MINISTRUL TITUS CORLĂŢEAN (PSD) A DISCUTAT CU ŠTEFAN FFÜLE DESPRE REPUBLICA MOLDOVA ŞI MINORITATEA AROMÂNĂ DIN BALCANI

October 30, 2012

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut, la 29 octombrie 2012, o întrevedere cu Štefan Füle, Comisarul european pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, în contextul vizitei pe care comisarul european o efectuează în România.

Întâlnirea a ocazionat un schimb de vederi substanţial asupra evoluţiilor din regiune şi a perspectivelor avansării procesului de extindere, pornind de la constatările Comisiei Europene prin Pachetul anual privind Extinderea Uniunii Europene, publicat la 10 octombrie 2012. Cele două părţi au reiterat importanţa menţinerii ritmului şi credibilităţii procesului de extindere prin respectarea angajamentelor asumate, odată ce sunt îndeplinite toate condiţiile cerute de aderarea la UE.

În cadrul discuţiilor, şeful diplomaţiei române a reiterat sprijinul României pentru perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest, subliniind importanţa îndeplinirii criteriilor politice de către toţi candidaţii la aderarea la Uniunea Europeană. Din această perspectivă, România acordă o atenţie specială respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din statele din regiune.

În context, ministrul Titus Corlăţean şi-a exprimat convingerea că noul statut al Serbiei în relaţia cu UE, de ţară candidată, va fi un stimulent al procesului intern de reforme, pentru îndeplinirea tuturor criteriilor de aderare, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei.  Discuţia a pus în evidenţă faptul că aceste aspecte vor fi urmărite în continuare în procesul de aderare, ca parte integrantă a criteriilor politice de la Copenhaga, atât în plan european, cât şi la nivel bilateral.

Ministrul român al afacerilor externe a apreciat, de asemenea, progresele înregistrate de Albania în implementarea reformelor necesare continuării parcursului său european, reiterând atenţia prioritară pe care autorităţile române o acordă, în dialogul bilateral cu Albania, înregistrării unor evoluţii pozitive privind situaţia minorităţii aromâne.

De asemenea, cei doi oficiali au trecut în revistă evoluţiile recente din vecinătatea estică a Uniunii Europene, procesele electorale din Georgia şi Ucraina, precum şi progresele realizate de statele partenere în implementarea obiectivelor Foii de Parcurs a Parteneriatului Estic până la Summit-ul de la Vilnius (noiembrie 2013). În cadrul discuţiilor, Titus Corlăţean a reiterat sprijinul ferm acordat de ţara noastră statelor din vecinătatea estică în avansarea procesului de asociere politică şi integrare economică.

În acest context, cei doi oficiali au evidenţiat avansul important al Republicii Moldova în negocierea Acordului de Asociere UE- R. Moldova şi a Acordului Cuprinzător de Comerţ Liber, precum şi în cadrul dialogului pentru liberalizarea vizelor. Şeful diplomaţiei române a adresat mulţumiri comisarului european Štefan Füle şi Comisiei Europene pentru susţinerea constantă acordată consolidării relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Chişinău, exprimându-şi speranţa că Republicii Moldova i se va asigura o perspectivă europeană clară în viitorul apropiat.

Comisarul european pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate a reafirmat că, în actualul context european, marcat de provocările de ordin economic, este esenţială adâncirea procesului de integrare a Uniunii, în paralel cu avansarea procesului de extindere. Totodată, înaltul oficial european a reiterat necesitatea continuării progreselor în îndeplinirea obiectivelor Parteneriatului Estic, evidenţiind faptul că Republica Moldova reprezintă, din acest punct de vedere, o poveste de succes.

sursa: mae.ro

Advertisements

AMBASADORUL RUSIEI PRIMIT LA MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE AL ROMÂNIEI ÎN LEGĂTURĂ CU CEREREA DE RIDICARE A IMUNITĂŢII DE JURISDICŢIE DIPLOMATULUI RUS CARE A ACCIDENTAT O STUDENTĂ ROMÂNCĂ ÎN BUCUREŞTI

October 30, 2012

Secretarul de stat Bogdan Aurescu l-a primit în ziua de 24 octombrie pe ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Oleg Sergeevici Malghinov, la solicitarea acestuia, pentru comunicarea deciziei autorităţilor ruse în răspuns la demersul întreprins la 23 octombrie de ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, de a solicita ridicarea imunităţii de jurisdicţie pentru diplomatul rus care a accidentat grav o tânără româncă.

Ambasadorul Oleg Malghinov a comunicat faptul că autorităţile ruse nu sunt în măsură să dea un răspuns pozitiv solicitării formulate de Ministerul Afacerilor Externe al României. Ambasadorul rus a reiterat regretul sincer al părţii ruse pentru consecinţele grave ale accidentului şi profunda compasiune faţă de victima accidentului, rudele şi cei apropiaţi. A arătat că autorităţile ruse de resort vor efectua o investigaţie minuţioasă şi detaliată în speţă, în acest scop fiind luată decizia de încetare a mandatului la Bucureşti al diplomatului în cauză şi rechemarea lui imediată în Rusia. Ambasadorul rus a exprimat speranţa că relaţiile bilaterale nu vor fi afectate.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reacţionat exprimând regretul puternic al autorităţilor române pentru faptul că partea rusă nu a acceptat solicitarea părţii române, mai ales având în vedere că renunţarea la imunitatea de jurisdicţie este o posibilitate prevăzută de Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 18 aprilie 1961.

A adresat solicitarea ca Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti şi diplomatul în cauză să coopereze pe deplin cu autorităţile competente pentru derularea în cele mai bune condiţii a procedurilor legale prevăzute de legislaţia română în vederea stabilirii circumstanţelor accidentului. Totodată, a adresat solicitarea părţii române ca autorităţile judiciare ruse să adopte măsurile necesare pentru  judecarea diplomatului în cauză în cel mai scurt timp, în aplicarea prevederilor relevante ale Convenţiei de la Viena din1961, pe baza elementelor de probă existente şi a constatărilor organelor de anchetă române.

Secretarul de stat a reiterat sensibilitatea deosebită a subiectului, subliniind inclusiv declaraţiile cele mai recente, din cursul zilei de 24 octombrie, pe această temă ale Prim-ministrului României, dl Victor Ponta. Astfel, secretarul de stat a menţionat că România respectă convenţiile internaţionale la care este parte, dar pretinde să fie respectată ca stat în relaţiile internaţionale. De asemenea, a arătat că autorităţile române vor acorda toată atenţia, în mod activ, evoluţiilor legate de acest caz.

***

Din informaţiile parvenite MAE ulterior audienţei, a rezultat că diplomatul rus implicat urmează să părăsească teritoriul României în scurt timp. MAE a făcut de urgenţă un demers pe lângă ambasadorul rus, subliniind că nu se justifică o plecare imediată a diplomatului, acesta beneficiind oricum de imunitate diplomatică.

În opinia MAE, transmisă părţii ruse, un astfel de gest intempestiv este de natură să afecteze negativ percepţia publică asupra modului de abordare şi disponibilităţii părţii ruse faţă de acest caz. MAE a subliniat că, în condiţiile în care Convenţia de la Viena garantează libera circulaţie a tuturor diplomaţilor, inclusiv ieşirea de pe teritoriu statului de reşedinţă, iar România trebuie să respecte pe deplin această normă juridică, responsabilitatea pentru efectele generate revine integral şi exclusiv părţii ruse.


Informaţii suplimentare

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Oleg Malghinov  a fost convocat la data de 23 octombrie 2012 de către ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, în legătură cu  accidentul de circulaţie produs la 21 octombrie de un diplomat din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti.

Ministrul român al afacerilor externe a exprimat profunda preocupare a autorităţilor române faţă de accidentul in care a fost grav rănit un cetăţean român şi a subliniat necesitatea ca agenţii diplomatici acreditaţi în România, în conformitate cu dreptul internaţional în materie, să respecte legislaţia şi regulamentele în vigoare din statul de reşedinţă.  De asemenea, ministrul a remis o Notă Verbală prin care se solicită autorităţilor Federaţiei Ruse retragerea imunităţii de jurisdicţie a diplomatului în cauză, subliniind aşteptările părţii române ca Ambasada să coopereze pe deplin cu autorităţile române pentru investigarea circumstanţelor accidentului. Totodată, a subliniat necesitatea ca justiţia să se pronunţe asupra responsabilităţilor care decurg din accidentul menţionat.

Conform Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 18 aprilie 1961, diplomaţii aflaţi la post în străinătate „se bucură de imunitatea de jurisdicţie penală a statului acreditar(articolul 31 alineatul (1)).În conformitate cu acelaşi articol al Convenţiei, personalul diplomatic se bucură, de asemenea, de imunitatea de jurisdicţie civilă şi administrativă […] ”.

Convenţia de la Viena prevede posibilitatea renunţării de către statul trimiţător (acreditant) la imunitatea agentului diplomatic, care reprezintă o facultate, iar nu o obligaţie a statului trimiţător. În acest sens, articolul 32 alineatul (1) dispune că „Statul acreditant poate renunţa la imunitatea de jurisdicţie a agenţilor diplomatici  […]” .

Imunitatea de jurisdicţie nu înseamnă impunitatea (înlăturarea răspunderii) persoanei în cauză. În cazul în care statul trimiţător (acreditant) optează să nu renunţe la imunitatea diplomatului său, acest stat are obligaţia de a judeca persoana respectivă, în instanţele sale, în conformitate cu propria legislaţie penală şi civilă. În acest sens, articolul 31 alineatul (4) din Convenţia de la Viena precizează că „Imunitatea de jurisdicţie a agentului diplomatic în statul acreditar nu poate scuti pe acest agent de jurisdicţia statului acreditant.”