REUTERS: USL SE ÎNDREAPTĂ CĂTRE O MAJORITATE CLARĂ ÎN PARLAMENT

November 3, 2012

Agenția de știri Reuters dedică un articol situației partidelor din România înaintea alegerilor parlamentare din 9 decembrie, plecând de la sondajul de opinie realizat de IMAS în perioada 10 – 18 octombrie pentru Adevărul.

Reuters scrie că Uniunea Social Liberală se află pe punctul de a obține o majoritate clară în viitorul Parlament, peste 57% dintre români urmând a vota pentru actuala coaliție de guvernare. Totodată, articolul subliniază că USL se află la prima creștere în ceea ce privește sprijinul popular după tensiunile politice din această vară.

Făcând referire și la următoarele formațiuni din clasament, agenția de presă cataloghează PDL drept o formațiune “profund nepopulară pentru aplicarea măsurilor de austeritate”, iar PPDD – “partidul populist al magnatului media Dan Diaconescu”.

“Alianța România Dreaptă, o nouă grupare de partide de centru-dreapta dominate de democrat-liberalii aflați în opoziție – profund nepopulari pentru aplicarea măsurilor de austeritate în trecut – are un sprijin de 16%. Partidul populist al magnatului media Dan Diaconescu – care pledează pentru reduceri abrupte de taxe – este al treilea, cu 14,9 procente”, scrie Reuters.

Potrivit unui sondaj realizat pentru „Adevărul”de IMAS în perioada 10-18 octombrie, dacă mâine ar fi alegeri parlamentare, USL ar obţine 57,4% din voturile românilor, în creştere faţă de luna trecută.

Conform sondajului, pe următoarele locuri se clasează ARD cu 16%, (în scădere), PPDD cu 14,9% (de asemenea în scădere) şi UDMR cu 6,4%.

sursa: cotidianul.ro

Advertisements

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN LA KIEV ȘI MOSCOVA

November 3, 2012

Institutul Cultural Român pregătește deschiderea unui Institut Cultural Român la Kiev (Ucraina), în baza acordului de cooperare dintre România și Ucraina. Conducerea Institutului Cultural Român o desemnează pe doamna Nadia Moșanu să exploreze condițiile de amplasare și de organizare a Institutului Cultural Român de la Kiev, în calitate de coordonator al organizării. Domnul Igor Ursenco este desemnat în calitate de coordonator adjunct.

Institutul Cultural Român pregătește, de asemenea, deschiderea unui Institut Cultural Român la Moscova, în cadrul acordului dintre România și Federația Rusă.

Conducerea Institutului Cultural Român a desemnat-o pe doamna Florina Mohanu, conferențiar universitar și director al Centrului Cultural Rus din cadrul Academiei de Studii Economice din București, să coordoneze organizarea Institutului Cultural Român la Moscova, urmând să preia direcțiunea acestuia.

Până în acest moment, Institutul Cultural Român este prezent în mai multe capitale și orașe ale lumii: Bucureşti, Berlin, Bruxelles, Budapesta, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Madrid, New York, Londra, Paris, Praga, Roma, Seghedin, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia, Viena.


VOLUMUL “ROMÂNII, BASARABIA ȘI TRANSNISTRIA”, LANSAT LA BUCUREȘTI

November 3, 2012

La sediul Fundaţiei Europene Titulescu, a avut loc lansarea celei de-a doua ediţii în limba română a volumului “Românii, Basarabia şi Transnistria”. Evenimentul de lansare a inclus şi o dezbatere liberă, pe temele expuse în lucrare, la care au participat şi reprezentanţi ai Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, condus de doamna Natalia Intotero (PSD).

Ediţia a II-a, revăzută şi completată, apare acum într-un format nou cu sprijinul Guvernului României – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, cu un text îmbogăţit substanţial (peste 150 de pagini de text în plus, faţă de prima ediţie). În carte sunt abordate detaliat subiecte incitante, aflate în atenţia opiniei publice, de la evenimentele tragice din 1812, care au consemnat „ruperea” a aproape jumătate din trupul vechii Moldove şi alipirea sa la Rusia ţaristă, la cel de-al Doilea Război Mondial, de la perioadele bolsevică şi sovietică din istoria Basarabiei şi Transnistriei, până la conflictul de pe Nistru din 1992 şi evoluţiile actuale din vecinătatea răsăriteană a României.

Lucrarea se adresează deopotrivă specialiştilor şi publicului larg, completând în mod necesar un gol în bibliografia problematicii transnistrene şi, pe un plan mai larg, istoria şi soarta românilor răspândiţi în Răsărit, dincolo de Nistru.