ROADELE VIZITEI LUI VICTOR PONTA LA CERNĂUȚI: AXA CULTURALĂ IAȘI – CERNĂUȚI – CHIȘINĂU

February 3, 2015

Victor Ponta: ”Apreciez şi încurajez eforturile pe care cei de aici din Iaşi îl fac pentru a crea o nouă axă spirituală şi culturală Iaşi-Chişinău-Cernăuţi. Faptul că istoria nedreaptă ne mai desparte de-a lungul timpului poate fi reparat de fiecare dată printr-un efort al celor inteligenţi, patrioţi şi curajoţi. O să sărbătorim în 2018 o sută de ani de când România s-a întregit cu Transilvania, ar fi trebuit să sărbătorim şi întregirea cu Basarabia şi Bucovina”.

??????????

DSCN2305

DSCN2310

Primarii municipiilor Iași (Gheoghe Nechita), Cernăuți (Oleksi Kaspruk) și Chișinăi (Dorin Chirtoacă), semnând la Iași, în data de 24 ianuarie 2015,  în prezența primului ministru al României, Victor Ponta, a altor oficialități centrale, locale și bisericești, Protocolul de  colaborare în domeniul educației, culturii și în domeniul administrației publice.

 

Advertisements

PERSONALITĂȚI DIN BASARABIA VOTEAZĂ VICTOR PONTA

November 13, 2014

Un șir de personalități din Basarabia au semnat un APEL către alegătorii români din Republica Moldova în susținerea candidatului la Președinția României, domnul prim-ministru Victor PONTA.

Printre semnatari sunt: Academicianul Mihai CIMPOI, eminescolog și critic literar, președinte al Asociației Uniunilor de Creației din Republica Moldova, Iurie MATEI, artist plastic, maestru al artei, șef al catedrei de pictură la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova, dr. hab. Vasile BAHNARU, director al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, Nicolae JELESCU, actor, director artistic al Teatrului ”ALEXIE MATEEVICI” din Chișinău, Gheorghe MÂNDRU, director al Teatrului ”BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU” din Cahul, Alexandru VASILACHI, actor și regizor, director artistic al studioului MOLDOVA-FILM, Maria SAHARNEANU, jurnalist, director de programe la radio ”VOCEA BASARABIEI”.

APEL

CĂTRE CETĂȚENII ROMÂNI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Dragi concetățeni!

La 16 noiembrie 2014 va avea loc cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor pentru funcția de Președinte al României – eveniment de o importanță deosebită pentru destinul de viitor al neamului nostru.

Apelul nostru este legat de răspândirea în spațiul public al Republicii Moldova a unor dezinformări și calomnii la adresa candidatului Victor Ponta, primul reprezentant al generației tinere, formate în perioada de după decembrie 1989, care candidează la funcția de șef al statului.

Contrar evidențelor, adversarii social-democrației românești de sorginte europeană vehiculează mincinos perimata carte estică, făcând analogii între stânga europeană românească și unele grupări de extremă stânga din Republica Moldova. Reamintim că în timpul guvernării social-democrate din anii 2000-2004 România a făcut pașii decisivi pentru integrarea în NATO și în Uniunea Europeană, că indiferent de culoarea politică, toate guvernările postdecembriste din România au sprijinit și sprijină parcursul european al Republicii Moldova.

În acest context amintim că, în ultimii ani, Guvernul României, condus de Victor Ponta, a purces la realizarea celui mai consistent program de susținere a Republicii Moldova: a fost construit gazoductul Iași-Ungheni, menit să asigure independența energetică a Republicii Moldova, a fost acordată asistență medicală și sanitară prin crearea sistemului SMURD, a programului de transplant hepatic și a celui de asistență stomatologică gratuită pentru copii și bătrâni; școlile din Republica Moldova au fost dotate cu 100 de microbuze, s-au acordat mijloace financiare pentru restaurarea și funcționarea unor importante instituții de cultură din Republica Moldova (Muzeul Național de Artă, Sala cu Orgă, Teatrul Dramatic ”B. P. Hașdeu” din Cahul) ș. a.

Faptele concrete, amintite mai sus, ne conving că și din funcția de Președinte al României domnul Victor Ponta va continua să sprijine parcursul european al Republicii Moldova, modernizarea societății noastre.

Iată de ce vă îndemnăm, dragi concetățeni, să răspundem cu bine la binele făcut și, în turul doi al alegerilor prezidențiale din 16 noiembrie, să votăm cu Victor Ponta, un om al faptelor concrete, politician tânăr și energic, care va ști să unească și să consolideze întreaga societate românească.

Mihai CIMPOI, academician, președintele Asociației Uniunilor de Creație din Republica Moldova

Iurie MATEI, artist plastic, maestru al artei, șef al catedrei de pictură, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova

Alexandru VASILACHI, actor, regizor, directorul studioului MOLDOVA-FILM

Nicolae JELESCU, actor, director artistic al Teatrului ”Alexie Mateevici”, Chișinău

Gheorghe MÂNDRU, directorul Teatrului ”Bogdan Petriceicu Hașdeu”, Cahul

Vasile BAHNARU, doctor habilitat, directorul Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei

Maria SAHARNEANU, jurnalist, director de programe la radio VOCEA BASARABIEI

Chișinău, 11 noiembrie 2014

 

Apel 1

Apel 2

 

 

 


SURPRIZA CAMPANIEI ELECTORALE: EMIL CONSTANTINESCU ÎL SUSȚINE PE VICTOR PONTA!

November 7, 2014
Emil Constantinescu

Fotul preşedinte Emil Constatinescu oferă surpriza campaniei electorale. Acesta îi trimite o scrisoare de mulţumire lui Victor Ponta, candidatul PSD, ceea ce echivalează cu o veritabilă susţinere electorală, având în vedere momentul în care este făcută publică. Redăm mai jos documentul:

“Vă scriu în legătură cu acordarea în şedinţa de Guvern din 4 noiembrie 2014 a unui aviz favorabil pentru proiectul de lege care prevede dublarea indemnizaţiilor pentru persoanele persecutate din motive politice de regimul comunist.

Sunt îndemnat la acest demers pentru că Fundaţia Română pentru Democraţie, pe care am construit-o în 1992 pentru a promova în România o democraţie bazată pe respectul legii şi al cetăţeanului a iniţiat, după terminarea mandatului meu prezidenţial şi revenirea în societatea civilă, mai multe proiecte dedicate recuperării adevărului istoric privind rezistenţa anticomunistă şi lupta împotriva regimului dictaturii comuniste în România, printre care: „Jilava Fortul 13, Memorialul totalitarismului: represiune şi rezistenţă”, finalizarea monumentului „Aripi” dedicat rezistenţei anticomuniste, „Legea recunoştinţei pentru deţinuţii politici anticomunişti, deportaţi şi urmaşii acestora”. Aceste proiecte, promovate în parteneriat cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc, vizează nu numai păstrarea în memoria naţională pentru generaţiile postcomuniste a rezistenţei poporului român, plătită cu suferinţe cumplite dar şi o reparaţie pentru eroii care au întruchipat această rezistenţă.

În 1996, odată cu alegerea mea ca preşedinte al României şi cu victoria în alegeri a coaliţiei civico-politice pe care am condus-o, foştii deţinuţi politici anticomunişti au accedatla cele mai înalte poziţii în conducerea statului: preşedinte al Camerei Deputaţilor, preşedinte al Senatului, ministru de Interne, ministru al Informaţiilor, Avocatul Poporului, preşedintele Comisiilor juridice, de cercetări a abuzurilor, de control a SRI, posturi de prefecţi şi preşedinţi ai Consiliilor Judeţene. În perioada 1996-2000 aceşti înalţi demnitari, precum Ion Diaconescu, Mircea Ionescu Quintus, Gavril Dejeu, Sorin Bottez, Paul Mitroi, Constantin Ticu Dumitrescu, Ionescu Galbeni, Nicu Stăncescu, cea mai mare parte plecaţi dintre noi, nu şi-au folosit funcţiile şi poziţiile obţinute pentru a realiza avantaje materiale pentru ei şi familiile lor şi nici măcar pentru obţinerea unor beneficii în favoarea celor care au suferit ca şi ei în închisorile şi lagărele de muncă forţată. Ei şi-au dedicat toate eforturile exclusiv integrării euro-atlantice a României, promovării statului de drept şi reformelor politice, sociale şi economice în ţara noastră.

Acum, ţelurile pentru care au acţionat ei atunci s-au realizat prin aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană şi integrarea în NATO, integrare care a confirmat implicit statutul de democraţie consolidată şi economie de piaţă liberă în România. Ultimii 14 ani au marcat însă instaurarea unei profunde crize morale în societatea românească. Iată de ce cred că, odată cu terminarea unei dezolante campanii electorale, trebuie reinstaurate autentice repere de conştiinţă individuală şi publică.

Aceasta mă face să apreciez decizia Guvernului de a acorda aviz favorabil şi susţinere financiară proiectului de lege iniţiat de fostul preşedinte al Senatului, Crin Antonescu, decizie care deschide calea unei proceduri de urgenţă pentru aprobarea acestuia în Parlament. Mă voi implica personal, în numele Fundaţiei Române pentru Democraţie, împreună cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România pentru a convinge parlamentarii din tot spectrul politic să voteze această lege în luna decembrie, marcată de Ziua Naţională şi aniversarea a 25 de ani de la prăbuşirea regimului comunist în România. Este prima dată, de la guvernarea Tăriceanu, când se face un gest concret pentru aceşti martiri şi a urmaşilor lor – care în spiritul legii sunt exclusiv soţiile lor – şi care, în următorii 10-15 ani, vor părăsi această lume.

Ţin să apreciez public disponibilitatea pe care aţi avut-o de a vă întâlni personal, de mai multe ori, cu conducerea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România şi de a schimba denumirea fostului Secretariat pentru problemele revoluţionarilor, astfel încât să includă toată lupta anticomunistă din 1945-1989 şi de a numi un subsecretar de stat în persoana preşedintelui AFDPR, care să conducă un departament destinat exclusiv problemelor lor.

Am obligaţia de a menţiona şi sprijinul pe care dumneavoastră personal precum şi miniştrii Culturii, Educaţiei Naţionale, Afacerilor Interne, Justiţiei şi Apărării Naţionale l-au acordat proiectului „Jilava Fortul 13, Memorialul totalitarismului: represiune şi rezistenţă” prin transferarea clădirii şi spaţiului aferent Fortului 13 de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor la Ministerul Culturii în vederea transformării acestuia în Memorial şi ulterior în Muzeu al represiunii regimurilor totalitare, precum şi deschiderea finanţării prin Ministerul Culturii pentru acest proiect, care a început cu amenajarea celulei în care a decedat în urma torturilor Monseniorul Vladimir Ghika, beatificat în acest an şi a continuat cu amenajarea celulelor dedicate altor martiri.

Amintesc şi sprijinul pe care Guvernul României şi Primăria Capitalei l-au acordat organizării la Bucureşti, în luna august 2014, de către Fundaţia Română pentru Democraţie a Congresului Internaţional al Foştilor Deţinuţi Politici din Europa Centrală şi de Est, care s-a încheiat cu adoptarea Declaraţiei de la Bucureşti, de condamnare a crimelor şi ideologiei comuniste.

Nu în ultimul rând, trebuie aduse la cunoştinţa opiniei publice marile eforturi financiare şi logistice impuse de realizarea monumentului „Aripi” al rezistenţei anticomuniste 1945 – 1989, opera maestrului Mihai Buculei, proiect iniţiat în 1997 şi care va fi finalizat în lunile următoare. Prin valoarea artistică şi dimensiunile sale, acest complex sculptural, care va fi amplasat în Piaţa Presei Libere, va fi probabil unul dintre cele mai impresionante monumente realizate în ultimele decenii în Europa şi un simbol al Capitalei României în secolul XXI.

Toate acestea sunt fapte şi nu declaraţii, mai mult sau mai puţin ipocrite, de condamnare a comunismului. Dar, dincolo de aceste acţiuni meritorii, cred că este nevoie de mai mult. Revoluţia din 1989, pentru România şi pentru celelalte ţări foste comuniste din Europa de Est, a fost unul momentele pe care istoria le descrie drept definitorii. În astfel de momente cruciale un popor nu acţionează numai pe baza intereselor ci conform modului de a fi ca popor, adică prin acel comportament care-i defineşte identitatea naţională.

În cele două decenii şi jumătate scurse de la Revoluţia din 1989, statul român şi-a realizat două interese politice majore: integrarea în NATO şi Uniunea Europeană. Primul ne garantează independenţa, unitatea şi securitatea statului, eliberându-ne de spaime seculare. Cel de-al doilea, prin recunoaşterea statutului de democraţie consolidată şi economie de piaţă funcţională, ne oferă protecţie economică într-un moment de criză financiară globalizată. Oricât de mari realizări ar fi acestea, la scara întregii istorii a poporului român, este totuşi vorba de interese politice, militare, economice, sociale, culturale, nu de idealuri. Politica, economia, justiţia şi starea morală a societăţii româneşti au stat şi vor mai sta o vreme sub semnul păcatului originar: represiunea criminală din decembrie 1989.

Martirii revoluţiei din 1989 şi martirii rezistenţei împotriva comunismului din perioada 1945 – 1989 care au murit pentru libertate, adevăr, dreptate şi democraţie, punând aceste idealuri mai presus decât viaţa lor reprezintă sacrificiul fondator al renaşterii naţiunii române.

Dacă dorim să dăm un sens acestui sacrificiu fondator trebuie să ne schimbăm modul tradiţional de comportament bazat pe o strategie de supravieţuire printr-un model de comportament bazat pe respectul de sine. Abia atunci Revoluţia din 1989 va fi momentul definitoriu pe baza căruia putem construi un model naţional al demnităţii şi o viziune românească asupra lumii în care trăim.

Dumneavoastră, domnule prim ministru, aţi menţionat de mai multe ori că aţi fost un foarte tânăr participant activ, în 1990, la fenomenul Piaţa Universităţii. Speranţele puse atunci în progresul României prin adevăr şi justiţie pot fi îndeplinite acum de generaţia tinerilor de atunci dacă ei vor avea puterea să se desprindă de tot ce a fost urât şi umilitor în tranziţia post comunistă.

Ar fi cel mai semnificativ răspuns la suferinţele celor care au luptat pentru o Românie demnă, chiar atunci când nu aveau nicio speranţă că aceasta se va întâmpla în timpul vieţii lor. Mai ales dacă acest răspuns va fi materializat atâta timp cât ultimii dintre ei mai sunt printre noi.

Cu gânduri alese,

Emil Constantinescu


LA BINELE FĂCUT RĂSPUNDEM CU BINE! VOTĂM VICTOR PONTA!

October 31, 2014

Da, la binele făcut răspundem cu bine și votăm VICTOR PONTA!

Votul corect se exprimă astfel:

buletin-de-vot-fata

buletin-de-vot2

buletin-de-vot3

Unde putem vota?

Pe teritoriul Republicii Moldova, Ambasada României la Chişinău, Consulatul General al României la Bălţi şi Consulatul General al României la Cahul organizează următoarele secţii de votare:
Chişinău-1 – Ambasada României – str. Bucureşti, nr. 66/1
Chişinău-2 – Secţia Consulară – str. Grigore Ureche, nr. 2
Chişinău-3 – Secţia Consulară – str. Grigore Ureche, nr. 2
Chişinău-4 – Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” – str. Vlaicu Pârcălab, nr. 43
Bălţi – Consulatul General al României – str. Sf. Nicolae, nr. 51
Cahul – Consulatul General al României – str. B.P. Hasdeu, nr. 11
Cantemir – Casa de Cultură – str. Ştefan Vodă, nr. 1
Cimişlia – Casa de Cultură – str. Ion Popuşoi, nr. 2
Călăraşi – Primăria Călăraşi – str. Mihai Eminescu, nr. 19
Drochia – Consiliul Raional Drochia – bd. Independenţei, nr. 15
Edineţ – Consiliul Raional Edineţ – str. Independenţei, nr. 15
Floreşti – Casa Raională de Cultură – str. Ştefan cel Mare, nr. 6
Făleşti – Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” – str. Alexandru Lăpuşneanu, nr. 1
Giurgiuleşti – Primăria Giurgiuleşti – str. Independenţei, nr. 22
Hânceşti – Primăria Hânceşti – str. Mihalcea Hâncu, nr. 132
Ialoveni – Casa Raională de Cultură – str. Alexandru cel Bun, nr. 86
Leova – Biblioteca Raională Leova – str. Ştefan cel Mare, nr. 67
Nisporeni – Şcoala de muzică – str. Ion Vodă, nr. 8
Orhei – Şcoala de muzică – str. Chişinăului, nr. 9
Soroca – Palatul Culturii – str. Independenţei, nr.74
Ungheni – Biroul Consular Ungheni – str. Mihai Eminescu, nr. 35.

Cu ce acte putem vota?

Cetăţenii români cu domiciliul în Republica Moldova, care în ziua votării se află în Republica Moldova, îşi pot exercita dreptul de vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:
– paşaportul simplu (cu menţionarea ţării de domiciliu);
– paşaportul simplu electronic (cu menţionarea ţării de domiciliu);
– paşaportul simplu temporar (cu menţionarea ţării de domiciliu);

– buletinul de identitate românesc;

– cartea de identitate românească.

Cetăţenii români cu domiciliul în România, care în ziua votării se află în Republica Moldova, îşi pot exercita dreptul de vot  în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:
– paşaportul diplomatic;
– paşaportul diplomatic electronic;
– paşaportul de serviciu;
– paşaportul de serviciu electronic;
– paşaportul simplu;
– paşaportul simplu electronic;

– paşaportul simplu temporar;

– buletinul de identitate românesc;

– cartea de identitate românească;

– titlul de călătorie.

ATENŢIE!

Orice cetățean român poate vota atât cu Pașaportul, cât și cu Buletinul de identitate românesc. Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

CHIȘINĂU ȘI BUCUREȘTI, VICTOR PONTA LE UNEȘTI!

ponta-lansare-unire



PRIMUL BIROU EUROPARLAMENTAR PESTE HOTARELE UE A FOST INAUGURAT LA CHIȘINĂU

December 7, 2012

STENOGRAMA CONFERINȚEI DE PRESĂ ORGANIZATE DUPĂ INAUGURAREA BIROULUI EUROPARLAMENTARULUI VIORICA DĂNCILĂ LA CHIȘINĂU

Alexeev inaugurare
Victor Alexeev: Bună ziua și bine ați venit! Dragi români, astăzi avem un eveniment de o deosebită importanță. Pentru prima data, Comunitatea Europeană și Parlamentul European, la insistența Grupului parlamentar român și la insistența doamnei europarlamentar Viorica Dăncilă personal, la Chișinău, în Republica Moldova, prima țară din toate cele 22 de state cu care Comunitatea Europeană are frontieră, se deschide un Birou europarlamentar în afara UE. Acest Birou se va preocupa de asistența parlamentară pentru românii, pentru cetățenii europeni care locuiesc în acest teritoriu și nu doar pentru cei din Basarabia, dar și pentru cei din ținutul Herța și nordul Bucovinei. Doamnă europarlamentar, vă mulțumesc pentru această initiativă lăudabilă și insistentă. Ați dat dovadă încă o data, și dumneavoastră, și conducerea Partidului Social Democrat din România, că aveți un atașament deosebit, de suflet , față de noi, că aveți dorința de a ne auzi pe noi, românii din acest teritoriu, de a ne primi cu toate bucuriile și tristețile noastre, pentru a solutiona problemele a căror rezolvare o așteptăm. Sloganul USL în această campanie electorală în colegiul nostru este: România pentru toți românii! Mai multă România în Basarabia și mai multă Basarabie în România! Sunt ferm convins că din acest moment Basarabia va avea un cuvânt de spus în Parlamentul European. Totodată, doamna europarlamentar ne aduce mai multă Europă în Basarabia și va duce mai multă Basarabie în Europa. Vă mulțumesc. Doamnă europarlamentar, aveți cuvântul.

Viorica Dancila inaugurare
Viorica Dăncilă: Bună ziua tuturor! Mă bucur că astăzi ați rupt din timpul dumneavoastră și ați venit aici, alături de noi. Acest lucru ne dă încredere și spercă ca solidaritatea arătată astăzi de dumneavoastră să fie împărtășită de toți românii din Basarabia.

Așa cum spunea colegul meu, președintele Organizației PSD România în Republica Moldova, Victor Alexeev, astăzi se deschide primul Birou al unui europarlamentar într-o țară extracomunitară, o țară care nu este membră a Uniunii Europene, și este semnificativ că acest Birou se deschide anume la Chișinău. Cred că acest lucru nu este întâmplător, având în vedere că o mare parte, peste 10 la sută, din ansamblul populației din Republica Moldova este de cetățenie română. Eu sper, așa cum speră și colegii meu, ca acest număr să fie în continuă creștere, lucru pe care, de asemenea, îl vom sprijini împreună.

Mi se pare firesc ca un europarlamentar român să deschidă un Birou la Chișinău. Nu mi se pare deosebit, întrucât ține de domeniul firescului, date fiind relațiile noastre speciale, relații de parteneriat privilegiat între România și Republica Moldova, dar și relații bazate pe comunitatea noastră de lumbă, istrorie, tradiții, cultură și spiritualitate.

Sper ca acest gest de astăzi, acest precedent, să fie urmat de colegii meu europarlamentari și de la alte partide politice. Pentru că am văzut că în Basarabia au mai venit europarlamentari, au mai venit deputați români. Dar au venit, au vorbit cu dumneavoastră și au plecat. Eu sper ca de data aceasta să-și arate buna credință nu numai când au nevoie de voturi, să-și arate buna credință față de dumneavoastră printr-o stabilitate a relațiilor dintre România și Republica Moldova, printr-un Birou, cum s-a deschis astăzi sau prin alte metode care să le arate respectul pentru cetățenii români din Republica Moldova.

Biroul inaugurat astăzi, precum și echipa mea de consilieri, vor acorda asistență, vor acorda informații vor aduce cetățenii români din Republica Moldova mai aproape de Europa. Mă refer atât la cetățenii români cu domiciliul în Republica Moldova, cât și la cetățenii moldoveni de origine română care nu și-au dobândit încă cetățenia română.

Trebuie să subliniez faptul că acest Birou a fost deschis la cererea cetățenilor români, dar și în urma intervențiilor repetate și susținerii Organizației PSD România în Republica Moldova și, nu în ultimul rând, datorită susținerii domnului Victor Alexeev, președintele Organizației PSD România în Republica Moldova. Dânsul a văzut acest lucru ca pe o legătură strânsă dintre cetățenii români de aici și cei din România, dar și ca pe o metodă de informare și de rezolvare a problemelor dumneavoastră de aici.

De asemenea, vreau să vă spun că pot apela la serviciile și consultanța noastră toți cei care vor dori, cetățeni români din Chișinău, din zonele învecinate, din regiunile Odesa și Cernăuți. Biroul le este deschis tuturor și sperăm că cei care vin aici să plece cu mai multă speranță și încredere în noi.

Biroul europarlamentar de aici, de la Chișinău, va coopera cu autoritățile centrale de la Chișinău, dar și cu Delegația Parlamentului European pentru Republica Moldova, delegație a cărei membru sunt și eu, dar și cu Grupul Democraților și Socialiștilor Europeni din Parlamentul European, unde eu voi duce problemele dumneavoastră și voi milita necontenit pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Republica Moldova aparține în egală măsură spațiului istoric, lingvistic și cultural românesc, așa cum am subliniat, dar și spațiului istoric și cultural european. După deviza Uniunii Europene – Uniți în diversitate-, probabil că diversități mai există, dar unitatea noastră există și nu poate fi contestată de absolut nimeni.

Prin deschiderea acestui Birou, sper ca noi, românii, să facem ca românii de aici, din Republica Moldova, să se simtă parte a Europei, să se bucure de un tratament demn și plin de respectul la care sunt îndreptățiți ca cetățeni români, cetățeni din Republica Moldova, și, binînțeles, cetățeni europeni.

Aș mai vrea să subliniez că a avut în vedere două coordonate. Întâi, caracterul special al acestei relații, conferit de comunitatea noastră de limbă, istorie, tradiții, cultură și spiritualitat. Dar, în calitate de europarlamentar, am avut în vedere și dimensiunea europeană a cooperării, având ca bază obiectivul strategic al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Sper ca prin deschiderea acestui Birou să fac mai multă lumină asupra instituțiilor europene, asupra drepturilor dumneavoastră ca cetățeni români, ca cetățeni europeni, asupra facilităților pe care le aveți ca cetățeni europeni, dar și a îndatoririlor și obligațiilor pe care le aveți.
Vă mulțumesc mult și vă stau la dispoziție pentru întrebări.
(aplauze)

Corespondent: Ați spus că ați insistat să deschideți acest Birou. Am vrea să știm: când ați primit aprobarea pentru deschidere?

Lansare 1
Viorica Dăncilă: Nu s-a pus problema unei aprobări de la Parlamentul European. Eu mi-am exprimat intenția de a deschide acest Birou aici. Parlamentul European nu îngrădește acest lucru. Prima noastră discuție a fost la începutul acestui an. Am venit în luna mai aici și am început demersurile. Vreau să vă spun că de atunci Organizația PSD România în Republica Moldova, domnul președinte și colegii din Organizație, au luat contactul cu mine aproape săptămânal, spunând: ”Când deschidem Cabinetul? Este un lucru promis și știm că aveți această intenție”. Deci, nu a fost vorba despre o aprobare, pentru că nimeni nu îngrădește acest lucru. Din păcate, așa cum am spus și mai înainte, mulți au venit aici, mulți europarlamentari, știu de Monica Macovei, știu de Elena Băsescu, care au venit aici, la patru ani de zile, au spus că vor să ne apropie de Uniunea Europeană, dar nu au făcut nimic în acest sens. Noi, în Partidul Social Democrat, suntem oamenii faptelor și nu ai vorbelor, lucru demonstrat și de deschiderea acestui Cabinet.

Corespondent
Corespondent: Vreau să vă întreb cât timp veți petrece aici, la Chișinău, și care va fi impactul practic pentru cetățenii români din Basarabia. Vor primi ei doar aceste informații despre drepturile lor ca cetățeni europeni?

Vasile Capatana
Viorica Dăncilă: Eu voi veni foarte des la Chișinău. Nu va fi un Cabinet doar deschis acum și să mai vin peste o anumită perioadă. Aici voi avea, de asemenea, consilieri, care vor oferi foarte multe informații și îi vor consilia pe cei care au nevoie de ajutor. Biroul deschis aici nu este doar pentru a informa cetățenii asupra drepturilor și obligațiilor dumnealor ca cetățeni europeni, asupra problemelor care se discută în Uniunea Europeană. Vreau să vă spun că la nivelul Uniunii Europene sunt o serie de proiecte care presupun fonduri europene, pe care cetățenii români, ca cetățeni europeni, le pot accesa. Acest lucru mi se pare foarte important. După cum mi se pare important ca în Comisia din care fac parte, Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, precum și în Comisia pentru Dezvoltare Regională, să fac posibil ca proiectele de care dispun cetățenii români din România să fie proiecte de care dispun și cetățenii români din Republica Moldova. Vreau ca această colaborare să se concretizeze în fapte și să nu rămână numai la nivelul declarativ. De asemenea, vreau ca problemele pe care le au cetățenii români din Republica Moldova sau cetățenii moloveni de origine română să le duc în Parlamentul European, pentru a fi cunoscute la nivel european. Pentru că atunci când există posibilitatea susținerii, ele să fie susținute în cadrul Grupului din care fac parte.

Lansare 2
Corespondent: Conform sondajelor, majoritatea românilor din România declară că vor vota cu USL. Cum puteți explica acest fenomen?

Viorica Dăncilă: Da, este adevărat. În România duminică sunt alegeri generale pentru Parlament, iar acest lucru este valabil și pentru cetățenii români din Republica Moldova. Ne unesc foarte multe lucruri și nu putem privi cu indiferență ceea ce întâmplă în România sau ceea ce se întâmplă cu românii din Republica Moldova. În România ne bucurăm de o susținere de 62% . Eu sper ca un procent mare să se înregistreze și în Republica Moldova, ca semn de solidaritate cu românii care s-au săturat de un regim care a adus atâta sărăcie în România: Tăieri de pensii, tăieri de salarii, disponibilizări de la locurile de muncă, lipsă de speranță – Românii au uitat să zâmbească –, lipsă de încredere în interior și lipsă de credibilitate în exterior. Poate că acestea sunt puține din motivele care au făcut ca românii să nu mai vrea un regim care le-a făcut atât rău. Și pentru că tot m-ați întrebat despre acest lucru, eu cred că românii au aceeași inimă și, chiar dacă mulți locuiesc aici, în Republica Moldova, că nu pot privi indiferenți la ceea ce s-a întâmplat în România. Așa că avem nevoie de solidaritate. Dacă privim și nu facem nimic, nu cred că lucrurile se vor rezolva de la sine. Eu sper ca și aici, în Republica Moldova, românii să nu privească indiferenți, să meargă la vot. Și, ca membru al Partidului Social Democrat, sper din tot sufletul că vo vota Uniunea Social Liberală.

Lansare 4 (1)
Corespondent: Odată cu deschiderea Biroului dumneavoastră la Chișinău, va fi posibilă recepționarea problemelor din teritoriu, de la Cahul și, respectiv, Bălți, ca sesizările să fie de peste tot.

Ion Cuzuioc
Viorica Dăncilă: Din tot teritoriul. Așa cum v-am spus, pentru toți cei care vor să vină la Biroul europarlamentar popt veni, pentru că ușile noastre sunt deschise tuturor. Nu avem o selecție în ceea ce privește regiunea sau oamenii. Noi vrem o deschidere totală, ca, efectiv, să venim în sprijinul problemelor dumneavoastră.

Corespondent: Vrem să știm dacă dumneavoastră veți putea merge la Cahul și Bălți în persoană.

Lansare 4 (2)
Viorica Dăncilă: Cu siguranță vom face un program, astfel încât să mă pot deplasa și în teritoriu. Nu este pentru mine nicio problemă, chiar îmi face o deosebită plăcere.

Corespondent: Basarabia e mică. Într-o oră ajugeți la nord, într-o oră – la sud.

Viorica Dăncilă: Este adevărat, Basarabia este mică, dar să știți că eu am învățat, ca social-democrat, că atunci când vorbești cu oamenii, să-i asculți. Și timpul trebuie să fie suficient, astfel încât să le explici oamenilor, să te apropii de ei și de problemele dumnealor, și nu doar să-i privești în trecere.
Vă mulțumesc.
Lansare Birou

Firma Birou europarlamentar

Lansare Birou Victor Alexeev

PRIMELE AUDIENȚE ACORDATE
Viorica Dancila

Viorica Dancila Victor Alexeev

Viorica Dancila Ion Cuzuioc

Viorica Dancila Angela Arama

Viorica Dancila Vasile Brumaru

Viorica Dancila primind in audienta

Viorica Dancila Diana Gheorghita

Viorica Dancila Sergiu Melnic

Viorica Dancila primind o romanca din Basarabia

Viorica Dancila primind un cetatean

Viorica Dancila primint o studenta

Viorica Dancila primind pe Vasile Capatana


REȚEAUA KGB ESTE IMPLICATĂ ÎN CAMPANIA PENTRU PARLAMENTUL ROMÂNIEI!

December 7, 2012

Rețeaua KGB este implicată în campania pentru Parlamentul României și acționează inclusiv de la București.

O unealtă securistică de la București, care, în opinia mea servește interesele rusești, m-a atacat murdar numindu-mă ”rusoi borât” și kaghebist. Unu: nu sunt rus. Doi: nu am fost și nu sunt kaghebist. Nu mă justific, căci nu am pentru ce mă justifica. Sunt român și am apărat pământul românesc cu arma în mână. Spun doar ca să se cunoască.

Respectiva unealtă securistică s-a dedat și atacurilor murdare împotriva domnului Titus Corlățean, ministrul Afacerilor Externe al României, care a exprimat poziții publice în apărarea dreptului copiilor români din Transnistria la învățământ în limba română, pe baza alfabetului românesc, și a avut o poziție tranșantă în legătură cu declarațiile provocatoare ale lui Rogozin în chestiunea consulatului Rusiei la Tiraspol.

Acea unealtă securistică de la București, de altfel mason și membru al Ordinului Cavalerilor de Malta, de obediență imperială rusă, bun prieten cu Mihai Conțiu, un alt securist care s-a dezis de cetățenia României și a cerut azil politic în Republica Moldova, a acționat la unison cu kaghebiștii ruși de la Tiraspol, incriminându-mă fără niciun temei real.

Realitatea este tocmai inversă. MGB (acum KGB) de la Tiraspol, o filială a FSB-ului rus, mi-a intentat, la 17 iunie 2007 un dosar penal, cerând pentru mine 25 de ani de detenție. Prezint alăturat copia uneia dintre citațiile trimise de MGB la Chișinău. Am tradus în română textul acestei citații, ca și unealta securistică de la București să înțeleagă.

Kaghebiștii de la Tiraspol și-au dus opera ticăloasă până la capăt. Un proces de operetă a avut loc la Tiraspol, iar așa-zisa justiție din zona de ocupație militară rusă m-a judecat în lipsă, eu fiind condamnat, așa cum s-a cerut, la 25 de ani de detenție pentru ”tentativa de răsturnare a puterii de stat în RMN”.

Din 2007 nu am mai călcat în Transnistria. Nu că m-aș teme de KGB. Nu vreau să le ofer însă kaghebiștilor ruși satisfacția de a mă încarcera pentru simplul fapt că am apărat pământul românesc și drepturile românilor din zona de ocupație rusă. Și nici nu doresc să-mi atribui aura de erou național sau de martir care putrezește în închisorile separatiștilor ruși, care câștigă un dosar la CEDO și în apărarea căruia se ridică suflarea noastră națională.

Chestiunea implicațiilor serviciilor secrete străine, mă refer la cele ruse și maghiare, în campania electorală pentru Parlamentul României este totuși demnă de atenție. Trebuie să discutăm despre aceste implicații deschis.

Presa de la București a scris despre amestecul mai multor oficiali maghiari atât în referendumul de astă vară pentru demiterea președintelui Băsescu, cât și despre conexiunile mai multor reprezentanți ai UDMR cu serviciile și factorii de putere de la Budapesta.

De asemenea, PDL, aliatul UDMR, partid frățesc din PPE, a adus în atenția publică, fără să vrea, elemente care ne trimit cu gândul la implicațiile mai vechilor și mai noilor securiști ruși în campania pentru Parlamentul României. Haideți să le trecem în revistă, obiectiv și pe cât se poate fără părtinire.

1. ARD, alianța constituită în jurul PDL, are pe liste doi candidați originari din Basarabia. Unul este și cetățean ucrainean, iar altul este și cetățean moldovean. Presa de la București a scris că asupra celor doi candidați a planat și planează suspiciunea că ar avea legături cu SBU (Serviciul de Securitate din Ucraina) și, repspectiv, cu SIS (Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova).

2. Cei doi candidați sunt apropiați ai președintelui Băsescu, el însuși suspectat temeinic de apartenență la fosta Securitate, dar și de relații, prin fratele său Mircea Băsescu, cu oamenii serviciilor secrete ruse și implicații în traficiul ilegal cu armament. Relația Mircea Băsescu – Viktor Bout (condamnat în SUA tocmai pentru trafic ilegal cu armament) nu constituie un secret pentru nimeni. Această relație a fost în măsură să ridice mari semne de întrebare în fața aliaților noștri strategici europeni și americani.

3. Candidatul basarabean al ARD pentru Senat a avut imprudența să recunoască zilele trecute, fiind filmat de jurnaliști din București, că a făcut armata la ruși, trimis de KGB.

4. Candidatul basarabean al ARD pentru Camera Deputaților a fost sprijinit pe față în această campanie de către un fost oficial sovietic la Chișinău, de rang înalt, care, se știe a absolvit Școala Superioară a KGB de la Moscova. Presa din Basarabia și din România a scris, cu diferite ocazii, atât despre apartenența respectivului oficial la rețeaua KGB, cât și despre apartenența la această rețea a soției sale.

5. Același candidat basarabean al ARD pentru Camera Deputaților a fost susținut în presa de la Chișinău de câțiva absolvenți a Școlii Superioare a Partidului Comuniștilor din URSS asupra cărora planează, de asemenea, suspiciunea de a fi fost colaboratori ai fostului KGB. Aceste aspecte vor deveni clare definitiv doar atunci când se va pune în aplicare la Chișinău lustrația.
Pentru mine nu este de mirare această solidaritate a securiștilor vechi și noi, aflați în misiune fie la Chișinău, fie la București.

Ceea ce îmi atrage însă atenția este lucrarea lor la unison cu kaghebiștii de la Tiraspol care au cerut și au obținut condamnarea mea la 25 de ani de detenție pentru ”tentativa de răsturnare a puterii de stat în RMN”. Recunosc că acest efort conjugat al securiștilor ruși de la Tiraspol și București mă onorează. Nu îi este oricui dat să fie țintă vie a dușmanilor de secole ai românilor.
Acest fapt confirmă că Basarabia rămâne o zonă de interes geopolitic pentru Moscova și că Rusia își activează, atunci când are nevoie, întreaga rețea de agenți care împânzește spațiul românesc de la un capăt la altul.

Voi reveni la acest subiect după campania electorală. Uneltele securistice ale Rusiei la București se înșeală subiestimându-și țintele vii pe care le atacă și, evident, gafează. Prin asemenea gafe aceste unelte securistice se autodeconspiră în mare parte. Vă asigur că voi pune umărul din plin la deconspirarea lor completă.

Alexeev atacat de MGB

Traducerea în română a textului citației MGB de la Tiraspol

MINISTERUL SECURITĂȚII DE STAT AL RMN
Nr. s/2137 din 5.12.2007

MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE
AL REPUBLICII MOLDOVA

Pe rolul Direcției Anchetă a Ministerului securității de stat a Republicii Moldovenești Nistrene se află dosarul penal nr. 207138060, întentat în baza articolului 274 din Codul Penal al RMN, pe faptul acaparării violente a puterii care s-a produs la 17 iunie 2007 în microraionul Corjova al orașului Dubăsari de către reprezentanții autorităȚilor Republicii Moldova.

În legătură cu cele expuse, Dumneavoastră, precum și subalternii dumneavoastră Gh. Cosovan – șef al Departamentului Serviciu Operativ al MAI al R. Moldova, V. Alexeev – șef al Direcției Anchetă Penală a MAI al R. Moldova și V. Uța – comisar al CRP Dubăsari urmează să vă prezentați, în calitate de bănuiți, la Direcția Anchetă a MGB al RMN pentru a fi anchetați.
Anexă: citațiile privind convicarea pentru anchetare în calitate de bănuiți (4 pagini).

Anchetator superior al Direcției Anchetă a MGB al RMN
Căpitan de justiție

V. V. Mișin