MINISTRUL TITUS CORLĂȚEAN (USL): ROGOZIN SĂ EXPLICE DE CE RUSIA NU RESPECTĂ HOTĂRÂRILE CEDO ÎN CAZURILE ILAȘCU ȘI IVANȚOC

November 30, 2012
Advertisements

ROMÂNII BASARABENI VOTEAZĂ USL!

November 30, 2012

MARIA CEBOTARI, OMAGIATĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ

November 30, 2012

Maria_cebotari

Discursul domnului Victor Opaschi, Secretar de Stat în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național:

Distins auditoriu,

Încep prin a saluta prezența tot mai activă a Academiei Române în spațiul public prin manifestări de o aleasă ținută, dedicate atât unor probleme de interes general, care privesc viitorul națiunii române, cât și valorificarea și readucerea în memoria colectivă a moștenirii cultural-științifice, lăsată nouă de iluștri înaintași.

Ca meloman, ca om care iubește spectacolul de operă, nu pot să nu fiu fericit pentru că astăzi omagiem una dintre cele mai strălucite voci ale secolului XX, Maria Cebotari. Un destin agitat, într-o Europă cuprinsă de nebunia revanșei și a războiului, război care nu avea cum să nu o marcheze. Această omagiere nu este un fapt singular: în ziua de 4 decembrie, tot aici, va fi comemorat Sergiu Celibidache, dirijorul care a făcut școală și a marcat epoca prin personalitatea sa.

Printr-o fericită coincidență, tot astăzi, în această ilustră instituție va avea loc ceremonia dedicata revenirii în patrie a manuscriselor lui Dimitrie Cantemir. Sunt într-adevăr clipe privilegiate, bucurandu-ne impreuna de reîntregire a patrimoniului nostru cultural. Încet, încet, lucrurile intră în matca lor firească, valorile se așează la locul lor cuvenit, și ne reperele. Iar Academia Română este un reper fundamental.

Sincer vorbind, puțină lume cunoaște viața și mai ales cariera Mariei Cebotari. Ea a avut marea neșansă de a se afirma în plin război, murind la doar 39 de ani, in apogeul unei cariere fără egal în epocă. A fost o artistă cu o voce unică, de o excepțională sensibilitate și plină de farmec. Despre ea s-ar fi cuvenit să știm totul, dar constatăm că știm atât de puține. Născută la Chișinău, a studiat la Conservatorul din orașul natal. A debutat la Dresda, la doar 21 de ani, și peste numai doi ani i se conferea titlul de ”Kammersingerin” al Operei din Dresda. Ulterior a fost „diva”, primadona operelor din Berlin și Viena. A făcut dese turnee în România, evoluand pe scena Operelor din București și Cluj. După război s-a stabilit la Viena, si a fost adoptată de publicul vienez, devenind cea mai iubită stea a scenei lirice.

Istoria nu a fost blândă cu amintirea ei. Numele și opera sa interpretativă au fost puse la index și în Basarabia natală, și în România postbelică.

A venit, în fine, vremea să o redescoperim, și să o redăm publicului meloman de pe ambele maluri ale Prutului. Într-un timp al proliferării falselor valori, avem nevoie să readucem în memoria contemporanilor marile și autenticele repere artistice, profesionale și morale. Maria Cebotari a fost și o remarcabila actriță de cinema. M-aș bucura să aflu că, din colaborarea dintre specialiștii de aici de la București și a celor de la Chișinău a căror prezență ne bucură în mod deosebit, s-ar naște proiectul unui film de lung metraj, o co-producție care să evoce, cu instrumentele specifice, personalitatea Mariei Cebotari. Ar fi nu doar un succes garantat, ci și un act reparator față de personalitatea care a fermecat publicul din atâtea țări cu vocea și cu prezența sa scenică. Închei felicitându-i pe aceia care au avut inițiativa organizării acestui eveniment. Unirea se face nu cu vorbe, ci cu fapte. Iar cultura este un istrument unificator mai puternic decât oricare altul.

Vă mulțumesc!

21.11.2012


TOT CE-I ROMÂNESC NU PIERE!

November 30, 2012

Tricolorul

FELICITĂRI TUTUROR FRAȚILOR ȘI SURORILOR CU OCAZIA ZILEI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI!

Ziua Românilor de pretutindeni a fost instituită prin Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, nr. 299/2007, fiind prevăzută la Art.9: ”Se instituie Ziua Românilor de Pretutindeni, care se va sărbători în fiecare an la data de 30 noiembrie, ziua Sfântului Andrei, Apostolul românilor”.

Inițiatorul Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni este domnul Titus Corlățean, vicepreședinte PSD, fost parlamentar și actual Ministru al Afacerilor Externe al României.


TOȚI CETĂȚENII ROMÂNI DIN BASARABIA VOR PUTEA VOTA LA CELE 19 SECȚII DE VOTARE

November 29, 2012

ROMÂNIA

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

Ca răspuns la memomriul dumneavoastră nr. 10-E din 09.11.2012, avem onoarea de a vă comunica următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 27, alin 2, din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, cetățenii români domiciliați sau rezidenți în străinătate își pot exercita dreptul la vot în cadrul secțiilor de votare constituite în străinătate fie pe baza pașaportului românânesc cu mențiunea privind stabilirea domiciliului în străintătate, fie, în cazul în care nu au solicitat înscrierea în pașaport a unei astfel de mențiuni, pe baza pașaportului românesc însoțit de dovada reședinței în străinătate.

Art. 18, alin. 8, ultima teză, din aceeași lege prevede că reședința în străinătate se dovedește cu orice document eliberat de autoritățile străine. În consecință, în cazul cetățenilor români rezidenți pe teritoriul Republicii Moldova, dovada reședinței în acest stat se va face cu un document corespunzător eliberta de autoritățile moldovene.

Persoanele cu dublă cetățenie, română și a Republicii Moldova, afalte în posesia unei cărți de identitate româmești, în care figurează ca domiciliul legal o adresă din România, dar care locuiesc efectiv pe teritoriul Republicii Moldova și dețin o carte de identitate eliberată de autoritățile din Republica Moldova, vor fi tratate în raport cu legea română ca cetățeni români cu reședința în s trăinătate. Aceștia vor putea vota pe baza pașaportului românesc, iar ca dovadă a reședinței în Republica Moldova vor prezenta cartea de identitate moldovenească, cu mențiunea adresei la crare locuiesc.

Situația semnalată nu este singulară, de același tratament beneficiind toate persoanele cu cetățenie dublă sau multiplă, care în evidențele autorităților române sunt înregistrați ca cetățeni români cu domiciliul în România, dar care locuiesc în străinătate și pot dovedi acest lucru pe baza unei cărți de identitate eliberate de statul de reședință.

Este însă extrem de important ca persoanele în cauză să se abțină de la exercitarea unui vot dublu (în străinătate, pe baza pașaportului însoțit de dovada reședinței, iar în România, pe baza cărții de identitate), care constituie infracțiune și atrage pedepse privative de libertate.

Cu deosebită considerație,

Director,

Bogdan Stănescu

NOTĂ: Acest răspuns clarificator oferit de Ministerul Afacerilor Externe al României (ministru Titus Corlățean) la demersurile noastre oficiale din 1 octombrie, 9 noiembrie și 12 noiembrie 2012 arată respect față de dreptul constituțional și legal de vot al românilor basarabeni, indiferent de domiciliu sau reședință. Amintesc  că la alegerile parlamentare din 2008, cetățenii români deținători ai unei Cărți de identitate românești și ai unui Buletin de identitate moldovenesc au fost împiedicați de guvernarea PDL-UDMR să voteze în Basarabia. Unii reprezentanți și adepți ai acestei guvernări de tristă amintire, care le-a limitat basarabenilor dreptul de vot în 2008, intoxică opinia publică susținând fals că românii basarabeni cu dublă cetățenie, având reședința în România și domiciliul efectiv în Basarabia,  nu ar putea vota la cele 19 secții de votare din Basarabia. Nu-i credeți și participați masiv la alegerile din 9 decembrie 2012!

Victor Alexeev


VOTEAZĂ UTIL ȘI FII LA GUVERNARE ÎN ROMÂNIA!

November 29, 2012

UNIREA BUCOVINEI CU PATRIA MAMĂ ROMÂNIA

November 28, 2012

Congresul General al Bucovinei întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodală din Cernăuţi, consideră că:

de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat;

că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei;

că fii acestei tări, umăr la umăr cu fratii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirei păgâne;

că în 1774 prin vicleşug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgilor;

că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferintele unei acârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale şi care prin strâmbătăţi şi persecuţii căuta să-şi înstrăineze firea şi să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu cari el voieşte să trăiască ca frate;

că în scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate cămpurile de bătaie din Europa sub steag străin pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite, isgonirea limbei lor din viata publică, din şcoală şi chiar din biserică;

că în acelaşi timp poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile şi izvoarele de câştig ale acestei ţări, şi despoiat în mare parte de vechea sa moştenire;

dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferintă va sosi, şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi că au nutrit vecinic credinţa că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor ţărilor române dintre Nistru şi Tisa într-un stat national unitar;

constată că ceasul acesta mare a sunat!

Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea Romăniei şi a puternicilor şi nobililor ei aliati s-a întronat în lume principiile de drept şi umanitate pentru toate neamurile şi când în urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei şi s-a prăbuşit, şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre.

Drept aceea

Noi,

Congresul General al Bucovinei,

întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu puterile legiuitoare,

în numele Suveranitătii naţionale,

Hotărâm:

Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României.