PRIMUL BIROU EUROPARLAMENTAR PESTE HOTARELE UE A FOST INAUGURAT LA CHIȘINĂU

December 7, 2012

STENOGRAMA CONFERINȚEI DE PRESĂ ORGANIZATE DUPĂ INAUGURAREA BIROULUI EUROPARLAMENTARULUI VIORICA DĂNCILĂ LA CHIȘINĂU

Alexeev inaugurare
Victor Alexeev: Bună ziua și bine ați venit! Dragi români, astăzi avem un eveniment de o deosebită importanță. Pentru prima data, Comunitatea Europeană și Parlamentul European, la insistența Grupului parlamentar român și la insistența doamnei europarlamentar Viorica Dăncilă personal, la Chișinău, în Republica Moldova, prima țară din toate cele 22 de state cu care Comunitatea Europeană are frontieră, se deschide un Birou europarlamentar în afara UE. Acest Birou se va preocupa de asistența parlamentară pentru românii, pentru cetățenii europeni care locuiesc în acest teritoriu și nu doar pentru cei din Basarabia, dar și pentru cei din ținutul Herța și nordul Bucovinei. Doamnă europarlamentar, vă mulțumesc pentru această initiativă lăudabilă și insistentă. Ați dat dovadă încă o data, și dumneavoastră, și conducerea Partidului Social Democrat din România, că aveți un atașament deosebit, de suflet , față de noi, că aveți dorința de a ne auzi pe noi, românii din acest teritoriu, de a ne primi cu toate bucuriile și tristețile noastre, pentru a solutiona problemele a căror rezolvare o așteptăm. Sloganul USL în această campanie electorală în colegiul nostru este: România pentru toți românii! Mai multă România în Basarabia și mai multă Basarabie în România! Sunt ferm convins că din acest moment Basarabia va avea un cuvânt de spus în Parlamentul European. Totodată, doamna europarlamentar ne aduce mai multă Europă în Basarabia și va duce mai multă Basarabie în Europa. Vă mulțumesc. Doamnă europarlamentar, aveți cuvântul.

Viorica Dancila inaugurare
Viorica Dăncilă: Bună ziua tuturor! Mă bucur că astăzi ați rupt din timpul dumneavoastră și ați venit aici, alături de noi. Acest lucru ne dă încredere și spercă ca solidaritatea arătată astăzi de dumneavoastră să fie împărtășită de toți românii din Basarabia.

Așa cum spunea colegul meu, președintele Organizației PSD România în Republica Moldova, Victor Alexeev, astăzi se deschide primul Birou al unui europarlamentar într-o țară extracomunitară, o țară care nu este membră a Uniunii Europene, și este semnificativ că acest Birou se deschide anume la Chișinău. Cred că acest lucru nu este întâmplător, având în vedere că o mare parte, peste 10 la sută, din ansamblul populației din Republica Moldova este de cetățenie română. Eu sper, așa cum speră și colegii meu, ca acest număr să fie în continuă creștere, lucru pe care, de asemenea, îl vom sprijini împreună.

Mi se pare firesc ca un europarlamentar român să deschidă un Birou la Chișinău. Nu mi se pare deosebit, întrucât ține de domeniul firescului, date fiind relațiile noastre speciale, relații de parteneriat privilegiat între România și Republica Moldova, dar și relații bazate pe comunitatea noastră de lumbă, istrorie, tradiții, cultură și spiritualitate.

Sper ca acest gest de astăzi, acest precedent, să fie urmat de colegii meu europarlamentari și de la alte partide politice. Pentru că am văzut că în Basarabia au mai venit europarlamentari, au mai venit deputați români. Dar au venit, au vorbit cu dumneavoastră și au plecat. Eu sper ca de data aceasta să-și arate buna credință nu numai când au nevoie de voturi, să-și arate buna credință față de dumneavoastră printr-o stabilitate a relațiilor dintre România și Republica Moldova, printr-un Birou, cum s-a deschis astăzi sau prin alte metode care să le arate respectul pentru cetățenii români din Republica Moldova.

Biroul inaugurat astăzi, precum și echipa mea de consilieri, vor acorda asistență, vor acorda informații vor aduce cetățenii români din Republica Moldova mai aproape de Europa. Mă refer atât la cetățenii români cu domiciliul în Republica Moldova, cât și la cetățenii moldoveni de origine română care nu și-au dobândit încă cetățenia română.

Trebuie să subliniez faptul că acest Birou a fost deschis la cererea cetățenilor români, dar și în urma intervențiilor repetate și susținerii Organizației PSD România în Republica Moldova și, nu în ultimul rând, datorită susținerii domnului Victor Alexeev, președintele Organizației PSD România în Republica Moldova. Dânsul a văzut acest lucru ca pe o legătură strânsă dintre cetățenii români de aici și cei din România, dar și ca pe o metodă de informare și de rezolvare a problemelor dumneavoastră de aici.

De asemenea, vreau să vă spun că pot apela la serviciile și consultanța noastră toți cei care vor dori, cetățeni români din Chișinău, din zonele învecinate, din regiunile Odesa și Cernăuți. Biroul le este deschis tuturor și sperăm că cei care vin aici să plece cu mai multă speranță și încredere în noi.

Biroul europarlamentar de aici, de la Chișinău, va coopera cu autoritățile centrale de la Chișinău, dar și cu Delegația Parlamentului European pentru Republica Moldova, delegație a cărei membru sunt și eu, dar și cu Grupul Democraților și Socialiștilor Europeni din Parlamentul European, unde eu voi duce problemele dumneavoastră și voi milita necontenit pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Republica Moldova aparține în egală măsură spațiului istoric, lingvistic și cultural românesc, așa cum am subliniat, dar și spațiului istoric și cultural european. După deviza Uniunii Europene – Uniți în diversitate-, probabil că diversități mai există, dar unitatea noastră există și nu poate fi contestată de absolut nimeni.

Prin deschiderea acestui Birou, sper ca noi, românii, să facem ca românii de aici, din Republica Moldova, să se simtă parte a Europei, să se bucure de un tratament demn și plin de respectul la care sunt îndreptățiți ca cetățeni români, cetățeni din Republica Moldova, și, binînțeles, cetățeni europeni.

Aș mai vrea să subliniez că a avut în vedere două coordonate. Întâi, caracterul special al acestei relații, conferit de comunitatea noastră de limbă, istorie, tradiții, cultură și spiritualitat. Dar, în calitate de europarlamentar, am avut în vedere și dimensiunea europeană a cooperării, având ca bază obiectivul strategic al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Sper ca prin deschiderea acestui Birou să fac mai multă lumină asupra instituțiilor europene, asupra drepturilor dumneavoastră ca cetățeni români, ca cetățeni europeni, asupra facilităților pe care le aveți ca cetățeni europeni, dar și a îndatoririlor și obligațiilor pe care le aveți.
Vă mulțumesc mult și vă stau la dispoziție pentru întrebări.
(aplauze)

Corespondent: Ați spus că ați insistat să deschideți acest Birou. Am vrea să știm: când ați primit aprobarea pentru deschidere?

Lansare 1
Viorica Dăncilă: Nu s-a pus problema unei aprobări de la Parlamentul European. Eu mi-am exprimat intenția de a deschide acest Birou aici. Parlamentul European nu îngrădește acest lucru. Prima noastră discuție a fost la începutul acestui an. Am venit în luna mai aici și am început demersurile. Vreau să vă spun că de atunci Organizația PSD România în Republica Moldova, domnul președinte și colegii din Organizație, au luat contactul cu mine aproape săptămânal, spunând: ”Când deschidem Cabinetul? Este un lucru promis și știm că aveți această intenție”. Deci, nu a fost vorba despre o aprobare, pentru că nimeni nu îngrădește acest lucru. Din păcate, așa cum am spus și mai înainte, mulți au venit aici, mulți europarlamentari, știu de Monica Macovei, știu de Elena Băsescu, care au venit aici, la patru ani de zile, au spus că vor să ne apropie de Uniunea Europeană, dar nu au făcut nimic în acest sens. Noi, în Partidul Social Democrat, suntem oamenii faptelor și nu ai vorbelor, lucru demonstrat și de deschiderea acestui Cabinet.

Corespondent
Corespondent: Vreau să vă întreb cât timp veți petrece aici, la Chișinău, și care va fi impactul practic pentru cetățenii români din Basarabia. Vor primi ei doar aceste informații despre drepturile lor ca cetățeni europeni?

Vasile Capatana
Viorica Dăncilă: Eu voi veni foarte des la Chișinău. Nu va fi un Cabinet doar deschis acum și să mai vin peste o anumită perioadă. Aici voi avea, de asemenea, consilieri, care vor oferi foarte multe informații și îi vor consilia pe cei care au nevoie de ajutor. Biroul deschis aici nu este doar pentru a informa cetățenii asupra drepturilor și obligațiilor dumnealor ca cetățeni europeni, asupra problemelor care se discută în Uniunea Europeană. Vreau să vă spun că la nivelul Uniunii Europene sunt o serie de proiecte care presupun fonduri europene, pe care cetățenii români, ca cetățeni europeni, le pot accesa. Acest lucru mi se pare foarte important. După cum mi se pare important ca în Comisia din care fac parte, Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, precum și în Comisia pentru Dezvoltare Regională, să fac posibil ca proiectele de care dispun cetățenii români din România să fie proiecte de care dispun și cetățenii români din Republica Moldova. Vreau ca această colaborare să se concretizeze în fapte și să nu rămână numai la nivelul declarativ. De asemenea, vreau ca problemele pe care le au cetățenii români din Republica Moldova sau cetățenii moloveni de origine română să le duc în Parlamentul European, pentru a fi cunoscute la nivel european. Pentru că atunci când există posibilitatea susținerii, ele să fie susținute în cadrul Grupului din care fac parte.

Lansare 2
Corespondent: Conform sondajelor, majoritatea românilor din România declară că vor vota cu USL. Cum puteți explica acest fenomen?

Viorica Dăncilă: Da, este adevărat. În România duminică sunt alegeri generale pentru Parlament, iar acest lucru este valabil și pentru cetățenii români din Republica Moldova. Ne unesc foarte multe lucruri și nu putem privi cu indiferență ceea ce întâmplă în România sau ceea ce se întâmplă cu românii din Republica Moldova. În România ne bucurăm de o susținere de 62% . Eu sper ca un procent mare să se înregistreze și în Republica Moldova, ca semn de solidaritate cu românii care s-au săturat de un regim care a adus atâta sărăcie în România: Tăieri de pensii, tăieri de salarii, disponibilizări de la locurile de muncă, lipsă de speranță – Românii au uitat să zâmbească –, lipsă de încredere în interior și lipsă de credibilitate în exterior. Poate că acestea sunt puține din motivele care au făcut ca românii să nu mai vrea un regim care le-a făcut atât rău. Și pentru că tot m-ați întrebat despre acest lucru, eu cred că românii au aceeași inimă și, chiar dacă mulți locuiesc aici, în Republica Moldova, că nu pot privi indiferenți la ceea ce s-a întâmplat în România. Așa că avem nevoie de solidaritate. Dacă privim și nu facem nimic, nu cred că lucrurile se vor rezolva de la sine. Eu sper ca și aici, în Republica Moldova, românii să nu privească indiferenți, să meargă la vot. Și, ca membru al Partidului Social Democrat, sper din tot sufletul că vo vota Uniunea Social Liberală.

Lansare 4 (1)
Corespondent: Odată cu deschiderea Biroului dumneavoastră la Chișinău, va fi posibilă recepționarea problemelor din teritoriu, de la Cahul și, respectiv, Bălți, ca sesizările să fie de peste tot.

Ion Cuzuioc
Viorica Dăncilă: Din tot teritoriul. Așa cum v-am spus, pentru toți cei care vor să vină la Biroul europarlamentar popt veni, pentru că ușile noastre sunt deschise tuturor. Nu avem o selecție în ceea ce privește regiunea sau oamenii. Noi vrem o deschidere totală, ca, efectiv, să venim în sprijinul problemelor dumneavoastră.

Corespondent: Vrem să știm dacă dumneavoastră veți putea merge la Cahul și Bălți în persoană.

Lansare 4 (2)
Viorica Dăncilă: Cu siguranță vom face un program, astfel încât să mă pot deplasa și în teritoriu. Nu este pentru mine nicio problemă, chiar îmi face o deosebită plăcere.

Corespondent: Basarabia e mică. Într-o oră ajugeți la nord, într-o oră – la sud.

Viorica Dăncilă: Este adevărat, Basarabia este mică, dar să știți că eu am învățat, ca social-democrat, că atunci când vorbești cu oamenii, să-i asculți. Și timpul trebuie să fie suficient, astfel încât să le explici oamenilor, să te apropii de ei și de problemele dumnealor, și nu doar să-i privești în trecere.
Vă mulțumesc.
Lansare Birou

Firma Birou europarlamentar

Lansare Birou Victor Alexeev

PRIMELE AUDIENȚE ACORDATE
Viorica Dancila

Viorica Dancila Victor Alexeev

Viorica Dancila Ion Cuzuioc

Viorica Dancila Angela Arama

Viorica Dancila Vasile Brumaru

Viorica Dancila primind in audienta

Viorica Dancila Diana Gheorghita

Viorica Dancila Sergiu Melnic

Viorica Dancila primind o romanca din Basarabia

Viorica Dancila primind un cetatean

Viorica Dancila primint o studenta

Viorica Dancila primind pe Vasile Capatana


REȚEAUA KGB ESTE IMPLICATĂ ÎN CAMPANIA PENTRU PARLAMENTUL ROMÂNIEI!

December 7, 2012

Rețeaua KGB este implicată în campania pentru Parlamentul României și acționează inclusiv de la București.

O unealtă securistică de la București, care, în opinia mea servește interesele rusești, m-a atacat murdar numindu-mă ”rusoi borât” și kaghebist. Unu: nu sunt rus. Doi: nu am fost și nu sunt kaghebist. Nu mă justific, căci nu am pentru ce mă justifica. Sunt român și am apărat pământul românesc cu arma în mână. Spun doar ca să se cunoască.

Respectiva unealtă securistică s-a dedat și atacurilor murdare împotriva domnului Titus Corlățean, ministrul Afacerilor Externe al României, care a exprimat poziții publice în apărarea dreptului copiilor români din Transnistria la învățământ în limba română, pe baza alfabetului românesc, și a avut o poziție tranșantă în legătură cu declarațiile provocatoare ale lui Rogozin în chestiunea consulatului Rusiei la Tiraspol.

Acea unealtă securistică de la București, de altfel mason și membru al Ordinului Cavalerilor de Malta, de obediență imperială rusă, bun prieten cu Mihai Conțiu, un alt securist care s-a dezis de cetățenia României și a cerut azil politic în Republica Moldova, a acționat la unison cu kaghebiștii ruși de la Tiraspol, incriminându-mă fără niciun temei real.

Realitatea este tocmai inversă. MGB (acum KGB) de la Tiraspol, o filială a FSB-ului rus, mi-a intentat, la 17 iunie 2007 un dosar penal, cerând pentru mine 25 de ani de detenție. Prezint alăturat copia uneia dintre citațiile trimise de MGB la Chișinău. Am tradus în română textul acestei citații, ca și unealta securistică de la București să înțeleagă.

Kaghebiștii de la Tiraspol și-au dus opera ticăloasă până la capăt. Un proces de operetă a avut loc la Tiraspol, iar așa-zisa justiție din zona de ocupație militară rusă m-a judecat în lipsă, eu fiind condamnat, așa cum s-a cerut, la 25 de ani de detenție pentru ”tentativa de răsturnare a puterii de stat în RMN”.

Din 2007 nu am mai călcat în Transnistria. Nu că m-aș teme de KGB. Nu vreau să le ofer însă kaghebiștilor ruși satisfacția de a mă încarcera pentru simplul fapt că am apărat pământul românesc și drepturile românilor din zona de ocupație rusă. Și nici nu doresc să-mi atribui aura de erou național sau de martir care putrezește în închisorile separatiștilor ruși, care câștigă un dosar la CEDO și în apărarea căruia se ridică suflarea noastră națională.

Chestiunea implicațiilor serviciilor secrete străine, mă refer la cele ruse și maghiare, în campania electorală pentru Parlamentul României este totuși demnă de atenție. Trebuie să discutăm despre aceste implicații deschis.

Presa de la București a scris despre amestecul mai multor oficiali maghiari atât în referendumul de astă vară pentru demiterea președintelui Băsescu, cât și despre conexiunile mai multor reprezentanți ai UDMR cu serviciile și factorii de putere de la Budapesta.

De asemenea, PDL, aliatul UDMR, partid frățesc din PPE, a adus în atenția publică, fără să vrea, elemente care ne trimit cu gândul la implicațiile mai vechilor și mai noilor securiști ruși în campania pentru Parlamentul României. Haideți să le trecem în revistă, obiectiv și pe cât se poate fără părtinire.

1. ARD, alianța constituită în jurul PDL, are pe liste doi candidați originari din Basarabia. Unul este și cetățean ucrainean, iar altul este și cetățean moldovean. Presa de la București a scris că asupra celor doi candidați a planat și planează suspiciunea că ar avea legături cu SBU (Serviciul de Securitate din Ucraina) și, repspectiv, cu SIS (Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova).

2. Cei doi candidați sunt apropiați ai președintelui Băsescu, el însuși suspectat temeinic de apartenență la fosta Securitate, dar și de relații, prin fratele său Mircea Băsescu, cu oamenii serviciilor secrete ruse și implicații în traficiul ilegal cu armament. Relația Mircea Băsescu – Viktor Bout (condamnat în SUA tocmai pentru trafic ilegal cu armament) nu constituie un secret pentru nimeni. Această relație a fost în măsură să ridice mari semne de întrebare în fața aliaților noștri strategici europeni și americani.

3. Candidatul basarabean al ARD pentru Senat a avut imprudența să recunoască zilele trecute, fiind filmat de jurnaliști din București, că a făcut armata la ruși, trimis de KGB.

4. Candidatul basarabean al ARD pentru Camera Deputaților a fost sprijinit pe față în această campanie de către un fost oficial sovietic la Chișinău, de rang înalt, care, se știe a absolvit Școala Superioară a KGB de la Moscova. Presa din Basarabia și din România a scris, cu diferite ocazii, atât despre apartenența respectivului oficial la rețeaua KGB, cât și despre apartenența la această rețea a soției sale.

5. Același candidat basarabean al ARD pentru Camera Deputaților a fost susținut în presa de la Chișinău de câțiva absolvenți a Școlii Superioare a Partidului Comuniștilor din URSS asupra cărora planează, de asemenea, suspiciunea de a fi fost colaboratori ai fostului KGB. Aceste aspecte vor deveni clare definitiv doar atunci când se va pune în aplicare la Chișinău lustrația.
Pentru mine nu este de mirare această solidaritate a securiștilor vechi și noi, aflați în misiune fie la Chișinău, fie la București.

Ceea ce îmi atrage însă atenția este lucrarea lor la unison cu kaghebiștii de la Tiraspol care au cerut și au obținut condamnarea mea la 25 de ani de detenție pentru ”tentativa de răsturnare a puterii de stat în RMN”. Recunosc că acest efort conjugat al securiștilor ruși de la Tiraspol și București mă onorează. Nu îi este oricui dat să fie țintă vie a dușmanilor de secole ai românilor.
Acest fapt confirmă că Basarabia rămâne o zonă de interes geopolitic pentru Moscova și că Rusia își activează, atunci când are nevoie, întreaga rețea de agenți care împânzește spațiul românesc de la un capăt la altul.

Voi reveni la acest subiect după campania electorală. Uneltele securistice ale Rusiei la București se înșeală subiestimându-și țintele vii pe care le atacă și, evident, gafează. Prin asemenea gafe aceste unelte securistice se autodeconspiră în mare parte. Vă asigur că voi pune umărul din plin la deconspirarea lor completă.

Alexeev atacat de MGB

Traducerea în română a textului citației MGB de la Tiraspol

MINISTERUL SECURITĂȚII DE STAT AL RMN
Nr. s/2137 din 5.12.2007

MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE
AL REPUBLICII MOLDOVA

Pe rolul Direcției Anchetă a Ministerului securității de stat a Republicii Moldovenești Nistrene se află dosarul penal nr. 207138060, întentat în baza articolului 274 din Codul Penal al RMN, pe faptul acaparării violente a puterii care s-a produs la 17 iunie 2007 în microraionul Corjova al orașului Dubăsari de către reprezentanții autorităȚilor Republicii Moldova.

În legătură cu cele expuse, Dumneavoastră, precum și subalternii dumneavoastră Gh. Cosovan – șef al Departamentului Serviciu Operativ al MAI al R. Moldova, V. Alexeev – șef al Direcției Anchetă Penală a MAI al R. Moldova și V. Uța – comisar al CRP Dubăsari urmează să vă prezentați, în calitate de bănuiți, la Direcția Anchetă a MGB al RMN pentru a fi anchetați.
Anexă: citațiile privind convicarea pentru anchetare în calitate de bănuiți (4 pagini).

Anchetator superior al Direcției Anchetă a MGB al RMN
Căpitan de justiție

V. V. Mișin


PROGRAMUL MEU ELECTORAL: ROMÂNIA PENTRU TOȚI ROMÂNII!

December 4, 2012

sigla
romania-pentru-toti-romanii
victor-alexeev-deputat
PROGRAMUL MEU POLITIC

ÎN AVANTAJUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA ȘI DE PESTE HOTARE

Toate eforturile, demersurile, priceperea și energiile mele vor fi îndreptate spre atingerea scopului de unitate, solidaritate și bunăstare materială și culturală a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Am fost, sunt și voi fi unionist.

Am apărat pământul strămoșesc cu arma în mână, în Războiul de pe Nistru, din 1992, și nu m-am temut să-mi dau viața pentru Neam și Țară, pentru Tricolor, pentru Limba Română, pentru valorile noastre românești.

Nu mă voi muta cu traiul la București, unde voi merge pentru ședințele parlamentare și activitate în interesul românilor basarabeni, dar voi rămâne alături de alegătorii mei din Basarabia. Este corect ca orice parlamentar să locuiască în circumscripția în care candidează, alături de români, trăind cu grijile și problemele lor de fiece zi.

Nu-mi plac demagogii și cei care își fac capital politic pe seama problemelor pe care le au românii de peste hotare. Îmi plac oamenii de cuvânt și de acțiune, oamenii de caracter.

M-am inspirat în alcătuirea acestui Program urmărind realitatea în care trăim, problemele concrete pe care le întâmpinăm, precum și soluțiile juste, constructive și realiste propuse de alți români din Basarabia și din Țară, cărora nu li s-a dat curs până acum.

Vreau ca peste patru ani orice român din Basarabia să poată spune împăcat: Alexeev a făcut ceva bun pentru mine!

Ca deputat al românilor de peste hotare, promit și mă angajez să realizez următoarele:

LEGISLATIV şi ADMINISTRATIV

1. Simplificarea maximă a legislaţiei și procedurilor privind cetăţenia română și transcrierea actelor de stare civilă.

Recunoașterea cetățenii române a basarabenilor și eliberarea de acte de identitate românești – simplu, gratis și rapid – este prioritatea priorităților mele. Cetățenia română este un drept constituțional, natural și istoric al românilor din Basarabia, ținutul Herța și nordul Bucovinei.

Termenul actual de redobândire a cetățeniei nu este corect. Cetățenia română trebuie recunoscută în cazul cetățenilor români de până la 28 iunie 1940 și al urmașilor lor. Repunerea basarabenilor în drepturile de cetățeni români trebuie să urmeze modelul baltic (Estonia, Letonia și Lituania, victime ale Pactului Ribbentrop-Molotov alături de România).

Soluția pentru basarabeni este cetățenia română, nu scutirea de viză europeană.

Când ești cetățean român, nu mai ai nevoie de viză europeană: intri în România ca român în Țara ta, nu ca turist moldovean cu viză europeană eliberată de Ambasada maghiară la Chișinău.

Cine spune că te-ar putea scuti de viză, trebuie să spună și că ți-o poate cere și impune, din nou, când vrea, dacă i se strică socoteala geopolitică.

Nu ambasada Budapestei, cu aprobare de la Bruxelles, trebuie să ne rezolve nouă, românilor basarabeni, problemele de circulație în Europa și în lume, ci Parlamentul de la București.

Nu UDMR și acoliții săi, ci partidele românești care vor câștiga alegerile la 9 decembrie, fiind la putere. Legile se adoptă cu votul majorității parlamentare, nu al minorității. Am pregătit două proiecte de lege, care așteaptă să fie depuse, discutate și adoptate, pentru a modifica și completa: Legea cetățeniei române și Legea cu privire la actele de stare civilă. Cetățenia română trebuie recunoscută, iar actele de stare civilă – transcrise rapid și gratis, cheltuielile de transcriere fiind preluate de Statul Român.

Cetățenia română este soluția bună, dreaptă, legală și sigură, pentru fiecare dintre noi, pentru părinții, copiii și nepoții noștri. De o asemenea soluție avem nevoie.

Acesta e punctul meu de vedere cinstit și clar în problema cetățeniei române. Voi lupta din răsputeri pentru asta.

2. Instituirea Liniei fierbinţi pentru denunţarea abuzurilor, neregurilor şi actelor de corupţie existente în procedura de redobândire a cetăţeniei române.

Legile sunt aplicate de oameni și eroarea umană trebuie exclusă din mecanismul de repunere a basarabenilor în drepturile de cetățeni români. Timp de opt ani, regimul Băsescu ne-a demonstrat că un sistem birocratizat și corupt poate încălca dreptul firesc al basarabenilor la cetățenie.

Linia fierbinte va funcționa 7 zile din 7 ale săptămânii, echipa mea fiind la dispoziția oricărui basarabean nedreptățit sau tratat cu lipsă de respect în procedura de restabilire în drepturile de cetățean român sau în procedura de transcriere a actelor de identitate.

Orice român trebuie să știe și să simtă că drepturile lui sunt protejate concret. Voi da curs tuturor sesizărilor și voi face demersurile necesare ca cei vinovați de încălcarea dreptului basarabenilor la cetățenia română să fie trași la răspundere după toată asprimea legii.

3. Cetățenia română, la cerere, pentru etnicii români din țările vecine.

Românii din țările învecinate României, băștinași de secole în locurile lor de viețuire, trebuie să aibă dreptul legal de a obține cetățenia română la cerere, dacă își asumă liber identitatea românească. Este cazul românilor din Bulgaria, Sebia, Ungaria, Maramureșul istoric, dar și al aromânilor din Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, precum și al megleno-românilor din Grecia și Macedonia și al istro-românilor din Croația.

Voi propune completarea Legii cetățeniei române cu un capitol aparte despre dreptul acestor români, aducând ca exemplu bunele practici europene și internaționale în domeniu.

4. Completarea legislaţiei privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, din 2007, trebuie completată cu un șir de prevederi noi despre: a) noținea de Român, indiferent de locul de reşedinţă al acestora, de cetăţenie, de stare socială, de dialect sau grai, de nume istoric, ştiinţific, regional sau local, de confesiune, de faptul dacă sunt autohtoni sau alohtoni în spaţiul lor de vieţuire comunitară; conceptul de Naţiune Română, din perspectivă istorică, culturală şi etnică; relaţiile dintre orice român din afara ţării şi patria sa etnică; tratamentul preferenţial de care beneficiază românii de pretutindeni din partea Statului Român; direcţiile fundamentale ale politicii Statului Român față de românii de pretudindeni; neobligativitatea permisului de şedere în România pentru românii de pretudindeni; dialectele istorice româneşti și redarea lor grafică în baza alfabetului român; avantajele oferite românilor de pretutindeni în domeniile cultural, religios şi educaţional, de securitate socială şi asistenţă medicală, transport, angajare la muncă, scutire de vize, acces la proprietate, dobândirea cetăţeniei; dreptul românilor de pretudindeni care nu dispun de cetățenie română de a participa la alegerile locale în cazul stabilirii în România.

5. Completarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului României. O nouă cotă de reprezentare parlamentară a cetăţenilor români din afara ţării. Noi Circumscripții electorale și Colegii uninominale. Drept de vot electronic și prin corespondență.

Numărul românilor de peste hotare a crescut în ultimii 20 de ani, fiind de ordinul câtorva milioane, cu tendință de creștere. În cazul concret al Basarabiei, numărul cetățenilor români l-a depășit deja pe cel al alegătorilor din unele județe din România. Din acest motiv, avem nevoie de o Circumscripție electorală aparte pentru Basarabia, cu cel puțin trei Colegii uninominale: Chișinău, Bălți și Cahul.

Voi propune crearea acestei Circumscripții noi pentru Basarabia, cu cele trei Colegii uninominale și voi insista ca majoritatea parlamentară să ia această decizie corectă.

Numărul deputaților și senatorilor din partea românilor de peste hotare trebuie mărit și nu trebuie să fie mai mic decât numărul deputaților și senatorilor rezervat de lege minorităților naționale din interiorul României.

Voi propune de asemenea completarea legii cu prevederi despre: dreptul de vot prin corespondenţă şi votul electronic pentru cetăţenii români stabiliți sau aflați peste hotare, în conformitate cu bunele practici europene.

6. Inițierea Legii cu privire la statutul și funcționarea Limbii române ca limbă oficială de stat a României.

România este printre puținele țări din Europa care nu are o Lege cu privire la statutul și funcționarea Limbii sale oficiale de stat, consfințite de Constituție. Abuzurile frecvente la care se dedă UDMR, fostul aliat de guvernare al PDL, prin care sfidează limba română, ca limbă oficială de stat a României, nu pot fi tolerate. Voi propune un proiect de lege privind statutul și funcționarea Limbii române în România, fiind deschis colaborării cu deputații și senatorii din toate grupurile parlamentare.

7. Iniţierea Legii cu privire la Limba română în lume.

Legea cu privire la Limba română în lume este o necesitate determinată de statutul limbii române de limbă oficială și de lucru a Uniunii Europene, precum și de prezența unui număr de ordinul milioanelor de români peste hotarele țării. România trebuie să urmeze exemplul altor țări care au adoptat legi despre Francofonia, Germanofonia, Lusofonia, Anglofonia în lume.

8. Promovarea românilor basarabeni în funcţii administrative la Bucureşti.

Experiența, pregătirea și cunoștințele multor români din Basarabia trebuie puse în serviciul României, patria noastră etnică și istorică. Voi face tot posibilul ca românii basarabeni să fie reprezentați suficient în funcții de conducere și executive în administrația națională de la București. În perioada de până la ocupația sovietică, basarabenii au dovedit din plin că pot fi de folos României. Tinerii basarabeni care au urmat studii universitare și postuniversitare în orașele din dreapta Prutului, pot și trebuie să participe la buna guvernare și administrare a României.

9. Iniţierea a 1000 de noi acorduri de înfrăţire şi parteneriat transfrontalier între administraţiile locale (primării, consilii raionale, consilii județene) din România şi Republica Moldova.

Acordurile de înfrățire dintre localități, raioane și județe din România și Basarabia sunt o resursă importantă pentru cunoașterea și conlucrarea directă și eficientă a românilor de pe cele două maluri ale Prutului. Ele sunt, de multe ori, o condiție obligatorie pentru eligibilitatea în Programele de accesare a fondurilor europene transfrontaliere. Nu ne putem lipsi de un asemenea mecanism. Anul acesta, Uniunea Social Liberală a câștigat alegerile locale în majoritatea primăriilor și consiliilor județene din țară. Voi apela la toți primarii, membrii și președinții de consilii județene ai USL pentru inițierea, semnarea și punerea în aplicare a 1000 de noi acorduri de înfrățire.

10. Deschiderea birourilor parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni şi Orhei şi primirea în audienţă a cetăţenilor români din Republica Moldova.

Birourile mele parlamentare permanente la Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni şi Orhei, cele mai mari orașe ale Basarabiei, vor asigura accesul direct al românilor basarabeni la deputatul lor, orice român, deja restabilit sau încă nerestabilit în drepturile de cetățean al României, putând primi consultanța și sprijinul necesar din partea mea și a echipei care mă asistă. Voi suporta personal o parte din cheltuielile pentru întreținerea acestor birouri.

11. Prezentarea de rapoarte anuale de activitate parlamentară în faţa alegătorilor români din Republica Moldova.

Rapoartele mele de activitate parlamentară vor fi făcute publice în fiecare an. Românii din Basarabia se vor putea convinge să sunt reprezentați demn și eficient prin acțiuni, inițiative și măsuri concrete în interesul lor.

ECONOMIC

1. Promovarea proiectelor de restabilire a podurilor rutiere peste Prut, cu deschiderea unor noi puncte locale de trecere a frontierei.

Prutul nu trebuie să ne separe, dar să ne unească. Fluxul de persoane și mărfuri în ambele direcții este necesar organismului nostru național. Până în 1940 am avut 22 de poduri pe râul Prut. Acestea răspundeau nevoilor de cicrulație a românilor de pe ambele maluri. Armata sovietică a distrus majoritatea acestor poduri. În prezent avem doar 8 poduri peste Prut, cu o distanță medie între dele de 85,5 kilometri. Refăcând cele 22 de poduri care au legat malurile Prutului, distanța medie dintre ele ar fi de 31,9 kilometri. Primele două poduri asupra refacerii cărora voi insista vor fi cele de la Leova-Bumbăta (comuna Vetrişoaia, judeţul Vaslui) şi Cantemir-Fălciu, pentru care s-au făcut demersuri anterioare și există un studiu de fezabilitate. Refacerea celor două poduri va asigura o mai bună aplicare a Acordului privind micul trafic de frontieră. Orice frontieră dispare cu atât mai repede, cu cât este mai bătătorită de frații separați nedrept de aceasta. Podurile de Flori sunt bune, dar avem nevoie și de poduri de piatră. Majoritatea parlamentară și Guvernul USL pot asigura realizarea acestui obiectiv concret.

2. Crearea la Chişinău a Centrului Român de Consultanţă pentru atragerea de fonduri europene transfrontaliere.

România le poate întinde românilor basarabeni o mână de ajutor pentru ieșirea din sărăcie. Încheierea celor 1000 de acorduri de înfrățire și parteneriat între primăriile, consiliile raionale și consiliile județene de pe ambele maluri ale Prutului trebuie să dea rod bun. Fructificarea acestor posibilități îi va reveni Centrului Român de Consultanță pentru atragerea de fonduri europene transfrontaliere în localitățile Basarabiei. Acest Centru de Consultanță va avea o strânsă colaborare cu Biroul europarlamentarului PSD Viorica Dăncilă la Chișinău, care este deja pregătit și va fi inaugurat foarte curând. Orice român basarabean, agent economic sau comunitate locală de la noi va putea beneficia de consultanță calificată pentru atragerea fondurilor europene.

3. Introducerea iniţiativei privind crearea Uniunii monetare România – Republica Moldova.

Economic, populația din Basarabia nu va putea face față, în anii următori, crizei financiare și economice mondiale în creștere fără solidaritatea firească venită din partea Bucureștiului. Odată cu reașezarea continentului, în plin proces de globalizare, state mici din afara Uniunii Europene, precum Andora, San Marino, Monaco, Vatican, Muntenegru, dar și Kosovo, s-au aflat efectiv în uniuni monetare cu Spania, Franța, Italia sau Germania. După punerea în aplicare de către Spania, Franța, Italia și Germania a Acordului de uniune monetară (zona Euro), cele 6 state extracomunitare folosesc moneda europeană ca monedă națională.

Uniunea monetară România – Republica Moldova și adoptarea leului comun constituie un proiect major în avantajul românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Voi introduce oficial inițiativa parlamentară privind deschiderea dialogului pe această temă între București și Chișinău. Realizarea acestui obiectiv nu depinde de voința Uniunii Europene.

4. Crearea Băncii Moldo-Române.

Astăzi Chișinăul obține cei mai mulți bani la buget din vânzarea mărfurilor și serviciilor în România. Amploarea schimburilor comerciale dintre cele două maluri ale Prutului impun crearea unei Bănci Moldo-Române. Voi înainta această inițiativă oficial, cerând Guvernului României adoptarea deciziilor și măsurilor necesare.

5. Atragerea Republicii Moldova în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă, pentru asigurarea independenței energetice de furnizorii din răsărit.

Politicile Chișinăului sunt limitate de cadrul sufocant al dependenței energetice de furnizorii din răsărit. Construcția gazoductului Iași-Ungheni și a liniilor de tensiune înaltă Gotești-Fălciu și Bălți-Suceava va asigura doar parțial emanciparea energetică a românilor din Basarabia. Aceste trei acțiuni strategice trebuie completate cu una și mai importantă: atragerea Chișinăului în proiectul Centralei nucleare de la Cernavodă. Voi insista pe realizarea și punerea în practică a acestei propuneri pe care Bucureștiul i-a înaintat-o Chișinăului de mai multe ori.

6. Relansarea Centrului Românesc de Afaceri de la Chișinău.

Centrul Românesc de Afaceri de la Chișinău, în ultimii 8 ani, este practic inactiv. Înființarea Centrului are ca temei AIDE Memoire-ul cu privire la rezultatele discuţiilor dintre prim-miniştrii României şi Republicii Moldova semnat la Bucureşti, la 27 iulie 2001, și Memorandumul de înţelegere semnat la Chişinău, la 04 octormbrie 2001, între Ambasada României în Republica Moldova şi Ministerul Culturii din Republica Moldova. Centrul Românesc de Afaceri de la Chișinău a acumulat datorii de peste 1 milion de lei moldovenești pentru serviciile de întreținere a încăperilor alocate. Voi cere Guvernului României preluarea în sarcină a datoriilor Centrului Românesc de Afaceri de la Chișinău și adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru relansarea lui și funcționarea la maximă capacitate.

CULTURAL-IDENTITAR

1. Crearea Postului comun de televiziune transfrontalieră România-Republica Moldova.

Republica Moldova este, din 1992, cofondatoare a unui post de televiziune interstatal al CSI, televiziunea MIR, la al cărei buget contribuie cu sume importante, chiar dacă acesta emite doar în limba rusă și prezintă întotdeauna puncte de vedere unilaterale, favorabile Rusiei și regimului banditesc din Transnistria. Actuala putere de la Chișinău a refuzat să se retragă dintre cofondatorii televiziunii MIR și a desemnat, în 2010, un nou șef al reprezentanței televiziunii CSI la Chișinău. Ucraina nu este cofondatoare a televiziunii CSI.

Pentru mai buna concretizare a ideii de Spațiu Spriritual Comun al Basarabiei cu România, voi cere majorității parlamentare de la București și Guvernului României să vină cu propunerea oficială de creare a Postului comun de televiziune transfrontalieră România-Republica Moldova, urmând ca ambele părți să asigure finanțarea acestuia, în interesul românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Acest obiectiv se încadrează în prevederile Convenției europene cu privire la Televiziunea Transfrontalieră semnate atât de București, cât și de Chișinău, cu scopul declarat de a realiza o unitate mai strânsă între părțile semnatare, pentru a salvgarda şi a promova idealurile şi principiile care sunt patrimoniul lor comun.

2. Crearea Studioului teritorial TVR Chişinău.

Programele Televiziunii Române trebuie să ajungă în casele tuturor basarabenilor, reflectând zilnic inclusiv realitățile din stânga Prutului. Crearea Stidioului teritorial TVR Chișinău, după modelul TVR Iaşi, TVR Cluj, TVR Timişoara şi TVR Craiova, este un obiectiv asupra căruia insist mult. Televiziunea Română nu trebuie doar să fie retransmisă în Basarabia, ci să și transmită zilnic din Basarabia pentru românii din Țară și din întreaga lume.

3. Editarea în comun de către Academia Română şi Academia de Ştiinţe din Moldova a Marelui Dicţionar Explicativ Ilustrat al Limbii Române Vii.

Academia Română și Academia de Științe din Moldova sunt forurile științifice cele mai prestigioase în Spațiul Românesc. Acestea trebuie să-și pună întregul potențial și prestigiu în serviciul românilor, inclusiv prin elaborarea și editarea în comun a Marelui Dicționar Explicativ al Limbii Române. Voi propune Guvernului României alocarea fondurilor necesare pentru acest proiect important. Marele Dicționar Explicativ Ilustrat al Limbii Române Vii, cuprinzând inclusiv neologismele și regionalismele limbii române din Basarabia și Tansnistria, dar și din țările vecine României, va ajunge, pe cheltuiala Statului Român, în toate instituțiile din Basarabia: școli, universități, primării, instanțe judecătorești, redacții etc.

4. Completarea cu câte 2 milioane de cărţi româneşti anual a fondului bibliotecilor publice şi şcolare din Basarabia, în cadrul proiectului „Cartea Românească”.

Lipsa de carte românească în Basarabia este acută, mai ales în școli. Acest deficit reprezintă 7 163 488 de exemplare și se repartizează astfel: 4 936 554 de exemplare (54,1%) în instituțiile de învățământ preuniversitar, 1 014 684 de exemplare (57,5%) în instituțiile de învățământ mediu de specialitate, 1 212 250 de exemplare (23,9%) instituţiile de învăţământ superior. Îmi asum obligația să asigur completarea bibliorecilor publice și școlare din Basarabia cu câte 2 milioane de cărți românești anual (8 milioane în total), astfel încât să rezolvăm definitiv o problemă de primă importanță pentru generația de tineri basarabeni în formare.

5. Susținerea Mitropoliei Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor.

Sunt creștin ortodox și aparțin jurisdicțional Mitropoliei Basarabiei din momentul reactivării acestei instituții naționale de până la ocupația sovietică. Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor, precum și structurile sale constitutive, au nevoie de susținere în demersul lor de promovare a identității și unității românești vizibile instituțional.

Voi insista pe înzestrarea cu sedii adecvate, de către Patria mamă, a Arhiepiscopiei Chișinăului, Episcopiei Basarabiei de Sud și Episcopiei de Bălți și voi obține sprijinul necesar pentru Episcopia Dubăsarilor și a toată Transnistria, astfel încât acestea să fie funcționale pe deplin.

Voi cere Guvernului României includerea pe agenda bilaterală București-Chișinău a chestiunii proprietăților Mitropoliei Basarabiei confiscate de statul sovietic ocupant și deținute astăzi nedrept în proprietate de guvernul de la Chișinău.

Voi sprijini, fără discriminare, orice efort al altor culte religioase orientat spre consolidarea identității și unității românești.

6. Susținerea Episcopiei Dacia Felix din Serbia și a Protopopiatului Daciei Ripensis de la Negotin, Serbia.

Cea mai năpăstuită cultural comunitate românească din țările vecine o reprezintă românii din văile Timocului, Dunării și Moravei (Serbia de răsărit). Deși destul de numeroasă, în lipsă de școli, publicații și medii în limba maternă, singurul sprijin constant la fața locului îi este oferit de Biserica Ortodoxă Română, prin Episcopia Dacia Felix și Protopopiatul Daciei Ripensis. Alocarea de fonduri, din Țară, către aceste instituții naționale reprezintă o investiție în unitatea noastră românească la sud de Dunăre.

Voi lupta, de asemenea, pentru obținerea de către românii din Serbia de răsărit a dreptului la școală și publicații în limba română.

7. Susținerea românilor din Ucraina și din Rusia.

După crearea Institutelor Culturale Române de la Kiev și Moscova, trebuie să ne concentrăm pe înființarea unui Institut Cultural Român la Cernăuți, precum și a Caselor limbii și culturii române în orașele Herța, Adâncata, Reni, Ismail și Rahău. Voi colabora cu deputatul Ion Popescu, membru în aceeași familie politică, reales recent ca deputat în Rada Supremă de la Kiev, pentru protejarea și promovarea drepturilor și libertăților românilor din Ucraina.

Voi cere guvernului României și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni acordarea de carte românească pentru cele 21 de localități din Rusia populate preponderent de români originari din Basarabia, indiferent de numele atribuit în acte de autoritățile rusă: români, moldoveni, volohi. Voi iniția înfrățirea tuturor acestor 21 de localități cu localități din România.

Voi cere majorității din Parlamentul României adoptarea unei decizii de organizare la București a unei Conferințe internaționale privind Tezaurul României de la Moscova.

8. Înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni.

Înființarea la București a Mizeului Românilor de Pretutindeni este o cerință a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (articolul 10), din 2007, neglijată de regimul Băsescu. Voi cere Guvernului României alocarea unui sediu corespunzător și adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru organizarea și funcționarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, ca centru național de cercetare și documentare asupra românilor de peste hotare.

9. Ridicarea unor monumente ale românilor de seamă.

Voi asigura colectarea de fonduri private și obținerea de fonduri guvernamentale pentru ridicarea următoarelor monumente:

Domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, la București
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la Cahul
Domnitorul Grigore Ghica, la Edineț
Domnitorul Dimitrie Cantemir, la Cantemir
Mitropolitul Gurie Grosu, la Chișinău
Regina Maria, la Soroca
Scriitorul Alecu Russo, la Strășeni

10. Participarea copiilor și tinerilor basarabeni la tabere de odihnă, de creație, de muncă, arheologice din România.

Copiii și tinerii basarabeni trebuie să cunoască România cât mai bine. Acordurile de înfrățirea între localitățiile și administrațiil locale de pe ambele maluri ale Prutului, precum și proiectele Guvernului României vor oferi cadrul și resursele pentru participarea copiilor și tinerilor români din Basarabia la tabere de odihnă, de creație, de muncă și arheologice din România. Astfel, ne apropiem mai mult și avem garanția că tânăra generație de români basarabeni va simți și gândi românește.

11. Continuitatea proiectelor cu impact pozitiv pentru românii din Basarabia.

Toate proiectele guvernamentale cu impact pozitiv pentru românii din Basarabia: alocarea de burse pentru elevi, studenți și doctoranzi, sprijinirea publicațiilor, posturilor de radio și televiziune în limba română, a organizațiilor neguvernamentale etc. vor fi continuate și dezvoltate în interesul și în beneficiul românilor.

Promit doar ceea ce pot face și fac doar ceea ce folosește Neamului meu și Țării mele.

Am sprijinul garantat al majorității parlamentare a Uniunii Social Liberale, creditată cu 60% din opțiunile de vot ale românilor din Țară.

Voteză util! Ține minte: Votul tău trebuie să ajungă la Putere, nu în Opoziție!

Sunt ca voi și dintre voi! Sunt cu voi și pentru voi!

Așa am fost și voi fi întotdeauna, al vostru,

Victor ALEXEEV

Chișinău, noiembrie 2012
Buletin de vot Victor Alexeev
Buletin de vot Cristian David


DECLARAȚIA UNUI GRUP DE LUPTĂTORI ÎN RĂZBOIUL MOLDO-RUS DIN TRANSNISTRIA PRIVIND SUSȚINEREA CANDIDATULUI USL VICTOR ALEXEEV LA ALEGERILE DIN 9 DECEMBRIE 2012

December 3, 2012

Victor Alexeev  vocea ta in Parlament
Noi, un grup de participanți la conflictul armat de pe Nistru, din vara anului 1992, ne bucurăm de faptul că în ultima perioadă relațiile dintre România și Republica Moldova s-au îmbunătățit atât pe plan politic, cât și cultural și economic. Este și firesc, căci suntem un singur Neam și ne leagă multe: istoria, limba, tradițiile și obiceiurile. Avem valori comune, valorile pentru care noi am luptat cu arma în mână împotriva agresorului rus. Noi înțelegem că Republica Moldova, din momentul desprinderii ei de Moscova și până în prezent, a depins și depinde de sprijinul politic, diplomatic, economic și cultural acordat de Statul Român.

Ne bucurăm că noul guvern al României, desemnat de Uniunea Social Liberală, a contribuit în ultimele luni la o apropiere și mai mare a celor două maluri ale Prutului.
Majoritatea dintre noi și-a redobândit cetățenia română și va vota la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012.

Ca luptători la Nistru și ca cetățeni români, la alegerile parlamentare din Romania din 9 decembrie noi îl susținem pe camaradul nostru Victor Alexeev, candidatul USL pentru Camera Deputaților. Pe Victor Alexeev îl cunoaștem nu din auzite. El a luptat alături de noi, riscându-și viața, pentru Tricolor, pentru Limba Română, pentru pământul nostru strămoșesc. Victor Alexeev a fost tot timpul și a rămas un luptător, un ostaș român la datorie.

Facem apel către toți combatanții din Basarabia, către toți cetățenii români de la răsărit de Prut să se prezinta masiv la alegeri și să voteze candidații USL pentru Parlamentul României. Vrem să avem ca deputat la București un pământean de-al nostru, care cunoaște foarte bine toată gama de probleme pe care le au românii din Basarabia și se bucură de sprijinul actualei și viitoarei alianțe de guvernământ de la București. Programul electoral prezentat de camaradul nostru Victor Alexeev este cel mai bun, venind cu soluții concrete și realiste la problemele noastre arzătoare. Basarabenii merită să aibă un deputat la guvernare, nu în opoziție. Cea mai bună alegere pentru noi este Victor Alexeev.

1 decembrie 2012

Nicolae BÂRLĂDEANU – cavaler al Ordinului “Ștefan cel Mare”, primul președinte al Mișcării Voluntarilor din Republica Moldova
Valentin ȘUGAILOV – Chișinău, cavaler al Ordinului ”Ștefan cel Mare”
Ion VESTE – Zaim, Căușeni, cavaler al Ordinului ”Ștefan cel Mare”
Vasile BOGRIN – Chișinău, cavaler al Ordinului ”Ștefan cel Mare”
Vasile STELEA – Orhei, cavaler al Ordinului ”Credință Patriei”
Vasile ROMAN – Orhei, decorat cu medalia ”Vulturul de Aur”
Alexandru DINTIU – Opaci, Căușeni, decorat cu medalia ”Vulturul de Aur”
Gavriil IVANȚOC – Opaci , Căușeni, decorat cu medalia ”Vulturul de Aur”
Iacob PĂLĂDUȚĂ – Opaci, Căușeni, decorat cu medalia ”Vulturul de Aur”
Vladimir ROTARU – Fârladeni, Căușeni, decorat cu medalia ”Vulturul de Aur”
Sergiu COVALIOV – Hagimus, Căușeni, decorat cu medalia ”Vulturul de Aur”
Constantin MIRCA – Fârladeni, Căușeni, decorat cu medalia ”Vulturul de Aur”
Veceaslav RĂILEANU – Căușeni, decorat cu medalia ”Vulturul de Aur”
Victor TRUHIN – Căușeni, decorat cu medalia ”Vulturul de Aur”
(în total 357 de semnaturi)


TOȚI CETĂȚENII ROMÂNI DIN BASARABIA VOR PUTEA VOTA LA CELE 19 SECȚII DE VOTARE

November 29, 2012

ROMÂNIA

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

Ca răspuns la memomriul dumneavoastră nr. 10-E din 09.11.2012, avem onoarea de a vă comunica următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 27, alin 2, din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, cetățenii români domiciliați sau rezidenți în străinătate își pot exercita dreptul la vot în cadrul secțiilor de votare constituite în străinătate fie pe baza pașaportului românânesc cu mențiunea privind stabilirea domiciliului în străintătate, fie, în cazul în care nu au solicitat înscrierea în pașaport a unei astfel de mențiuni, pe baza pașaportului românesc însoțit de dovada reședinței în străinătate.

Art. 18, alin. 8, ultima teză, din aceeași lege prevede că reședința în străinătate se dovedește cu orice document eliberat de autoritățile străine. În consecință, în cazul cetățenilor români rezidenți pe teritoriul Republicii Moldova, dovada reședinței în acest stat se va face cu un document corespunzător eliberta de autoritățile moldovene.

Persoanele cu dublă cetățenie, română și a Republicii Moldova, afalte în posesia unei cărți de identitate româmești, în care figurează ca domiciliul legal o adresă din România, dar care locuiesc efectiv pe teritoriul Republicii Moldova și dețin o carte de identitate eliberată de autoritățile din Republica Moldova, vor fi tratate în raport cu legea română ca cetățeni români cu reședința în s trăinătate. Aceștia vor putea vota pe baza pașaportului românesc, iar ca dovadă a reședinței în Republica Moldova vor prezenta cartea de identitate moldovenească, cu mențiunea adresei la crare locuiesc.

Situația semnalată nu este singulară, de același tratament beneficiind toate persoanele cu cetățenie dublă sau multiplă, care în evidențele autorităților române sunt înregistrați ca cetățeni români cu domiciliul în România, dar care locuiesc în străinătate și pot dovedi acest lucru pe baza unei cărți de identitate eliberate de statul de reședință.

Este însă extrem de important ca persoanele în cauză să se abțină de la exercitarea unui vot dublu (în străinătate, pe baza pașaportului însoțit de dovada reședinței, iar în România, pe baza cărții de identitate), care constituie infracțiune și atrage pedepse privative de libertate.

Cu deosebită considerație,

Director,

Bogdan Stănescu

NOTĂ: Acest răspuns clarificator oferit de Ministerul Afacerilor Externe al României (ministru Titus Corlățean) la demersurile noastre oficiale din 1 octombrie, 9 noiembrie și 12 noiembrie 2012 arată respect față de dreptul constituțional și legal de vot al românilor basarabeni, indiferent de domiciliu sau reședință. Amintesc  că la alegerile parlamentare din 2008, cetățenii români deținători ai unei Cărți de identitate românești și ai unui Buletin de identitate moldovenesc au fost împiedicați de guvernarea PDL-UDMR să voteze în Basarabia. Unii reprezentanți și adepți ai acestei guvernări de tristă amintire, care le-a limitat basarabenilor dreptul de vot în 2008, intoxică opinia publică susținând fals că românii basarabeni cu dublă cetățenie, având reședința în România și domiciliul efectiv în Basarabia,  nu ar putea vota la cele 19 secții de votare din Basarabia. Nu-i credeți și participați masiv la alegerile din 9 decembrie 2012!

Victor Alexeev


UNIREA BUCOVINEI CU PATRIA MAMĂ ROMÂNIA

November 28, 2012

Congresul General al Bucovinei întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodală din Cernăuţi, consideră că:

de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat;

că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei;

că fii acestei tări, umăr la umăr cu fratii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirei păgâne;

că în 1774 prin vicleşug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgilor;

că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferintele unei acârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale şi care prin strâmbătăţi şi persecuţii căuta să-şi înstrăineze firea şi să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu cari el voieşte să trăiască ca frate;

că în scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate cămpurile de bătaie din Europa sub steag străin pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite, isgonirea limbei lor din viata publică, din şcoală şi chiar din biserică;

că în acelaşi timp poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile şi izvoarele de câştig ale acestei ţări, şi despoiat în mare parte de vechea sa moştenire;

dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferintă va sosi, şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi că au nutrit vecinic credinţa că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor ţărilor române dintre Nistru şi Tisa într-un stat national unitar;

constată că ceasul acesta mare a sunat!

Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea Romăniei şi a puternicilor şi nobililor ei aliati s-a întronat în lume principiile de drept şi umanitate pentru toate neamurile şi când în urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei şi s-a prăbuşit, şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre.

Drept aceea

Noi,

Congresul General al Bucovinei,

întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu puterile legiuitoare,

în numele Suveranitătii naţionale,

Hotărâm:

Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României.