MINISTRUL TITUS CORLĂŢEAN (PSD) A DISCUTAT CU ŠTEFAN FFÜLE DESPRE REPUBLICA MOLDOVA ŞI MINORITATEA AROMÂNĂ DIN BALCANI

October 30, 2012

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut, la 29 octombrie 2012, o întrevedere cu Štefan Füle, Comisarul european pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, în contextul vizitei pe care comisarul european o efectuează în România.

Întâlnirea a ocazionat un schimb de vederi substanţial asupra evoluţiilor din regiune şi a perspectivelor avansării procesului de extindere, pornind de la constatările Comisiei Europene prin Pachetul anual privind Extinderea Uniunii Europene, publicat la 10 octombrie 2012. Cele două părţi au reiterat importanţa menţinerii ritmului şi credibilităţii procesului de extindere prin respectarea angajamentelor asumate, odată ce sunt îndeplinite toate condiţiile cerute de aderarea la UE.

În cadrul discuţiilor, şeful diplomaţiei române a reiterat sprijinul României pentru perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest, subliniind importanţa îndeplinirii criteriilor politice de către toţi candidaţii la aderarea la Uniunea Europeană. Din această perspectivă, România acordă o atenţie specială respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din statele din regiune.

În context, ministrul Titus Corlăţean şi-a exprimat convingerea că noul statut al Serbiei în relaţia cu UE, de ţară candidată, va fi un stimulent al procesului intern de reforme, pentru îndeplinirea tuturor criteriilor de aderare, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei.  Discuţia a pus în evidenţă faptul că aceste aspecte vor fi urmărite în continuare în procesul de aderare, ca parte integrantă a criteriilor politice de la Copenhaga, atât în plan european, cât şi la nivel bilateral.

Ministrul român al afacerilor externe a apreciat, de asemenea, progresele înregistrate de Albania în implementarea reformelor necesare continuării parcursului său european, reiterând atenţia prioritară pe care autorităţile române o acordă, în dialogul bilateral cu Albania, înregistrării unor evoluţii pozitive privind situaţia minorităţii aromâne.

De asemenea, cei doi oficiali au trecut în revistă evoluţiile recente din vecinătatea estică a Uniunii Europene, procesele electorale din Georgia şi Ucraina, precum şi progresele realizate de statele partenere în implementarea obiectivelor Foii de Parcurs a Parteneriatului Estic până la Summit-ul de la Vilnius (noiembrie 2013). În cadrul discuţiilor, Titus Corlăţean a reiterat sprijinul ferm acordat de ţara noastră statelor din vecinătatea estică în avansarea procesului de asociere politică şi integrare economică.

În acest context, cei doi oficiali au evidenţiat avansul important al Republicii Moldova în negocierea Acordului de Asociere UE- R. Moldova şi a Acordului Cuprinzător de Comerţ Liber, precum şi în cadrul dialogului pentru liberalizarea vizelor. Şeful diplomaţiei române a adresat mulţumiri comisarului european Štefan Füle şi Comisiei Europene pentru susţinerea constantă acordată consolidării relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Chişinău, exprimându-şi speranţa că Republicii Moldova i se va asigura o perspectivă europeană clară în viitorul apropiat.

Comisarul european pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate a reafirmat că, în actualul context european, marcat de provocările de ordin economic, este esenţială adâncirea procesului de integrare a Uniunii, în paralel cu avansarea procesului de extindere. Totodată, înaltul oficial european a reiterat necesitatea continuării progreselor în îndeplinirea obiectivelor Parteneriatului Estic, evidenţiind faptul că Republica Moldova reprezintă, din acest punct de vedere, o poveste de succes.

sursa: mae.ro

Advertisements

AMBASADORUL RUSIEI PRIMIT LA MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE AL ROMÂNIEI ÎN LEGĂTURĂ CU CEREREA DE RIDICARE A IMUNITĂŢII DE JURISDICŢIE DIPLOMATULUI RUS CARE A ACCIDENTAT O STUDENTĂ ROMÂNCĂ ÎN BUCUREŞTI

October 30, 2012

Secretarul de stat Bogdan Aurescu l-a primit în ziua de 24 octombrie pe ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Oleg Sergeevici Malghinov, la solicitarea acestuia, pentru comunicarea deciziei autorităţilor ruse în răspuns la demersul întreprins la 23 octombrie de ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, de a solicita ridicarea imunităţii de jurisdicţie pentru diplomatul rus care a accidentat grav o tânără româncă.

Ambasadorul Oleg Malghinov a comunicat faptul că autorităţile ruse nu sunt în măsură să dea un răspuns pozitiv solicitării formulate de Ministerul Afacerilor Externe al României. Ambasadorul rus a reiterat regretul sincer al părţii ruse pentru consecinţele grave ale accidentului şi profunda compasiune faţă de victima accidentului, rudele şi cei apropiaţi. A arătat că autorităţile ruse de resort vor efectua o investigaţie minuţioasă şi detaliată în speţă, în acest scop fiind luată decizia de încetare a mandatului la Bucureşti al diplomatului în cauză şi rechemarea lui imediată în Rusia. Ambasadorul rus a exprimat speranţa că relaţiile bilaterale nu vor fi afectate.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reacţionat exprimând regretul puternic al autorităţilor române pentru faptul că partea rusă nu a acceptat solicitarea părţii române, mai ales având în vedere că renunţarea la imunitatea de jurisdicţie este o posibilitate prevăzută de Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 18 aprilie 1961.

A adresat solicitarea ca Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti şi diplomatul în cauză să coopereze pe deplin cu autorităţile competente pentru derularea în cele mai bune condiţii a procedurilor legale prevăzute de legislaţia română în vederea stabilirii circumstanţelor accidentului. Totodată, a adresat solicitarea părţii române ca autorităţile judiciare ruse să adopte măsurile necesare pentru  judecarea diplomatului în cauză în cel mai scurt timp, în aplicarea prevederilor relevante ale Convenţiei de la Viena din1961, pe baza elementelor de probă existente şi a constatărilor organelor de anchetă române.

Secretarul de stat a reiterat sensibilitatea deosebită a subiectului, subliniind inclusiv declaraţiile cele mai recente, din cursul zilei de 24 octombrie, pe această temă ale Prim-ministrului României, dl Victor Ponta. Astfel, secretarul de stat a menţionat că România respectă convenţiile internaţionale la care este parte, dar pretinde să fie respectată ca stat în relaţiile internaţionale. De asemenea, a arătat că autorităţile române vor acorda toată atenţia, în mod activ, evoluţiilor legate de acest caz.

***

Din informaţiile parvenite MAE ulterior audienţei, a rezultat că diplomatul rus implicat urmează să părăsească teritoriul României în scurt timp. MAE a făcut de urgenţă un demers pe lângă ambasadorul rus, subliniind că nu se justifică o plecare imediată a diplomatului, acesta beneficiind oricum de imunitate diplomatică.

În opinia MAE, transmisă părţii ruse, un astfel de gest intempestiv este de natură să afecteze negativ percepţia publică asupra modului de abordare şi disponibilităţii părţii ruse faţă de acest caz. MAE a subliniat că, în condiţiile în care Convenţia de la Viena garantează libera circulaţie a tuturor diplomaţilor, inclusiv ieşirea de pe teritoriu statului de reşedinţă, iar România trebuie să respecte pe deplin această normă juridică, responsabilitatea pentru efectele generate revine integral şi exclusiv părţii ruse.


Informaţii suplimentare

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Oleg Malghinov  a fost convocat la data de 23 octombrie 2012 de către ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, în legătură cu  accidentul de circulaţie produs la 21 octombrie de un diplomat din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti.

Ministrul român al afacerilor externe a exprimat profunda preocupare a autorităţilor române faţă de accidentul in care a fost grav rănit un cetăţean român şi a subliniat necesitatea ca agenţii diplomatici acreditaţi în România, în conformitate cu dreptul internaţional în materie, să respecte legislaţia şi regulamentele în vigoare din statul de reşedinţă.  De asemenea, ministrul a remis o Notă Verbală prin care se solicită autorităţilor Federaţiei Ruse retragerea imunităţii de jurisdicţie a diplomatului în cauză, subliniind aşteptările părţii române ca Ambasada să coopereze pe deplin cu autorităţile române pentru investigarea circumstanţelor accidentului. Totodată, a subliniat necesitatea ca justiţia să se pronunţe asupra responsabilităţilor care decurg din accidentul menţionat.

Conform Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 18 aprilie 1961, diplomaţii aflaţi la post în străinătate „se bucură de imunitatea de jurisdicţie penală a statului acreditar(articolul 31 alineatul (1)).În conformitate cu acelaşi articol al Convenţiei, personalul diplomatic se bucură, de asemenea, de imunitatea de jurisdicţie civilă şi administrativă […] ”.

Convenţia de la Viena prevede posibilitatea renunţării de către statul trimiţător (acreditant) la imunitatea agentului diplomatic, care reprezintă o facultate, iar nu o obligaţie a statului trimiţător. În acest sens, articolul 32 alineatul (1) dispune că „Statul acreditant poate renunţa la imunitatea de jurisdicţie a agenţilor diplomatici  […]” .

Imunitatea de jurisdicţie nu înseamnă impunitatea (înlăturarea răspunderii) persoanei în cauză. În cazul în care statul trimiţător (acreditant) optează să nu renunţe la imunitatea diplomatului său, acest stat are obligaţia de a judeca persoana respectivă, în instanţele sale, în conformitate cu propria legislaţie penală şi civilă. În acest sens, articolul 31 alineatul (4) din Convenţia de la Viena precizează că „Imunitatea de jurisdicţie a agentului diplomatic în statul acreditar nu poate scuti pe acest agent de jurisdicţia statului acreditant.”


SPIONAJ RUSESC ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI! UN SPION RUS A FOST PRINS PE AEROPORTUL OTOPENI DIN BUCUREŞTI

October 28, 2012

Cetăţeanul rus care a încercat să iasă din România cu documente clasificate despre zăcăminte de cupru şi metale rare din zona Moldova Nouă are interdicţie de a părăsi Bucureştiul, măsura fiind luată de procurorii DIICOT după ce a fost prins pe Aeroportul Otopeni.

Cetăţeanul rus O.M., în vârstă de 42 de ani, a fost prins în 19 octombrie pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Otopeni în timp ce încerca să părăsească România având asupra sa documente şi hărţi geologice emise de autorităţi ale statului român, conţinând informaţii şi date clasificate despre zăcămintele de cupru şi metale rare aferente exploatărilor Moldova Nouă şi SUVOROV, potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Procurorii au luat în cazul cetăţeanului rus măsura interdicţiei de a părăsi Bucureştiul.

Procurorii DIICOT – Structura Centrală fac cercetări în cazul unui grup infracţional constituit din cetăţeni ruşi şi români, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de articolul 19 din Legea 51/1991, articolul 169 şi articolul 298 din Cod penal.

Potrivit procurorilor, factori de decizie din IPROMIN SA Bucureşti ar fi divulgat către persoane din mediul de afaceri din Federaţia Rusa informaţii şi documente clasificate referitoare la zăcămintele de cupru şi metale rare din zona Moldova Nouă, mai exact zăcământul de banatite şi zăcământul “SUVOROV”.

Procurorii DIICOT fac verificări privind autenticitatea documentaţiei, caracterul clasificat al informaţiilor şi documentelor, impactul negativ asupra securităţii naţionale, precum şi efectele produse asupra economiei naţionale şi mediului concurenţial, urmând ca, raportat la probatoriul administrat, să fie dispuse măsurile legale în cauză.

Suportul informativ în acest caz a fost asigurat de către SRI.

Cercetările continua in vederea documentarii întregii activităţi infracţionale, a precizat sursa citată.

Contactat telefonic de MEDIAFAX, directorul executiv al societăţii IMPROMIN, Gabriel Neamţu, a declarat că nu ştie despre ce este vorba şi a solicitat un răgaz de 30 de minute pentru a se documenta. Ulterior, acesta şi-a închis telefonul mobil.

sursa: zf.ro

Spionaj economic la Moldova Nouă: Afacerişti ruşi ar fi obtinut informaţii clasificate

DIICOT cercetează un grup infracţional de cetăţeni ruşi şi români pentru divulgarea de informaţii şi documente clasificate privind zăcămintele de cupru şi metale rare din zona Moldova Nouă.

“In fapt, s-a retinut ca factori de decizie din cadrul SC IPROMIN SA Bucuresti au divulgat catre persoane din mediul de afaceri din Federatia Rusa, informatii si documente clasificate, referitoare la zacamintele de cupru si metale rare din zona Moldova Noua, mai exact zacamantul de banatite si zacamantul ‘SUVOROV'”, se mentioneaza intr-un comunicat transmis vineri de DIICOT.

O.M., cetatean rus, in varsta de 42 de ani, a fost depistat pe Aeroportul International “Henri Coanda” la data de 19 octombrie, in timp ce incerca sa paraseasca teritoriul Romaniei, avand asupra sa documente si harti geologice, emise de autoritati ale statului roman, continand informatii si date clasificate privitoare la zacamintele de cupru si metale rare aferente exploatarilor Moldova Noua si SUVOROV, a precizat DIICOT. Suportul informativ in acest caz a fost asigurat de catre SRI.

Cetateanul rus care a incercat sa iasa din tara cu documentele respective are interdictie de a parasi Bucurestiul, masura fiind luata de procurorii DIICOT dupa ce a fost prins pe Aeroportul Otopeni.

Procurorii DIICOT continua verificarile in legatura cu autenticitatea documentatiei, caracterul clasificat al informatiilor si documentelor, impactul negativ asupra securitatii nationale, precum si efectele produse asupra economiei nationale si mediului concurential, urmand ca, raportat la probatoriul administrat, sa fie dispuse masurile legale in cauza.

Spionajul economic, acţiune “obişnuita” în toată lumea

“Ne aflam intr-un real razboi economic pentru resurse minerale”, a spus analistul Ionel Blanculescu.

“Si specialistii nostri actioneaza in alte zone economice ale lumii, nu trebuie sa ne sperie astfel de actiuni, pentru ca ele sunt generale in intreaga lume, pentru a obtine informatia la momentul oportun”, a afirmat analistul.

Spionaj la Moldova Nouă – Blănculescu: Ne aflam în real razboi economic pe resurse

Fostul sef al SRI, Costin Georgescu, a declarat la Digi24 ca spionajul economic “este un fenomen curent si normal” in lume si ca interesul statului roman este sa protejeze informatiile critice si sa previna furtul lor.

Reprezentantii ministerului Economiei au declarat pentru NewsIn ca IPROMIN SA nu se afla in subordinea sau sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA), fiind de mai multi ani o institutie privata.

Ambasada Rusiei nu ştie cine este cetăţeanul rus cercetat de autorităţile române

Ambasada Rusiei la Bucuresti a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, ca nu a fost informata de autoritatile romane despre cetateanul rus depistat pe aeroport cu documente clasificate ale IPROMIN SA si ca va cere clarificari printr-o nota verbala trimisa MAE roman.

“Ambasada Rusiei nu are nicio informatie despre un cetatean rus retinut de autoritatile romane pe 19 octombrie. Daca cazul chiar a avut loc, noi nu am primit nicio informatie. Vom face o cerere autoritatilor Romaniei pentru clarificare. Vom trimite o nota verbala MAE pentru a ne oferi detalii. Fara informatii, nu putem face niciun alt comentariu”, a declarat consulul Andrei Lancikov, de la Sectia Consulara a Ambasadei.

De asemenea, consulul rus a precizat ca, potrivit prevederilor legislatiei internationale, autoritatile romane au obligatia sa notifice Sectia Consulara a Ambasadei Ruse atunci cand retin un cetatean rus.

Lancikov a mentionat ca Sectia Consulara nu a fost contactata nici de cetateanul rus mentionat in legatura cu acest caz.

Ce spune SRI

SRI evalueaza impactul asupra securitatii nationale a documentelor clasificate despre zacaminte de cupru gasite la cetateanul rus, acesta fiind prins pe Aeroportul Otopeni de catre Brigada Antitero in urma unui control de rutina, a declarat, vineri, purtatorul de cuvant al Serviciului, Sorin Sava.

“Cetateanul rus a fost depistat de specialisti ai Brigazii Antitero in urma unui control de rutina pe Aeropotul Henri Coanda. Asupra acestuia au fost dispuse masuri preventive de catre procurorii DIICOT, iar ofiterii SRI verifica caracterul documentelor si impactul asupra securitatii nationale. Momentan nu se pot oferi alte detalii legate de aceasta ancheta”, a declarat Sorin Sava.

Ce spune directorul Ipromin

Nu exista metale rare in zacamantul de la Moldova Noua, a declarat Gabriel Neamtu, directorul executiv al societatii Ipromin.

“Nu exista o harta care sa contina metale rare…Nu avem evaluari la zi asupra rezervelor si resurselor, ci doar asupra zonelor poluate”, a declarat Gabriel Neamtu.

Oficialul a mai spus ca niciun reprezentant al societatii Ipromin nu este sub ancheta.

Zăcământul de la Moldova Nouă este în curs de privatizare

Primarul localitatii Moldova Noua, Matei Lupu,a afirmat ca zacamantul de cupru din zona se afla in curs de privatizare, dupa ce a fost organizata licitatie si a fost semnat un precontract, fiind vorba despre al doilea ca marime din tara si putand fi inca exploatat cateva decade.

Potrivit primarului, a fost o licitatie pentru privatizarea acestui zacamant si a fost semnat un precontract, urmand sa se intabuleze terenurile, sa fie obtinute certificatele de exploatare, apoi contractul final.

“Precontractul a fost semnat cu o firma elvetiana, nu mai stiu exact cum se numeste. Intreprinderea Miniera Moldova Noua este inchisa din anul 2004”, a spus Lupu.

sursa: business24.ro


LISTA NEAGRĂ a Monicăi Macovei. Care sunt cei 36 de candidați ARD care au picat testul de integritate. Viorel Badea şi Wiliam Brânză figurează în Lista Neagră

October 28, 2012
Viorel Badea, muncind din greu pentru românii de peste hotare. Aşa a ajuns în Lista Neagră a PDL.

Viorel Badea, muncind din greu pentru românii de peste hotare. Aşa a ajuns în Lista Neagră a PDL

Monica Macovei își ia mâna de pe lista de candidați a ARD. Într-un comunicat, Comisia de etică a lui Macovei arată că şi-a încheiat activitatea şi a recomandat respingerea candidaturii a 36 de persoane, însă decizia va aparţine co-preşedinţilor ARD, se arată într-un comunicat al Comisiei.

Pe lista celor respinşi de comisie se numără şi Cristian Rădulescu, Wiliam Brânză sau Viorel Badea despre care preşedintele PDL Vasile Blaga s-a pronunţat deja în sensul că vor figura pe listele de la alegeri. Macovei a ţinut să precizeze că ea a dat vor negativ pentru alte 58 de candidaturi, care însă au fost validate în Comisia de etică.

Comisia de etica a Aliantei Romania Dreapta (ARD) a finalizat verificarea candidatilor. Soarta celor cu aviz negativ este în mâna  co-președinților ARD.

1. Comisia de etica a Aliantei Romania Dreapta (ARD) a finalizat verificarea celor 502 candidaturi  transmise pana pe 24 octombrie 2012, care aveau documentele complete. In urma evaluarii, Comisia a deciz prin vot sa acorde aviz negativ pentru 36 de candidaturi, cateva dintre acestea fiind intre timp inlocuite. Comisia de etica a analizat si 4 contestatii.

2. In sedinta de miercuri, 24 octombrie 2012, Comisia de etica a decis prin vot sa transmita co-presedintilor Aliantei, spre solutionare, contestatiile depuse in ultimele zile, pentru ca:

(a)  unii dintre co-presedintii ARD au avut interventii publice prin care au anuntat ca:

  •  analizeaza contestatii ale candidatilor cu aviz negativ din partea Comisiei de etica
  • au decis sa isi asume deja candidaturile unora dintre acestia

(b) unii dintre candidatii cu aviz negativ au sustinut public, in mod eronat, ca au primit aviz favorabil.

In aceste conditii, conducerea Aliantei trebuie sa preia toate contestatiile si sa isi asume raspunderea pentru deciziile luate. Decizia finala privind candidatura celor care au primit aviz negativ din partea Comisiei si componenta listei finale a candidatilor este raspunderea partidelor din Alianta.

3. Comisia de etica a decis sa nu mai primeasca noi dosare de candidatura incepand de astazi, 25 octombrie 2012. Orice schimbare a candidatilor este responsabilitatea exclusiva a co-presedintilor Aliantei.

4. Evaluarea candidaturilor s-a facut pe baza informatiilor transmise de candidati si prin verificari riguroase la Registrul Comertului, pe site-urile oficiale de licitatii si ale institutiilor publice care au contracte, pe baza comunicarilor oficiale si documentelor aflate pe paginile de internet ale Agentiei de Integritate, ale parchetelor si in baza de date a Portalului instantelor de judecata. Am folosit si informatii din presa coroborate cu informatii de la institutiile publice.

5. Deciziile in Comisie s-au luat prin vot majoritar, presedintele neavand drept de veto. Pentru toti candidatii cu aviz negativ presedintele Comisiei de etica, Monica Macovei, a votat impotriva candidaturilor. Monica Macovei a dat vot negativ pentru alte 58 de candidaturi, dar care au primit aviz favorabil prin vot  majoritar. Opiniile diferite si votul majoritar fac parte din democratie.

6. Pe baza analizei candidaturilor si prin vot, Comisia de etica a dat aviz negativ pentru urmatorii 36 de candidati:

1. Pandele Andi Sorin – Arges

2. Cocaina Mihai – Arges

3. Rusu Mihai – Bacau

4. Burca Eugen – Bacau

5. Tirle Radu – Bihor

6. Ghilea Gavrila – Bihor

7. Iacob – Strugaru Stelica – Botosani

8. Rebenciuc Neculai – Botosani

9. Puchianu Ioan – Dumitru – Brasov

10. Radulescu Cristian – Bucuresti

11. Simion Florin – Bucuresti

12. Budulan Pompiliu – Bucuresti

13. Poteras Cristian – Bucuresti

14. Negrila Corina Daniela – Bucuresti

15. Anghel Nicolae – Constanta

16. Gheorghe Florin – Constanta

17. Brinza William – Diaspora

18. Badea Viorel – Diaspora

19. Stoica Stefan Bucur -Dolj

20. Pasculescu Veta – Dolj

21. Ardeleanu Valeriu – Galati

22. Resmerita Dorulet – Galati

23. Ciumacenco Nicusor – Galati

24. Cazacu Marinica – Ialomita

25. Munteanu Mircia – Hunedoara

26. Branduse Aurica – Hunedoara

27. Movila Petru – Iasi

28. Cabalau Maria – Iasi

29. Rusu Leonard – Iasi

30. Surdu Gabriel – Iasi

31. Bogaciu Ion – Ilfov

32. Militaru Lucian – Teleorman

33. Barbu Costel – Teleorman

34. Radu Anisoara – Tulcea

35. Oprescu Ion – Valcea

36. Iacob Alexandru – Vaslui

Comisia de etica a fost formata din: Monica Macovei – presedinte, Theodor Stolojan – PDL, Despina Munteanu – FC, Mihaela Vasilatii – PNTCD, Ioan Greceanu- NR.

sursa: antena3.ro

LA MULŢI ANI MAJESTĂŢII SALE REGELUI MIHAI I AL TUTUROR ROMÂNILOR! TRĂIASCĂ REGELE!

October 25, 2012

Astăzi, Majestatea Sa Regele Mihai I împlineşte venerabila vârstă de 91 de ani. Să-i transmitem cele mai calde urări de La Mulţi Ani, precum şi sincere felicitări pentru ceea ce a făcut pentru România de-a lungul istoriei.

Regele Mihai I este un simbol viu al României, iar această zi ar trebui să ne poarte cu gândul la ce înseamnă cu adevărat onoarea, moralitatea şi mândria de a fi român.

La Mulţi Ani şi multă sănătate!

Echipa Victor Ponta

Piaţeta Regelui Mihai I în Bucureşti

Joi, 25 octombrie, în Capitală, primarul general Sorin Oprescu a inaugurat, la intersecţia Şoselei Kiseleff cu strada Ion Mincu, Piaţeta Regelui, dedicată Regelui Mihai, cu ocazia zilei de naştere a acestuia.

La evenimentul desfăşurat în prezenţa a aproximativ 200 de persoane, Regele a fost însoţit de Principesa Margareta şi principii Radu şi Nicolae. Printre cei prezenţi s-au numărat fostul preşedinte Emil Constantinescu, foştii premieri Călin Popescu Tăriceanu şi Victor Ciorbea, ministrul Culturii, Puiu Haşotti, şi preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc.

“Sire, îmi face deosebită plăcere și onoare să vă urez : La Mulți Ani, viață lungă și liniștită în mijlocul oamenilor care vă iubesc !

Sunt mândru că existați și vă suntem recunoscători că ne dați ocazia să vă apreciem. Să dea Bunul Dumnezeu să trăim vremuri normale într-o țară și o lume normală, să ne bucurăm împreună de bucuriile vieții.”

Sorin Oprescu

Primar General al municipiului Bucureşti

Regele Mihai I al României şi Mitropolitul Basarabiei Petru Păduraru la inaugurarea Cimitirului de onoare al Eroilor Români de la Ţiganca, iunie 2006:

Patriarhului României i-a adresat un mesaj de felicitare Regelui Mihai la ziua de naştere

Majestății Sale,
Regelui MIHAI I al României,
Principe de Hohenzollern

Majestatea Voastră,

Cu prilejul aniversării zilei de naştere, avem deosebita bucurie de a Vă adresa alese urări de sănătate, bucurie şi viaţă îndelungată.

Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Dăruitorul vieţii şi al tuturor binefacerilor, să Vă dăruiască ajutorul Său sfânt şi noi împliniri în nobila activitate pe care o desfăşuraţi în slujba poporului român.

Întru mulţi şi fericiţi ani, Majestatea Voastră!

Cu aleasă preţuire şi binecuvântare,

† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Marele absent, Traian Băsescu, rupe tăcerea de ziua Regelui

Cel mai vehement contestatar al Regelui Mihai, președintele Traian Băsescu, care l-a acuzat de trădare pe Majestatea Sa, a transmis, joi, cu prilejul comemorării Zilei Armatei, un mesaj oficial prin intermediul consilierilor prezidențiali Cristian Diaconescu și Iulian Fota, așa cum ne-a obișnuit. Tot astăzi, Regele Mihai I a împlinit vârsta de 91 de ani.

Anul trecut, președintele Traian Băsescu l-a atacat extrem de dur pe Regele Mihai, pe care l-a catalogat drept “trădător” și “slugă la ruşi”.

“Mulţi spun că abdicarea a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a intereselor naţionale din partea Regelui Mihai. Antonescu este vinovat în istorie pentru pogromul împotriva evreilor, pentru deportarea lor în Transnistria. Uităm că România avea atunci un şef de stat. Antonescu era prim-ministru. Unuia îi dăm averile, pe altul îl facem criminal de război. De ce? Doar pentru că unul a fost slugă la ruşi?, a declarat la vremea respectivă șeful statului.

La un an distanţă, acesta a precizat că regretă declaraţia făcută împotriva Regelui.

“Am un regret profund că am spus public ce gândesc. Şi asta îmi arată că uneori politicienii, măcar în chestiuni foarte sensibile, este bine să nu spună ce gândesc”, a menționat Traian Băsescu.

sursa: ghimpele.ro

Singurul rege pe care îl admiră Băsescu e regele Cioabă

Mircea Dinescu a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, referitor la declaraţiile lui Traian Băsescu legate de Regele Mihai, că singurul rege pe care preşedintele îl admiră este regele Cioabă şi nu este prima dată când şeful statului dă dovadă de un analfabetism politic cras.

“E clar că (Băsescu, n.r.) a lipsit de la lecţiile de istorie. Nici măcar comuniştii nu îndrăzneau să spună că actul Regelui Mihai a fost de trădare”, a spus Mircea Dinescu. Pe de altă parte, a remarcat Dinescu, “ăsta e Băsescu, el se uită la desene animate, a recunoscut că nu citeşte”. “Singurul rege pe care îl admiră el e regele Cioabă şi mai e ăla, Mondialu’, cu care ţopăie. Pe mine nu mă miră. Asta crede Băsescu. E un personaj jalnic”, a mai spus Dinescu.Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la B1 TV, că decizia Regelui Mihai de a abdica a fost “un act de trădare“, el adăugând totodată că relaţia sa de apropiere cu prinţul Paul a fost un gest pentru a proba că nu are nimic cu Casa Regală.

sursa: mediafax.ro


CETĂŢENIA ROMÂNĂ PENTRU TOŢI ROMÂNII! DEZBATERE PUBLICĂ PE MARGINEA A DOUĂ PROIECTE DE LEGE. EXPUNE-ŢI PĂREREA AICI!

October 25, 2012

Organizaţia PSD România în Republica Moldova se ţine de cuvânt. Readucem în atenţia publică subiectul cetăţeniei române pentru românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care şi-au dobândit cetăţenia prin naştere, precum şi pentru urmaşii lor.

Grupul de lucru, creat de Organizaţia noastră şi format din jurişti din Republica Moldova, a elaborat două proiecte de lege: Despre modificarea şi competarea legii cetăţeniei române şi Despre modificarea şi completarea legii cu privire la actele de stare civilă.

Indiferent dacă aţi redobândit deja cetăţenia română, dacă sunteţi în aşteptarea aprobării cererii de redobândire sau dacă încă nu aţi iniţiat procedurile de redobândire, indiferent dacă sunteţi din Republica Moldova, din Ucraina sau din România, ori de oriunde din lume, vă invităm pe toţi să vă pronunţaţi pe marginea celor două proiecte de lege, contibuind pozitiv la ameliorarea lor. Într-un asemenea subiect important trebuie să manifestăm o solidaritate românească exemplară. Toate propunerile constructive  vor fi luate în consideraţie.  Comentariile care nu se referă la obiectul dezbaterii nu vor fi acceptate.

Prezentăm mai jos cele două proiecte de lege, împreună cu Expunerea de motive pe marginea fiecăruia dintre ele.

Organizaţia PSD România în Republica Moldova

***

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

PROIECT DE LEGE

Despre modificarea şi completarea articolului 11 din Legea cetăţeniei române

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. 11 din Legea cetăţeniei române se completează cu alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:

 Alineatul (2), Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere, potrivit legilor în vigoare până la data de 23 august 1944, precum şi descendenţii lor până la gradul IV, pot solicita transcrierea ori înscrierea în Registrul de Stare Civilă din România a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, în condiiţiile Legii nr. 119/1996 – Cu privire la actele de stare civilă”.

Art. 13 din Legea cetăţeniei române se completează cu alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:

Alineatul (2) Prevederile alineatului precedent nu se referă la cetăţenii români din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.

Art. 20 din Legea cetăţeniei române se completează cu alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:

Alineatul (2) Prevederile alineatului precedent nu se referă la cetăţenii români care au dobândit cetăţenia în condiţiile art. 11, alineatul (2) sau localizaţi teritorial înBasarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

 

EXPUNERE DE MOTIVE

Art. 11 din Legea nr. 21/1991 necesită a fi modificat, întrucât nu corespunde realităţii şi intră în contradicţie cu articolul 5, alineatul 2 din Constituţia României „Cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă. De asemenea mai intră în contradicţie cu articolul 5, alineatul 2, litera b) din Legea nr. 21/1991 – în sensul că sunt  cetăţeni români copiii care s-au născut în afara României şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română şi art. 33 din Legea specială – sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare. Articolul 11, în forma şi conţinutul lui actual, în temeiul căruia redobândesc cetăţenia română basarabenii şi bucovinenii este necostituţional.

Cadrul legislativ românesc trebuie privit în ansamblul său, din punctul de vedere al principiului complementarităţii actelor normative care îl constituie, în acord cu principiul continuităţii Statului Român şi, implicit, al cetăţeniei sale.  Principiul continuităţii statului şi al instituţiei cetăţeniei lor au fost şi sunt aplicate de diverse state membre ale Uniunii Europene, ca Estonia, Letonia, Lituania, Germania, Italia şi altele, precum şi de state extracomunitare, cum este, bunăoară, Federaţia Rusă.

Principiul continuităţii Statului Român şi a instituţiei cetăţeniei sale neîntrerupte li se aplică românilor intrafrontalieri şi trebuie să li se aplice, în egală măsură, nediscriminatoriu, şi românilor extrafrontalieri. Nici o diferenţă de tratament nu se justifică în acest caz şi vine în contradicţie cu bunele practici europene şi internaţionale în materie de cetăţenie.

Este de reţinut în acest context şi că:

Actul Unirii votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918 nu a fost anulat de nimeni niciodată, ca şi Decretul Lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, asupra UNIREI BASARABIEI CU VECHUL REGAT AL ROMÂNIEI, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 8 din 10 aprilie 1918;

Legea nr. 793 – pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 03 septembrie 1941, lege neabrogată până în prezent, care în art. 1 spune clar:„Au fost şi sunt români:

a)     Toţi locuitorii din teritoriile desrobite care potrivit legilor în vigoare la 28 iunie 1940 se bucurau de naţionalitatea română.

b)    Copii născuţi la 28 iunie 1940, sau după această dată, pe teritoriile desrobite dacă tatăl sau în cazul copilului nelegitim mama, au fost şi sunt cetăţeni români, potrivit prevederilor de la litera a;

c)     Regulamentul nr. 15 – privitor la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 26 mai 1942, publicat în Monitorul Oficial al României, partea 1, nr. 110” (Acest act normativ nu a fost abrogat de nimeni niciodată, producând efecte juridice până în prezent).

Capitolele I şi II din Regulamentul nr. 15 privitor la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord din 26 mai 1942 prevăd:

„ Capitolul I. Dispoziţii Generale:

Art. 1 – Constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legea pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii române din 24 februarie 1924, cum şi de art. 1 şi 2 din Legea nr. 793 din 1941, pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, se va face în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament.

Capitolul II. Calitatea de cetăţean român

Art.2 – Au fost şi sunt cetăţeni români:

  1. Locuitorii din teritoriile desrobite Bucovina de Nord şi Basarabia, care potrivit legilor în vigoare la data de 28 iunie 1940, se bucurau de naţionalitatea română.
  2. Copii născuţi la 28 iunie 1940, sau după această dată pe teritoriile desrobite Bucovina de Nord, Basarabia şi Ţinutul Herţa, dacă tatăl, sau în cazul copilului nelegitim mama, au fost şi sunt cetăţeni români, potrivit prevederilor de la nr. 1.”

Legea nr. 793 şi Regulamentul nr. 15 nu au fost abrogate de nimeni niciodată.

Constituţia Romaniei prevede:

Art. 5, alineatul 2 – Cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă”.

Potrivit art. 5, alineatul 2 din Constituţia României – cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă, chiar dacă din cauza modificărilor teritoriale Basarabia, Ţinutul Herţa şi Bucovina de Nord au fost anexate la URSS, iar după destrămarea imperiului sovietic fac parte din statele Republica Moldova şi Ucraina.

Doar simpla voinţă neviciată poate duce la renunţarea la cetăţenie, exprimată printr-un demers individual. Or, nu se poate renunţa la cetăţenia unui stat printr-o cerere făcută unei autorităţi străine. Românii din Basarabia, Ţinutul Herţa şi Nordul Bucovinei, născuţi pe teritoriul României până la 23 august 1944, precum şi descendenţii lor pînă la gradul III, fiind cetăţeni români prin naştere, nu au renunţat printr-o cerere autorizată către Statul Român la cetăţenia română şi nici Statul Roman nu i-a lipsit de cetăţenia română.

Aşadar, situaţia românilor din Basarabia, Ţinutul Herţa şi Bucovina de Nord se circumscrie dispoziţiilor art. 5, alineatul 2, lit. b) din Legea nr. 21/1991, în sensul că este considerat cetăţean român cel născut în străinătate, dacă cel puţin unul dintre părinţi este cetăţean român.

Astfel, descendenţii până la gradul III aI cetăţenilor români născuţi până la 28 iunie 1940 pe teritoriul României au dobândit cetăţenia română prin naştere în străinătate, fiind născuţi din părinţi cetăţeni români.

Dobândesc cetăţenia româna la acordare prin cerere doar cei care nu au avut-o niciodată şi nici ascendenţii lor nu au fost legaţi de Statul Român prin cetăţenie. Redobândesc cetăţenia româna la acordare prin cerere, doar cei care au fost cetăţeni români, dar au pierdut-o din motive neimputabile lor.

Procedura de dobândire a cetăţeniei române prin acordare la cerere, este prevăzută de legea specială şi anume capitolul III al legii 21/1991. Competenţa privind acordarea la cerere a cetăţeniei fiind atribuită Ministerului Justiţiei şi nu se referă la românii din Basarabia,  Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care au  dobândit-o deja prin naştere.

***

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

PROIECT DE LEGE

Despre modificarea şi completarea art. 42 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă 

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. 42 alin (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Alineatul 4. Cetăţenii români, şi descendenţii lor până la gradul IV, ale caror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care au aparţinut României, iar în prezent se află pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea actelor de stare civilă la toate Direcţiile Judeţene de Stare Civilă din România, în baza extrasului de pe actul de stare civilă ce se găseşte în păstrarea Arhivelor Naţionale din aceste state.

Art. 42 urmează a fi completat cu alineatul (5), după cum urmează:

Alineatul 5. Transcrierea extraselor, duplicatelor de naştere în registrele de stare civilă română se face cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale de la locul solicitării transcrierii, şi cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanei sau, după caz, al Directiei Generale de Evidenţă a Persoanelor a municipiului Bucureşti.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

EXPUNERE DE MOTIVE

pe marginea proiectului de lege privind modificarea şi completarea art. 43 din Legea nr. 119/1996 cu cu privire la actele de stare civila

Condamnarea oficială a regimului comunist şi adrarea României la Uniunnea Europeană au deschis calea înlăturării unor consecinţe nefaste ale ocupaţiei sovietice, efectele care persistă şi astăzi putând fi înlăturate doar prin măsuri reparatorii efective, de natură legislativă.

Întârziată impardonabil, recunoaşterea (termen distinct de dobândire sau redobândire şi de care ne delimităm) cetăţeniei române pentru acele persoane care au dobândit prin naştere cetăţenia româna sau care au dobândit-o ca locuitori ai  Regatului  României până la ocuparea de către URSS la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial  a ţării noastre (Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa), precum şi pentru descendenţii lor, trebuie să se facă printr-o procedură simplificată, pe baza principii clare (continuitatea Statului Român şi instituţia neîntreruptă a cetăţeniei române).

Era de aşteptat ca după 1989  printr-o modificare a legii speciale cu efect reparatoriu, Statul Român să recunoască în bloc, din oficiu, drepturile (rezultând din calitatea de cetăţean român) tuturor acestor persoane şi ale descendenţilor lor, iar mai apoi la autoritatea administrativă să se facă  simple verificări şi înregistrări în evidenţa populaţiei, cu eliberarea actelor de stare civilă şi de identitate. Redobândirea cetăţeniei Române în temeiul art. 11 din Legea specială nu se referă la cetăţenii români şi descendenţii lor de până la gradul III şi, la ora actuală deja şi la gradul IV, care locuesc pe teritoriile care au făcut parte integrantă din Statul Român până la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial.

Cetăţenii români din aceste teritorii nici nu pot formula o asemenea cerere de redobândire  a cetăţeniei române în adresa Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti pentru simplul motiv că nu au pierdut şi nici nu le-a fost retrasă cetăţenia româna pe care au dobândit-o prin naştere (iar descendenţii lor  sunt cetăţeani români născuţi peste hotare din părinţi cetăţeni români).

În condiţiile în care situaţia acestor cetăţeni români nu se încadrează în niciuna din situaţiile pentru dobândirea, acordarea sau redobândirea cetăţeniei române prevăzute de legea 21/ 1991, fiindcă nu există niciun act normativ prin care românii basarabeni şi nord-bucovineni să fi fost lipsiţi de cetăţenia română, situaţia lor se încadreză perfect în prevederele articolului 43, alineatul 4 din Legea nr. 119/1996 “Cu privire la actele de stare civilă”. 

Potrivit Legii nr. 793, pentru reglementarea  cetăţeniei  locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicată în Monitorul Oficial nr. 209 din 06 septembrie 1941 şi Regulamentul nr. 15, cu privire la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicat în Monitorul Oficial nr. 119 din 26 mai 1942, (Legi neabrogate de nimeni niciodată), locuitorii Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa au dobândit cetăţenia română prin naştere, fapt dovedit prin legea şi Regulamentul mai sus indicate.

Conform articolului 5, alineatul  2,  litera b) din Legea cetăţeniei române  nr. 21/l99l, modificată şi completată, copiii născuţi din părinţi cetăţeni români în afara României sunt cetăţeni români. Descendenţii până la gradul trei, şi deja până la gradul patru, ai cetăţenilor români născuţi în aceste teritorii sunt cetăţeani  români. Astfel, ei au dobândit cetăţenia română în afara ţării, fiind născuţi din părinţi cetăţeni români. Conform articolullui 5, alineatul (2) din Constituţia României, cetăţenia română nu-i poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.  În aceste condiţii, situaţia lor se circumscrie dispoziţiilor articolului 5, alineat (2) din Constituţia României şi articolului 5, alineat (2),  litera b din Legea 21/1991, în sensul că sunt cetăţeni români cei născuti în străinătate, dacă măcar unul dintre părinţi este cetăţean român.

Pornind de la necesitatea modificării şi completării Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, ajungem în mod firesc la necesitatea modificării şi completării articolului 42 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. 

Conform articolului 42, alineatul (4), (varianta propusa spre modificare) din legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cetăţenii români şi descentenţii lor până la gradul III ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care s-au aflat în cuprinsul Statului Român, iar în prezent se află pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea, transcrierera şi eliberarea actelor de stare civilă.

Locuitorii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care s-au născut pe teritoriul României până la 23 august 1944, şi descendenţii lor până la gradul IV, au naţionalitate română. Toţi românii din localităţile indicate în  Legea Administrativă nr. 1570 din 15 iulie 1938, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 187 din 14 august 1938, localităţi ocupate de URSS la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial, îşi pot transcrie actele de stare civilă, prezentând extrasele (duplicatele) din Arhivele Naţionale.  În prezent, extrasele certificatelor de naştere ale acestor cetăţeni români se află în gestiunea instituţiilor arhivistice ale altor state: Republica Moldova şi Ucraina.

Cetăţenilor  români şi descendenţilor acestora până la gradul III, din teritoriile mai sus indicate, trebuie să li se poată întocmi şi elibera acte de stare civilă la toate Direcţiile Judeţene de Stare Civilă din România. Redobândirea cetăţeniei române nu se referă la românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care deţin cetăţenia prin naştere, această cetăţenie transmiţându-li-se şi descendenţilor lor până la gradul III sau IV.


CRISTIAN DAVID (PNL), CANDIDATUL USL LA SENAT ÎN COLEGIUL UNINOMINAL NR. 1 EUROPA-ASIA

October 24, 2012

Senatorul Cristian David (PNL) este candidatul Uniunii Social Liberale (USL) pentru Senat în colegiul 1 diaspora (Europa – Asia), din care face parte şi Republica Moldova.

Cristian David are 45 de ani şi în ultimele două legislaturi, 2004 şi 2008, a fost senator de Vaslui. A deţinut anterior alte funcţii importante în Statul Român: a îndeplinit funcţia de Ministru delegat pentru Finanţare Internaţională şi Aquis-ul comunitar (2004-2007) şi apoi pe cea de Ministru al Internelor şi Reformei Administrative al României  în cabinetul Tăriceanu (2007 – 2008).

Cristian David a absolvit studii universitare la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din București (în 1997) și apoi studii postuniversitare în domeniul securității naționale la Colegiul Național de Apărare (2004). În anul 2006, a obținut doctoratul în științe economice în cadrul aceleiași instituții de învățământ superior cu teza Analiza statistică a eforturilor și efectelor aderării României la Uniunea Europeană.

Imediat după Revoluția din decembrie 1989, a devenit membru al Partidului Național Liberal  (PNL). În perioada 1990-1993 a fost coordonator al Organizației Tineretului Universitar Național Liberal, consilier al Free Congress Foundation (1992-1993) și consilier al Fundației Friedrich Naumann (1990-1992). Îndeplinește apoi funcțiile de membru al Biroului Permanent Central al PNL (1991-1993) și secretar general al Organizației Tineretului Național Liberal (1993-1997).

Ca urmare a apartenenței sale politice, Cristian David este numit consilier la Ministerul Tineretului și Sportului (în perioada în care Ministerul era condus de Crin Antonescu) și membru al Biroului Comitetului Interguvernamental pentru Politici de Tineret din cadrul Consiliului Europei (1997-1998). Revine în sectorul privat ca director la Team International Consult SRL (1999-2004). În paralel, a predat ca lector asociat la Catedra de Statistică și Previziune Economică din cadrul ASE București (2001-2004).

Cristian David se afirmă în cadrul PNL, ocupând pe rând funcțiile de director al Departamentului de Relații Externe al PNL (1997-2004), membru al Delegației Reprezentanților Naționali a PNL, membru al Comisiei de Politică Externă, membru al Comisiei pentru Politici Publice de Apărare și Ordine Publică și membru al Comisiei de Integrare Europeană (2002-2004), membru al Comitetului Electoral al Partidului Liberal Democrat European (ELDR) pentru campania “Alegerile Europene 2004” (2003-2004), președinte al Comisiei de Politică Externă a PNL (2004-2005). Devine apoi membru al Biroului Permanent Central al PNL (din 2005), coordonator al comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Reprezentanților Naționali (2005-2006), membru fondator al Institutului de Studii Liberale (din 2006) și responsabil cu activitatea de formare și instruire (din 2006).

David a luat poziție în vara lui 2008 în problema infracționalității din taberele de ţigani (rromi) din Italia proveniți din România și a tratării acestei probleme de către autoritățile italiene, afirmând că acei  ţigani (rromi) trebuie să fie tratați ca cetățeni comunitari. Cristian David era ministru de Interne în perioada când a izbucnit cazul Mailat. El a făcut o vizită în Italia cu o săptămână înainte, pe 23 şi 24 octombrie 2007. David s-a întâlnit atunci la Roma cu ministrul de Interne Giuliano Amato (foto), primarul Romei Walter Veltroni şi cu ministrul Solidarităţii Sociale Paolo Ferrero. Ministrul David a vorbit atunci despre integrarea comunităţii de români în Italia şi despre distincţia netă care trebuie făcută între români şi romi. David a spus că “nu este corect să judecăm un popor întreg pentru greşelile câtorva, mai ales dacă sunt romi şi nu români”. La câteva zile, pe 30 octombrie, Nicolae Romulus Mailat, cetăţean român de etnie ţigănească (rromă), a fost arestat.

Este autor al mai multor studii şi lucrări, printre care şi: Comparații internaționale prin metode statistice (ASE, 2004);  Sistemul informațional statistic și calitatea datelor și Metoda optimizării canonice în volumul Conferinței internaționale de informatică economică – ediția 7 (București, mai 2005); Managementul strategic în statistică – lucrare prezentată la Simpozionul international organizat de EUROSTAT și AELS în Serbia-Muntenegru, iulie 2005. În “Revista Română de Statistică” nr.6/2005; Dinamica legislației europene. Legea cadru a statisticii la nivel European. În “Revista Româna de Statistică” nr.1/2006.