se poate substitui pieţei, prin comenzi de stat. Şi nu este vorba de acele motive despre care tot auzim, de genul „hazardului moral”, ci pentru că nu este treaba sa asta. Este bine că statul are domeniile sale clare de intervenţie, care nu sunt exclusive, însă. Parteneriatul public-privat este o realitate şi în cultură. Dar lucrurile sunt departe de a fi acceptate de toţi: parteneriatul Bibliotecii Naţionale cu o mare firmă de produse electronice a stârnit critici vehemente şi din partea unor lideri de opinie, altminteri foarte guralivi în susţinerea pieţei şi în criticarea intervenţiei statului. Paradoxuri româneşti. Sau multă ipocrizie.

Cultura națională română are „frontiere” geografice și politice, și dacă da, cum se stabilesc ele? Cum apreciați schimbarea tutelei ICR și trecerea acestuia sub controlul parlamentar?

Într-o lume globalizată este greu de vorbit despre frontiere geografice şi politice, în privinţa bunurilor culturale. Dar de aici vine un pericol: acela al pierderii identităţilor culturale, şi nu doar pentru micile culturi. De obicei, globalizarea transformă formele culturale în mărfuri: e un soi de mercantilism cultural global. De aici ideea institutelor culturale, de genul ICR, care au ca scop prezentarea diferenţelor culturale, a ceea ce face originalitatea unei culturi naţionale, a gradului ei de creativitate, celorlalte naţiuni.

Şi aşa venim la situaţia ICR, care este un exemplu despre felul în care se înţelege relaţia culturii cu statul. Ideea este următoarea: voi, adică statul, adică cetăţenii plătitori de taxe şi impozite, daţi-ne banii, dar să nu ne întrebaţi ce facem cu ei. Nu spun că ICR nu a performat, în anumite domenii. Din păcate, a existat şi acolo, cum există şi în alte domenii culturale, un soi de aranjamente de culise, care, în ultimă instanţă, garantează accesul unor aleşi la fonduri publice şi promovare, în detrimentul competiţiei deschise pentru banii publici. Sper sincer ca lucrurile să se schimbe. Nu alegerile artistice au fost cele care au determinat schimbarea tutelei ICR, ci acest mod de abordare a lucrurilor.

Nimeni nu vrea întoarcerea la „Cântarea României”. Dar putem avea idei diferite despre ce este semnificativ pentru a defini „cultura naţională”. Săparea de tranşee şi perenizarea lor, luptele de gherilă mediatică, demonizarea adversarilor şi sanctificarea unora nu duc la nimic bun, în cultură, dar nu numai. Trebuie să ieşim din tranşee, să admitem că funcţia şi banii publici nu sunt recompense pentru clientelă, fie că aceasta este politică sau culturală. Ne mai rămâne să redescoperim arta şi virtuţile dialogului.

Putem discuta despre ceea ce trebuie să schimbăm în domeniul promovării culturii naţionale în exterior, despre modul în care alte state şi-au structurat relaţiile cu spaţiul cultural. Sunt modele care ni se pot părea exemplare, unele chiar dezirabile, dar să nu uităm de contextul în care funcţionează ele.

– În ce măsură cultura din R. Moldova – mă refer la literatură, teatru, muzică ș.a.m.d. – este parte a culturii române?

– Din punctul meu de vedere, cele două spaţii culturale sunt complementare, deşi au particularităţile lor, de natură istorică. Cred că ar fi mult mai productiv să medităm la elementele care le aseamănă, şi să nu pierdem timpul inventând elemente care le diferenţiază. Deşi vreau să spun că şi diferenţele au rolul lor: pot genera o concurenţă benefică, originalitate şi, de ce nu?, un progres comun. Dacă însă ideologizăm şi politizăm diferenţele, facem un mare rău ambelor culturi.

Aici aş vrea să remarc o evoluţie importantă: noile tehnologii fac un lucru care nu era posibil în trecut: democratizează nu doar accesul la cultură, ci şi accesul la difuzarea către public a creaţiei,fără bariere ideologice sau economice. Nu ştiu dacă va fi un progres, dar este limpede că în materie de creaţie culturală elitele sunt supuse unei concurenţe tot mai intense din partea oamenilor obişnuiţi. Asta nu va rămâne fără consecinţe. Inclusiv în România şi în R. Moldova.

V. B.

preluat din cotidianul național Timpul