VICTOR OPASCHI: RELAŢIA CU MOLDOVA ESTE O PRIORITATE A ORICĂRUI GUVERN DE LA BUCUREŞTI. ANGAJAMENTELE ROMÂNIEI FAŢĂ DE CHIŞINĂU VOR FI RESPECTATE.

September 25, 2012

Discursul domnului Victor Opaschi, Secretar de Stat pentru Cultură şi Culte în cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional al României, la întâlnirea cu membrii Organizaţiei PSD România în Republica Moldova, Chişinău, 21 septembrie 2012.

Dragi prieteni,

Sunt onorat să fiu aici, alături de dumneavoastră, şi bucuros să constat că PSD are susţinători în Republica Moldova. Este un semn că, în timp, se construieşte un spaţiu politic comun în ţările noastre, din perspectiva visului unionist al multor moldoveni. Cum mulţi dintre dumneavoastră ştiu, PSD a susţinut încă de la începuturile sale, independenţa Republicii Moldova şi eforturile sale de apropiere de Occident, de integrare în organismele internaţionale, şi de apropiere de Uniunea Europeană şi NATO.

Nu cred că vă sunt necunoscute evoluţiile recente din România. Cauzele crizei politice din vară sunt numeroase, ele s-au cumulat în timp şi se pot rezuma astfel: preşedintele Traian Băsescu a evoluat către un comportament mai autoritar, tot mai nedemocratic, ajungând să fie un obstacol pentru democraţie şi pentru statul de drept. Suspendarea sa a devenit o necesitate, o obligaţie pentru noua majoritate guvernamentală din Parlament, construită în jurul USL.

Se putea coabita, imediat după numirea lui Victor Ponta drept premier? Sincer, răspunsul este da. Instituţional, guvernul şi preşedinţia puteau colabora, în limitele definite de Constituţie şi de legi. Ce s-a întâmplat, de au degenerat lucrurile? Pe 10 iunie au avut loc alegerile locale, în care PDL a avut un eşec de proporţii. Acest lucru l-a obligat pe Traian Băsescu să se implice public în favoarea partidului său, atacându-l pe premierul Ponta. Lucrurile au escaladat, ajungându-se la suspendare.

Din păcate pentru România, Traian Băsescu a internaţionalizat conflictul, în favoarea sa intervenind public o serie de lideri europeni, precum Barroso şi Viviane Reding. Instituţii ale statului, precum Curtea Constituţională a României, parchetele, şi altele, controlate de Traian Băsescu, au intervenit şi ele de partea preşedintelui suspendat, fără nici o jenă. Restul, se ştie: deşi 7,4 milioane de români au votat pentru destituirea preşedintelui, votul lor nu a contat. Acest lucru a născut o mare frustrare în rândul cetăţenilor, pentru că se acreditează ideea că votul nu mai contează, că ceea ce contează este sprijinul unor lideri din exterior, de la UE sau din SUA.

Ce a dovedit perioada de criză? Politic, USL este o construcţie solidă, funcţională, şi bine motivată, care s-a implicat, cu mici excepţii, în camapanie cu toate forţele. Alianţa PSD cu PNL nu este una contra naturii ideologice a celor două partide, dimpotrivă. Liberalismul demn de acest nume are o dimensiune socială marcantă, iar social-democraţia modernă este preocupată să găsească justul echilibru între piaţă şi stat. PNL a avut experienţe de colaborare cu PSD şi în anii 1990, şi în anii 2000. Sunt multe puncte de compatibilitate în programele celor două partide.

Acum principala acţiune a PSD este reprezentată de pregătirea alegerilor parlamentare, unde, pentru a-l scoate din jocul politic al formării guvernului pe Traian Băsescu, USL trebuie să obţină un scor apropiat de 60% la mandate. Au stârnit deja ceva c ontroverse candidaturile din UNPR, partid care din vară are un acord politic cu PSD, ca măsură de prevedere în păstrarea actualei majorităţi guvernamentale.

În plan guvernamental, PSD are câteva mari priorităţi: repararea unor inechităţi sociale, cum ar fi cele legate de pensii şi de salariile bugetarilor, buna gestiune a banului public, absorbţia fondurilor europene, pentru că situaţia lăsată de guvernarea PDL este dezastruoasă. Un capitol special este reprezentat de relansarea creşterii economice. Totul se desfăşoară în limitele unui buget prost construit de PDL, care nu mai poate fi schimbat, ci doar ajustat între nişte margini foarte înguste.

Nu ne aşteptăm ca atacurile comandate sau dirijate de Traian Băsescu împotriva PSD sau a liderilor săi să înceteze, dimpotrivă. Instituţia de predilecţie va fi DNA, care, sună tare sau nu, se comportă, alături de Curtea Constituţională, ca actori politici partizani, ceea ce este, am mai spus, un pericol pentru democraţie.

De aceea, PSD şi PNL au ajuns la un acord privitor la modificarea rapidă a Constituţiei, în 2013, după alegeri, pentru a redefini relaţiile între instituţii şi pentru a le depolitiza pe cele care nu trebuie să fie politice, inclusiv Curtea Constituţională.

Relaţia cu Moldova este o prioritate a oricărui guvern de la Bucureşti. Premierul Ponta a fost deja la Chişinău. Angajamentele României faţă de Chişinău vor fi respectate. Vrem să găsim noi domenii de cooperare, să schimbăm ce e de schimbat în derularea actualelor programe, pentru a le face mai uşor accesibile cetăţenilor moldoveni. Dacă aveţi sugestii în acest sens, nu ezitaţi să le prezentaţi conducerii PSD.

Vreau să spun câteva cuvinte despre stânga şi despre locul ei pe scena politică din estul Europei. Ieşirea din comunism a demonizat stânga, chiar şi pe aceea care nu avea legături cu vechile partide comuniste. O „dreaptă” agresivă, ieşită şi ea, adesea, tot din rândul fostelor partide comuniste, s-a afirmat pe scena politică. Rezultatul? Cetăţenii, confruntaţi cu greutăţile tranziţiei, şi decepţionaţi de slaba calitate a politicului, nu mai dă atenţie ideologiilor. Partidele, de stânga sau de dreapta, s-au structurat ca partide ale puter5ii, sunt percepute drept egal corupte.

Criza economică, începută în 2007, a reuşit să aducă din nou în centrul politicii ideologiile. Acum află de asta şi partidele noastre. PDL pedalează pe ideea că este sigurul exponent al „dreptei”. A format o alianţă cu o aripă a PNŢ-CD şi cu un partid de buzunar, resuscitat pentru a-i fi oferit fostului premier Ungureanu.

PSD trebuie să-şi afirme şi el mai pregnant identitatea de stânga, nu doar la nivelul opţiunilor sociale, dar în domeniul economic. S-a deschis o discuţie referitoare la o revenire la impozitarea progresivă, cu păstrarea cotei maxime la 16%. Dar sunt şi alte lucruri care trebuie discutate şi prezentate ca o parte a identităţii sale de stânga. M-aş bucura dacă aţi contribui şi dumneavoastră la această dezbatere.

Acestea sunt câteva dintre lucrurile pe care doream să le discutăm împreună.

Advertisements

DEZBATERE ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN PE TEMA REFERENDUMULUI DIN ROMÂNIA

September 13, 2012

Propaganda portocalie a suferit un eşec major. Tema „Europa critică derapajele guvernanţilor” a devenit istorie. Liderii a peste 50% dintre europarlamentari au arătat care este situaţia reală din România şi au criticat prestaţia lui Traian Băsescu.

Discursurile liderilor socialişti şi liberali

Hannes Swoboda (lider al socialiştilor europeni): Imediat după intervenţia Comisiei şi, de altfel, şi înainte de intervenţia Comisiei, am spus că voi respecta ceea ce constată Comisia. Deci, nu vreau să… Dar o poziţie ca a dumneavoastră, domnule Weber (PPE – n.a.), sau a colegului Daul vizvi de Ungaria, nu am auzit niciodată, pentru că evident că din afară aţi luat partea preşedintelui Băsescu, fără să ţineţi seama de opinia poporului român. Doamnă vicepreşedinte, vă apreciez foarte mult în multe aspecte, dar prin observaţiile dumneavoastră, astăzi, aţi pus iar sub semnul întrebării obiectivitatea Comisiei, pentru că aţi vorbit de mai multe ori despre o lovitură de stat parlamentară. Aceasta este o contradicţie în sine. Nu este vorba despre o lovitură de stat, pentru că există şi situaţii în care un preşedinte să poată fi suspendat prin decizia Parlamentului, fără referendum. Acum a avut loc şi un referendum şi dumneavoastră ştiţi foarte bine că Băsescu ştia la ce trebuie să se aştepte şi, de aceea, a insistat asupra introducerii cvorumului de 50%. Eu sunt împotriva acestei situaţii, dar Ponta, de fapt, şi-a respectat promisiunea, a respectat cvorumul. Să vorbeşti despre o lovitură de stat în aceste condiţii mi se pare total nedrept. De ce nu s-a reacţionat cu luni înainte faţă de faptele lui Băsescu? Comisia atunci a tăcut mâlc, iar acum spune că avem de a face cu un scandal. Aceasta nu este o reflectare a obiectivităţii şi eu cer să acţionaţi obiectiv. Şi încă un element, e foarte interesant: domnul Băsescu a fost ales de către 5,3 milioane. Acum, 7,4 milioane au fost pentru suspendare, deci l-au respins. Iată că, de fapt, sarcina unui preşedinte este ca oamenii să fie aduşi la un loc, să fie uniţi. De fapt, toata lumea trebuie să contribuie în acest sens. Eu nu văd care este, din acest punct de vedere, contribuţia lui Băsescu, pentru că 7,4 milioane înseamnă mult peste numărul celor care l-au ales. Asta ne spune ceva despre cât de popular sau de nepopular este un preşedinte. Şi boicotul pe care el l-a promovat în ce priveşte neparticiparea la referendum iarăşi vorbeşte de la sine. Deci, acel om, de fapt, nu şi-a asumat sarcinile pe care le-ar avea ca preşedinte. Mulţi români au privit atitudinea sa în acest sens şi aşa văd şi eu comportamentul preşedintelui.

Graham Watson (liderul liberalilor democraţi – echivalentul în PE al PNL): România ne dă un exemplu al dificultăţilor tranziţiei de la comunism, un preşedinte care se spune că a fost membru al Securităţii nu se aduce publicităţii trecutul şi cu 30 de ani mai târziu încă nu s-a putut elimina corupţia comunismului. Niciuna dintre părţi nu este foarte curată, din ceea ce s-a întâmplat şi nici Comisia Europeană. Nu este vorba de o lovitură de stat, nici în fraza dumneavoastră, o lovitură de stat parlamentară. Un Parlament ales de o majoritate a votat să suspende un preşedinte care a abuzat de puterea sa pentru că a încercat să transforme statul într-un stat prezidenţial şi nu o democraţie parlamentară. Chiar preşedintele a acceptat procedura atunci când a apărut în Parlament penru a răspunde la întrebări. Ce s-a întâmplat după aceea este stupefiant aproape. Este ca din poveşti. Suntem de acord cu Emil Constantinescu, în scrisoarea sa către preşedintele Schulz, că mandatul actual al preşedintelui român este ilegal. Numirile la Curtea Constituţională sunt politice, Transparency International, Freedom House şi alte organizaţii au avertizat în legătură cu situaţia precară a statului de drept. Nu este prima dată când domnul Băsescu a fost supus unui referendum. A schimbat Legea referendumului, însă prietenul său, Avocatul Poporului, a refuzat să chestioneze decizia Curţii Constituţionale. De ce Comisia insistă asupra unei reguli care nu se aplică în nicio altă ţară? În orice alt stat, dacă peste 50% dintre votanţi votează că preşedintele trebuie să plece, acel preşedinte pleacă, însă, în România preşeditntele vrea să îşi… PPE-ul vrea, în Europa, să îşi consolideze puterea şi primeşte în rândurile sale preşedinţi cum ar fi Berlusconi şi Băsescu. Socialiştii europeni s-au hotărât să nu ţină conferinţa la Bucureşti, ci la Bruxelles. Ştim că PPE-ul nu are acest simţ al ruşinii, pentru că l-au salutat şi l-au aplaudat pe prim-ministrul Orban timp de cinci minute. Au acelaşi spirit ca Saakaşvili. Vă amintesc de cuvintele domnului Adenauer: “Nu puneţi limite înţelepciunii umane, ci stupidităţii umane”. Doar dacă toate partidele europene sunt scrupuloase în legătură cu apărarea democraţiei şi statului de drept. Dacă acest lucru nu se întâmplă, viitorul Europei este în pericol. Cel mai bun lucru pentru România ar fi noi alegeri, atât parlamentare, cât şi prezidenţiale şi după aceea, o convenţie între toate partidele, pentru a stabili câteva reguli de bază în legătură cu comportarea într-o democraţie. Şi Uniunea Europeană, doamna comisar Reding, ar putea să reflecte în legătură cu avantajele unui sistem parlamentar şi nu prezidenţial.

În cadrul dezbaterii din Parlamentul European referitoare la situația politică din România, Cătălin Ivan, liderul eurodeputaților PSD, s-a adresat comisarului european Viviane Reding, căruia i-a solicitat să explice în fața „instituției care reprezintă direct cetățenii europeni” de ce „o regulă care nu este valabilă nicăieri în Uniunea Europeană a fost impusă României” și de ce „votul a 8,4 de milioane de cetățeni nu a contat deloc”.

„Doamnă comisar Reding, mă bucur că sunteți aici, pentru că aceasta este instituția care reprezintă direct cetățenii europeni. Aici trebuie să spuneți de ce votul a 8,4 milioane de cetățeni nu a contat deloc pentru dumneavoastră, de ce o regulă care nu este valabilă nicăieri în Uniunea Europeană a fost impusă României – și mă refer aici la cvorum. Cum a ajuns să fie puci parlamentar acțiunea a 7 grupuri parlamentare? Am tot respectul pentru dumneavoastră, dar îmi pare rău să vă spun că în aceasta vară ați acționat ca un agent electoral al lui Traian Băsescu. Prin declarațiile dumneavoastră ați prejudiciat foarte mult România. Poate ne explicați cum un referendum – deciziile CCR au arătat că acesta a fost corect – a devenit «lovitură de stat». Ați creat un precedent foarte periculos în Uniunea Europeană: ați reușit să impuneți un președinte împotriva voinței populare”, a susținut Cătălin Ivan la Strasbourg.

Norica Nicolai: Domnule preşedinte, doamnă Reding, eu n-am să consider dezbaterea de astăzi o dezbatere despre România, ci am să consider o dezbatere despre starea Uniunii şi democraţiei în UE. Despre asta este vorba, doamnă Reding. Este vorba de principiile şi valorile pe care dvs le-aţi reamintit, pe care românii, şi nu numai politicienii români, cetăţenii României le respectă şi aş dori să vă reamintesc una din obligaţiile fundamentale ale liderilor în UE şi ale cetăţenilor ei: aceea de a apăra democraţia, diversitatea culturală şi organizarea puterilor publice a statelor membre la nivel naţional. Aţi putea să-mi spuneţi, doamnă Reding, în mod concret, care sunt prevederile constituţionale pe care o procedură de suspendare prevăzută în Constituţia statului român au fost încălcate? Pentru că decizia Curţii Constituţionale spune foarte clar că procedurile constituţionale în acest demers de suspendare au fost respectate şi Curtea Constituţională a României a validat procedura constituţională. Mai mult, poporul a validat această procedură prin 7.4 milioane de oameni care au votat pentru demiterea unui preşedinte. Sigur, doamnă Reding, în UE poate popoarele nu contează pentru unii dintre dvs. Pentru majoritatea a celor care stăm în această sală contează, doamnă Reding! Pentru că aş dori să vă reamintesc ceea ce spunea Jean Monnet: “Nu veţi reuşi să faceţi mai multă Europă dacă veţi coaliza statele, ci va trebui să facem mai multă Europă unind oamenii”. Ceea ce s-a întâmplat în această vară, intervenţia dvs brutală în proceduri constituţionale, legitime şi legale în statul român n-a făcut decât să dezbine oamenii. Doamnă Reding, ca liberală, sunt pentru mai multă Europă, susţin o Europă a diversităţii, sunt convinsă că împreună vom fi mai puternici. Dar nu vom fi, doamnă, mai puternici printr-un partizanat politic manifest, nu vom fi niciodată mai puternici dacă ne privilegiem ideologiile şi familiile politice. Vom fi mai puternici, doamnă Reding atunci când vom şti ce înseamnă diversitate culturală, când vom cunoaşte ceva despre ţările pe care le judecăm, când le vom respecta tradiţiile şi mai ales când vom respecta principiile fundamentale ale UE.
Discursul doamnei europarlamentar Corina Creţu: