GUVERNUL PONTA NE SCAPĂ DE RUȘI! 0% IMPORT DE GAZE RUSEȘTI ÎN ROMÂNIA

March 20, 2015

GAZE NATURALE

Guvernul Ponta ne scapă de ruși! Luna aprilie 2015 va fi prima din ultimele decenii în care populaţia României va consuma gaze doar din producţie internă. Şi în industrie importurile vor fi extrem de mici, dacă vor fi, pentru că este suficient gaz pe piaţa locală.

În prezent, consumul anual de gaze al României este de 10-11 miliarde de metri cubi, din care până la 400 de milioane de metri cubi reprezintă importuri. În 2007, consumul a fost de 18 miliarde de metri cubi, din care importuri circa 6 miliarde de metri cubi. Factura României de atunci era de 4-5 miliarde de dolari anual. Acum, importatorii români plătesc până la 500 de milioane de dolari pe an.

Gazele româneşti costă circa 200 de dolari mia de metri cubi, față de 380 de dolari cât costă mia de metri cubi de gaze rusești. Piaţa consumatorilor casnici din România trebuie liberalizată total, potrivit angajamentelor luate de statul român în faţa FMI şi UE, până în 2018.

Producţia locală de gaze este asigurată în cea mai mare parte de Romgaz şi Petrom.

Menționăm că gazul românesc a ajuns recent și în Republica Moldova, prin intermediul gazoductului Iași-Ungheni, considerat a fi de importanță strategică. 

Gazoductul strategic Iași-Ungheni a fost inaugurat oficial la 27 august 2014 de către premierii Victor Ponta și Iurie Leancă și de comisarul european pentru Energie Günther Oettinger, în prezența autorităților publice locale, a unui mare număr de locuitori din zonă și a reprezentanților misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău.

Proiectul interconectării energetice a Basarabiei cu România cuprinde și o a doua etapă, constând în prelungirea gazoductului de la Ungheni la Chișinău, cu posibilitatea furnizării întregului necesar de gaze naturale pentru toate orașele și satele basarabene. Costurile extinderii gazoductului de la Ungheni la Chișinău sunt estimate la circa 70 de milioane de euro. Uniunea Europeană este dispusă să contribuie la aceste costuri.

De asemenea, a doua etapă a proiectului prevede construirea unui nou gazoduct, Onești-Lețcani, și a unei Stații de comprimare a gazelor pe malul drept al Prutului.

La 20 august 2014 Bucureștiul și Chișinăul au semnat un Contract privind construcția unei Stații de măsurare a gazelor în Republica Moldova.

Costul total al Stațiilor de creștere a presiunii și a gazoductului Onești-Lețcani se ridică la 120 de milioane de euro, iar guvernul Victor Ponta a alocat deja cele 72 de milioane de euro care îi revin ca parte de contribuție.

 


PREMIERUL VICTOR PONTA ÎN DISCUȚIE CU JURNALIȘTI ȘI BLOGGERI DIN BASARABIA

March 20, 2015

Victor Ponta

//www.privesc.eu/widget/live/60899

Moldova va beneficia şi în acest an de asistenţa României pentru diferite proiecte social-economice. Asigurarea vine din partea premierului român, Victor Ponta.

La o întâlnire cu jurnaliști și bloggeri de la Chișinău, oficialul s-a referit la renovarea grădinițelor, prelungirea gazoductului Iași-Ungheni până la Chişinău, dar și a unor linii de transport a energiei electrice. 

Proiectele sociale şi de infrastructură vor fi dezvoltate din contul finanţării nerambursabile de 100 de milioane de euro, oferită încă în 2010.

“Anul 2015, din câte știu, dar este importantă și solicitarea Guvernului Moldovei, trebuie să concentrăm ce resurse avem pentru continuarea proiectului cu grădinițele, pentru proiectul de gazoduct mai departe până la Chișinău, și pentru liniile de transport de energie electrică”, a spus prim-ministrul României, Victor Ponta.

Ponta susține ca Strategia de dezvoltare a infrastructurii României, care urmează să fie discutată de Comisia Europeană, prevede și construcția unei autostrăzi ce va traversa şi ţara noastră.

“În master planul de transport pe care l-am trimis la Bruxelles, autostrada Ungheni-Iași, mai departe până la Târgul Mureș, este trecută. Rămâne să sprijinim să fie autostradă și de la Chișinău la Ungheni”, a mai spus prim-ministrul României.

Oficialul român a mai dat asigurări că Bucureştiul va contribui şi la consolidare securității energetice a Moldovei.

“Cel mai important este să ai două surse, că dacă ai o singură sursă, o dată se închide robinetul și nu mai contează prețul.Noi nu vedem ca pe un business, ci ca pe o siguranță în caz că se întâmplă ceva. Asta înseamnă independență”, a mai spus premierul.

Totuşi, Ponta vrea ca în Moldova să fie prezente şi cât mai multe televiziuni româneşti.

“Singurul lucru pe care vreau să-l discut cu Guvernul actual, l-am discutat și cu Guvernul trecut, dacă poate să dea, din punct de vedere legislativ, posibilitatea de retransmisie a unor posturi românești gratuit.Toți cu care am vorbit din românia, managerii posturilor de televiziune sunt dispuși să le retransmită gratuit în Moldova”, a mai subliniat oficialul român.

http://www.publika.md/embed_iframe.php?id=3559151


BLOGGERI ȘI JURNALIȘTI BASARABENI ÎN DISCUȚIE CU PARLAMENTARI DE LA BUCUREȘTI

March 19, 2015

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

//www.privesc.eu/widget/live/60898


ROMÂNIA, CREȘTERE ECONOMICĂ. PIB 150 MILIARDE EURO

March 13, 2015

RO  UE

România are în 2014 o creștere economică de 2,9 %, în topul economiilor din UE. Aceste cifre ar trebui să se regăsească mai serios în relansarea economică prin crearea mai multor locuri de muncă și stimularea investițiilor. Scăderea TVA la unele produse, scăderea CAS, revenirea salariilor, mărirea pensiilor cu 5% – toate acestea sunt măsuri guvernamentale ce se regăsesc și ele puțin în dezghețarea economiei după crivățul austerității impus de criză și guvernarea Băsescu-Boc. Deși rezultatele sunt bune și toți partenerii din UE ne complimentează, mai e mult de făcut până când oamenii să simtă cu adevărat că sunt suficiente locuri de muncă și nivelul de trai devine decent pentru cei mai mulți.

Produsul intern brut s-a situat anul trecut la 669,5 miliarde lei (150,8 miliarde euro) preţuri curente, în creştere cu 2,9% în termeni reali faţă de 2013, contribuţii semnificative la creşterea economică având industria (0,9%),informaţiile şi comunicaţiile (0,6%) şi impozitele nete pe produs (0,4%)

Astfel, industria, al cărei volum de activitate s-a majorat anul trecut cu 3,5%, a avut o contribuţie de 0,9% la creşterea PIB, cu o pondere de 24% la formarea acestuia, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Totodată, informaţiile şi comunicaţiile, cu un plus al volumului de activitate de 11%, au avut un aport de 0,6% la creşterea PIB, la o pondere de 6% la formarea acestuia.

O contribuţie pozitivă au avut-o şi impozitele nete pe produs (0,4%), a căror pondere la formarea PIB a fost de 11,5% şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 3,4%. De asemenea, contribuţii de câte 0,3% la avansul economic au adus categoria Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, cea a tranzacţiilor imobiliare, precum şi sectorul Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport.

Agricultura, silvicultura şi pescuitul au adus un plus de 0,1% la creşterea economică de anul trecut, la fel ca activităţile de spectacole, culturale şi recreative, reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii. Construcţiile au reprezentat un sector neutru, cu contribuţie “zero”, precum şi categoria administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, cele mai importante contribuţii la creşterea acestuia le-au avut cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (+2,9%), cu o pondere de 60,9% la utilizarea PIB şi al cărei volum s-a majorat cu 4,9%, precum şi cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice (+0,6%), cu o pondere de 14,2% la utilizarea PIB şi al cărei volum s-a majorat cu 3,8%.

În ultimul trimestru al anului trecut, produsul intern brut a fost de 198,83 miliarde lei preţuri curente serie brută, în creştere cu 2,6% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Ca serie ajustată sezonier, PIB estimat s-a plasat la 169,5 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,5% faţă de trimestrul anterior şi cu 2,5% faţă de ultimul trimestru din anul precedent.


OBIECTIVUL ROMÂNIEI – ASIGURAREA SECURITĂȚII ENERGETICE A R. MOLDOVA

March 13, 2015

SECURITATEA ENERGETICA

România are drept obiectiv asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, accentul fiind pus pe interconectarea cu țara noastră, a declarat luni premierul român Victor Ponta, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.

Potrivit unui comunicat al Guvernului de la București, cei doi oficiali au abordat situația din vecinătatea estică. „Primul-ministru român a reiterat susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova. A fost subliniată deschiderea celor două state pentru a sprijini Republica Moldova pe drumul său spre modernizare și reformă și implementare a Acordului de Asociere, în interesul cetățenilor din această țară”.

Ponta a prezentat obiectivele României legate de asigurarea securității energetice, inclusiv accentul pus pe interconectarea cu Republica Moldova.

La sfârșitul săptămânii trecute au început livrările de gaze naturale românești către Republica Moldova. Pentru început, gazele românești vor asigura consumul câtorva localități din zona de frontieră, fiind planificat ca gazoductul Iași-Ungheni să fie prelungit până la Chișinău.

Bucureștiul insistă însă și pe un proiect de interconectare electrică între cele două maluri ale Prutului, în condițiile în care România produce cu peste 30% mai multă energie electrică decât necesarul de consum, având și un potențial de creștere.

Ponta i-ar fi propus în 2013 premierului de atunci, Iurie Leancă, un proiect de interconectare electrică a României și Republicii Moldova, idee respinsă însă la acea oră de către șeful Executivului de la Chișinău, potrivit unor dezvăluiri ale omului de afaceri Ion Sturza.


PONTA: GERMANIA – PRINCIPALUL PARTENER ECONOMIC AL ROMÂNIEI

March 10, 2015

PONTA STEINMEIER

În data de 9 martie 2015, primul ministru Victor Ponta l-a primit, la Palatul Victoria, pe ministrul de Externe al Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, aflat în vizită oficială în România la invitația omologului român.
În cadrul discuțiilor au fost evidențiate relațiile de importanță strategică între cele două țări și modalitățile de consolidare a acestora pe planuri multiple.
Primul-ministru a salutat nivelul excelent al dinamicii economice și investiționale, Germania fiind principalul partener economic al României, și a prezentat performanțele economiei românești, măsurile luate de Guvern pentru încurajarea investițiilor.
Au fost scoase în evidență rezultatele pozitive ale cooperării cu Germania în ceea ce privește promovarea învățământului dual și intenția de a extinde proiectele în acest domeniu.
Ambii oficiali au reiterat aprecierea pentru modelul pe care îl reprezintă  colaborarea pe chestiunile legate de minoritatea germană din România și, respectiv, pentru contribuția substanțială a comunității românești din Germania în domenii cheie pentru economia și societatea din această țară.
În ceea ce privește subiectele de actualitate de pe agenda europeană, a fost convenit să continue coordonarea și consultările între cele două guverne, având în vedere angajamentul deschis al celor două state de a aprofunda proiectul european și pozițiile convergente pe multiple dosare.  Primul ministru a prezentat obiectivele României legate de asigurarea securității energetice, inclusiv accentul pus pe interconectarea cu Republica Moldova.
Cei doi oficiali au abordat situația din vecinătatea estică. Primul ministru a reiterat susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova. A fost subliniată  deschiderea celor două state pentru a sprijini Republica Moldova pe drumul său spre modernizare și reformă și implementare a Acordului de Asociere, în interesul cetățenilor din această  țară.